Guvernul si-a angajat raspunderea in Parlament asupra proiectului de lege privind salarizarea cadrelor didactice in anul 2011 si asupra proiectului de lege privind dialogul social

Alocutiunea primului-ministru Emil Boc in cadrul sedintei comune a Camerelor reunite ale Parlamentului cu prilejul angajarii raspunderii Guvernului pentru Proiectul de Lege privind incadrarea si salarizarea in anul 2011 a personalului didactic si didactic auxiliar din invatamant

Am venit in fata dumneavoastra, pentru a ne asuma raspunderea asupra proiectului de lege care vizeaza incadrarea si salarizarea in anul 2011 a personalului didactic si didactic auxiliar din invatamant. Acest proiect de lege are un pronuntat caracter tehnic, dar si un caracter politic si am sa incep cu cea de-a doua componenta. De ce este nevoie, astazi, de acest proiect de lege in aplicarea Legii salarizarii unitare a personalului platit din fonduri publice? Iar, din acest punct de vedere, vreau sa spun direct si fara ocolisuri: acest proiect de lege este necesar, intrucat, astazi, Romania nu are posibilitatea sa majoreze salariile profesorilor, cu 50%. Spun asta, in conditiile in care, datorita practicii neunitare existente la nivelul tarii, in unele judete, in speta Suceava si Botosani, s-au obtinut, prin sentinte, reincadrari pe salarii majorate cu 50%. Cu alte cuvinte, astazi, in Romania, pentru aceeasi pozitie, pentru aceeasi functie, doi profesori in doua judete diferite au salarii diferite: unul, majorat cu 50%, altul are salariul nemajorat cu 50%, datorita acestei practici neunitare. Este evident si sunt de acord cu dumneavoastra ca salariile profesorilor sunt inca mici, asa cum sunt inca mici si salariile functionarilor publici, ale judecatorilor, ale medicilor si ale altor categorii sociale, insa orice crestere salariala nu trebuie facuta din pix, ci trebuie facuta doar cu acoperire in economie. Pentru ca, daca o asemenea crestere de salarii nu are acoperire in economie, ajungem la situatiile din anul 2008, cand s-au dat salarii fara acoperire si care nu au fost sustinute de cresterea economica, iar rezultatele le cunoastem cu totii, in ceea ce a insemnat agravarea crizei economice, in Romania. In concluzie, pe componenta politica, aceasta lege nu este o lege de plafonare a salariilor profesorilor, asa cum s-a spus, nu este o lege care sa uniformizeze salariile profesorilor, nu este o lege care sa inghete salariile profesorilor, este o lege care, doar, simplu spune ca, in 2011 salariile nu pot fi majorate cu 50%. Asta, in contextul in care, in urma adoptarii acestei legi, aproximativ 95% din cadrele didactice din Romania nu vor suferi niciun fel de modificare salariala, in raport cu salariul pe care l-au primit in luna ianuarie. El se pastreaza in continuare si, ca atare, nu va fi diminuat, doar spunem, prin aceasta lege, ca astazi economia Romaniei nu are resursele financiare pentru a-si putea permite majorarea cu 50% a salariilor. Daca aplicam acest proiect de lege, ne asiguram, pe de o parte, ca Romania ramane in tintele de deficit pe care le are asumate, si spun asta in contextul in care, datorita exceselor anului 2008, Romania a intrat in procedura de deficit excesiv in raport cu UE si are niste obligatii, pe care trebuie sa si le respecte, pentru a ramane credibila in planul relatiilor europene si internationale. Pe de alta parte, daca nu facem niciun pas in afara cadrului bugetar, care s-a stabilizat, atunci avem toate sansele clare ca in 2012, pe parcursul acestui an care urmeaza, 2012, sa recuperam in integralitate pierderile salariale din anul 2010, cu o singura conditie: sa nu cadem in patima salariilor care sa fie acordate fara acoperire in economie, sa nu facem pasi inapoi pe drumul reformelor, ci sa le consolidam si sa avem grija ca aceasta crestere usoara economica, ce se anunta, sa fie sustinuta cu masuri credibile, si nu cu masuri populiste. De aceea, prin acest proiect de lege, asa cum am spus, venim doar sa reglementam, pentru personalul din invatamant, pentru aceleasi functii didactice, sa beneficieze, practic, de acelasi salariu, indiferent de judetul in care ei, profesorii, isi desfasoara activitatea. Altfel spus, incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi, personalul didactic de predare si didactic auxiliar, din invatamant, beneficiaza de drepturile salariale stabilite in conformitate cu anexele la prezenta lege. De aceea, aceasta lege are un pronuntat caracter tehnic, incat vine sa stabileasca salariul de incadrare si sporurile aferente, ce se pot acorda fiecarei persoane care lucreaza in invatamant. De asemenea, am vazut reactia opozitiei. Am vazut doua acuzatii majore, din partea opozitiei. Prima, ca, prin acest proiect de lege, Guvernul nu respecta sentintele judecatoresti. Vreau sa raspund foarte clar si raspicat, la acest element, spus de opozitie. Sentintele judecatoresti, care au fost date si care vor fi date, se vor respecta. Aceasta lege vizeaza viitorul, si nu trecutul. Cu alte cuvinte, acele sentinte judecatoresti se vor respecta ca atare, iar drepturile salariale vor fi achitate in anii urmatori, conform legii. Deci, sub nicio forma, nu putem vorbi de faptul ca, prin aceasta lege, anulam sentinte judecatoresti, care au fost date. Ele se respecta. Si, potrivit ordonantelor de urgenta in vigoare, aceste drepturi salariale restante vor fi platite in anii urmatori. De asemenea, am auzit, din partea liderului PSD, Victor Ponta, o acuzatie, ca va depune plangere penala impotriva primului ministru si, probabil, a Guvernului, pentru ca promoveaza un asemenea proiect de lege, de a bloca majorarea salariilor profesorilor, cu 50%. As vrea sa-i reamintesc domnului Ponta – si daca este prin preajma, poate se uita la televizor, sa observe -, ca, daca doreste sa depuna o plangere penala, prima plangere penala, pe care presedintele PSD si procurorul Ponta trebuie sa o faca este impotriva ministrului Victor Ponta, in cadrul activitatii sale din Guvern, in perioada anului 2009, intrucat, domnia sa a semnat si a dat aviz de oportunitate la doua ordonante de urgenta, pe parcursul anului 2009 – Ordonanta 1 si Ordonanta 41 -, prin care a fost blocata majorarea salariilor profesorilor, cu 50%. Aceasta este semnatura domnului Ponta, pe avizul de oportunitate la ordonantele de urgenta, care au blocat majorarile salariilor profesorilor cu 50%. Deci, daca doreste sa depuna o plangere penala, s-o depuna, in primul rand, impotriva ministrului Ponta, care a avizat, pe vremea cand era la putere, un asemenea proiect de act normativ. Ca sa nu mai vorbim de faptul ministrul educatiei, la acea vreme, era tot ministru PSD. De aceea, si romanii trebuie sa inteleaga acest joc dublu si demagogic, al PSD-ului, al aliantei socialiste, care, atunci cand a fost impreuna cu noi, in actul de guvernare, in 2009, a sustinut exact acelasi lucru: ca nu pot fi majorate salariile profesorilor cu 50%. Acum, cand este in opozitie, si-a schimbat discursul si vorbeste in alti termeni. Aici, este Ordonanta 41, cea de-a doua, care are acelasi aviz al ministrului pentru relatia cu Parlamentul, Victor Ponta, aviz de oportunitate, si care tine de blocarea majorarii salariilor profesorilor cu 50%. Diferenta este acum ca acest lucru nu se face prin ordonante de urgenta, ci se face prin lege, potrivit deciziilor Curtii Constitutionale. Pentru ca, actul initial, prin care s-a blocat majorarea salariilor profesorilor cu 50%, a fost o ordonanta de urgenta a guvernului Tariceanu; acea ordonanta a fost declarata neconstitutionala si, subsecvent, si celelalte acte normative, care au fost aprobate, au fost declarate neconstitutionale. Dragi colegi, doamnelor si domnilor senatori si deputati, acest demers il facem pentru a ne putea asigura consolidarea si stabilitatea economica ce se contureaza. Romania, potrivit ultimelor date, pe care le avem de pe primele doua luni, va iesi din recesiune, si urmeaza sa parcurga drumul cresterii economice, incet, dar sigur. Nu imediat se va resimti, in bunastarea oamenilor, beneficiul iesirii din recesiune, dar, drumul corect este acesta, si ne va asigura o crestere economica, in 2011 si in 2012. Altfel spus, in 2011, va fi mai bine decat in 2010 si, in 2012, mai bine decat in 2011. Aceste lucruri se pot face numai daca nu facem pasi inapoi, si nu cedam tentatiei de a fi populisti pe termen scurt, cu pierderi majore, pe termen mediu si lung, pentru tara. De aceea, in primul rand, aceasta lege este o lege care vine sa spuna exact care este situatia finantelor tarii, sa spuna exact ceea ce putem, in momentul de fata, sa facem, iar pentru ce spunem, avem acoperire in economie si in plata salariilor, asa cum ele se platesc astazi. Iar pentru anul 2012, sa putem recupera, pe parcursul anului, in integralitate, pierderile salariale din 2010. Cum? Printr-o crestere economica sanatoasa. Acestea au fost considerentele, pentru care am venit in fata dumneavoastra si, in temeiul Articolului 114, din Constitutia Romaniei, sa solicit asumarea raspunderii Guvernului, asupra proiectului de lege privind incadrarea si salarizarea, in anul 2011, a personalului didactic si didactic auxiliar, din invatamant.
Va multumesc!

