Prin utilizarea mandatului european de arestare se lupta impotriva criminalitatii transfrontaliere, dar statele membre ale UE pot imbunatati modul in care acesta este folosit, se mentioneaza intr-un raport al Comisiei

Europenii au dreptul de a calatori in mod liber in cadrul UE pentru a munci, a studia sau a-si petrece vacantele. Dar spatiul fara frontiere nu ar trebui sa permita infractorilor sa se sustraga din fata justitiei, prin simpla deplasare in alt stat membru. Mandatul european de arestare – in vigoare din 2004 – ofera un instrument eficient pentru extradarea dintr-o tara a UE in alta a persoanelor suspectate de savarsirea unei infractiuni, astfel incat infractorii sa nu se poata ascunde in Europa. De exemplu, datorita acestui sistem, zeci de persoane suspectate de savarsirea infractiunilor de trafic de droguri si omor si a infractiunilor sexuale asupra minorilor au fost aduse inapoi in Regatul Unit, din Spania. Comisia Europeana a constatat intr-un raport publicat astazi ca, desi s-au inregistrat multe succese, state membre ale UE pot imbunatati modul in care functioneaza sistemul, care este bazat pe increderea reciproca intre sistemele judiciare nationale. Statele membre ar trebui sa utilizeze mandatul european de arestare respectand pe deplin drepturile fundamentale si tinand seama, pentru fiecare caz in parte, de necesitatea reala a extradarii.

 „Mandatul european de arestare este un instrument important pentru a prinde infractori, dar statele membre ar trebui sa se asigure ca acesta este utilizat corect”, a declarat doamna Viviane Reding, vicepresedinte al Comisiei si comisar UE pentru justitie. „Guvernele nationale trebuie sa isi consolideze increderea reciproca in sistemele lor judiciare pentru ca mandatul european de arestare sa functioneze chiar si mai eficient. Avand in vedere implicatiile importante din perspectiva drepturilor fundamentale, mandatele europene de arestare nu ar trebui emise in mod mecanic sau automat, pentru infractiuni care nu prezinta o importanta deosebita, precum furtul unei biciclete.”

 Raportul Comisiei evalueaza modul in care statele membre au pus in aplicare din 2007 mandatul european de arestare si face bilantul functionarii acestuia pana in prezent. Intre 2005 si 2009, statele membre au eliberat 54 689 de mandate europene de arestare, ceea ce a avut ca rezultat predarea a 11 630 de persoane suspectate. In aceeasi perioada, mandatul de arestare a avut un efect marcant in accelerarea transferului intre tarile UE al persoanelor suspectate de savarsirea unei infractiuni. Inainte de utilizarea mandatului de arestare, procesul de extradare dura, in medie, un an, aceasta perioada reducandu-se in prezent la 16 zile in cazul in care persoana suspectata este de acord sa se predea si la 48 de zile in caz contrar. Prin urmare, mandatul european de arestare a devenit un instrument-cheie in lupta impotriva criminalitatii si un aspect important de securitate interna a UE.

 Printre cei predati prin utilizarea unui mandat european de arestare s-au numarat o persoana care a organizat la Londra un atentat – esuat – cu bomba, prinsa in Italia, un criminal in serie din Germania prins in Spania, o persoana suspectata de trafic de droguri din Malta, extradata din Marea Britanie, participantii la un jaf armat cautati de Italia si arestati in sase tari diferite ale UE si, foarte recent, a fost dizolvata in cinci tari o vasta retea de autori de furturi de marfa transportata, care actiona autostrada.

 Subliniind succesul mandatului european de arestare in furnizarea unei metode eficiente de a extrada suspecti intr-o Uniune fara frontiere, Comisia recunoaste, de asemenea, ca modul in care acesta functioneaza ar putea fi imbunatatit. Raportul evidentiaza faptul ca eficacitatea mandatului european de arestare poate fi afectata de ingrijorari legate de respectarea drepturilor fundamentale in statele membre si o posibila utilizare excesiva a mandatelor in cazuri care nu prezinta o importanta deosebita.

 Comisia abordeaza unele dintre aceste probleme, sprijinind garantarea de procese echitabile prin impunerea de standarde minime la nivelul UE pentru drepturile persoanelor suspectate sau acuzate de savarsirea unei infractiuni. UE a adoptat deja norme privind dreptul la interpretare si traducere in cadrul procedurilor penale (IP/10/1305) si a propus norme comune pentru a garanta faptul ca persoanele suspectate sunt informate in legatura cu drepturile lor (IP/10/1652). Se preconizeaza adoptarea de norme suplimentare pentru a asigura accesul la asistenta juridica prin intermediul unui avocat si dreptul de a comunica atat cu membrii familiei, cat si cu angajatorii. Aceste masuri se vor aplica persoanelor suspectate pe numele carora s-a emis un mandat european de arestare, ceea ce va contribui la asigurarea respectarii drepturilor fundamentale ale acestora.

 Cu toate acestea, statelor membre le revine responsabilitatea de realiza principalele imbunatatiri in modul in care mandatul european de arestare este pus in aplicare. Statele membre ar trebui sa se asigure de faptul ca sistemul nu este compromis de emiterea mai multor mandate de arestare pentru infractiuni care nu prezinta o importanta deosebita, cum ar fi furtul unei biciclete. Inainte de emiterea unui mandat european de arestare, autoritatile judiciare ale statelor membre ar trebui sa tina seama de gravitatea infractiunii, de durata pedepsei, precum si de costurile si beneficiile executarii unui mandat de arestare. Principiul proportionalitatii trebuie sa fie respectat cu atentie in cadrul utilizarii mandatelor.

 Prin urmare, pentru a imbunatati functionarea sistemului, Comisia:

 –       va face apel la statele membre ale UE sa isi completeze legislatia interna in cazul in care aceasta nu respecta pe deplin decizia-cadru de instituire a mandatului european de arestare;

–       va cere statelor membre sa se asigure ca practicienii in domeniul dreptului, cum ar fi procurorii, nu emit mandate de arestare pentru infractiuni minore, respectand orientarile stabilite in manualul european privind modalitatile de emitere a unui mandat european de arestare, inclusiv in tarile in care urmarirea penala este obligatorie;

 –       pana la sfarsitul anului 2011, va inainta propuneri pentru accelerarea organizarii de cursuri de formare pentru autoritatile politienesti si judiciare, precum si pentru practicienii in domeniul dreptului pe teme legate de mandatul de arestare, pentru a se asigura coerenta si eficacitatea modului de utilizare a mandatului si a spori gradul de sensibilizare privind noile garantii instituite de UE in materie de drepturi procedurale;

 –       va incuraja statele membre sa puna in aplicare masuri complementare (patru decizii-cadru) care abordeaza aspecte precum transferul sentintelor si al hotararilor atunci cand inculpatul nu este prezent;

 –       va incerca sa imbunatateasca procesul de colectare a datelor statistice privind mandatul de arestare, din statele membre, astfel incat sistemul sa poata fi evaluat in mod corespunzator;

 –       va continua sa monitorizeze indeaproape functionarea mandatului de arestare si va tine seama de toate optiunile posibile pentru a remedia deficientele, inclusiv masuri suplimentare pentru a aduce imbunatatiri drepturilor procedurale.

 Context

 Acesta este al treilea raport al Comisiei de cand a intrat in vigoare mandatul european de arestare ca sistem de extradare intre statele membre, in ianuarie 2004.

Sursa: Comisia Europeana

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close