*****
***
 

Alocutiunea primului-ministru Emil Boc in cadrul sedintei comune a Camerelor reunite ale Parlamentului cu prilejul angajarii raspunderii Guvernului pentru Proiectul Legii Dialogului Social

Doamnelor si domnilor senatori si deputati, distinsi colegi, membri ai Cabinetului, doamnelor si domnilor. Guvernul si-a asumat un amplu proces de reformare a statului si, in acest sens, a promovat, in acesti ultimi doi ani, un ansamblu de proiecte de lege care au vizat reformarea unor domenii importante precum educatia, salarizarea unitara, pensiile, reforma agentiilor guvernamentale, Codul Muncii, Codurile judiciare si, evident, nu in ultimul rand, legislatia dialogului social. Astazi, Guvernul isi angajeaza raspunderea, in fata dumneavoastra, pentru a continua seria reformelor majore, in domeniul relatiilor de munca. Din acest punct de vedere, dupa adoptarea Codului Muncii, era obligatoriu sa finalizam aceasta reforma in domeniul muncii, cu legea dialogului social. Acest proiect de lege vine sa completeze Codul Muncii, constituind, impreuna, un ansamblu coerent, de reglementari in domeniul relatiilor individuale si colective de munca, generand un cadru institutional adecvat si modern, in cadul caruia, partenerii sociali sa poata contribui la dezvoltarea economica si sociala a Romaniei. Incep prezentarea acestui proiect de act normativ specificand ca aceasta lege integreaza, intr-un mod unitar, acte normative elaborate in perioade diferite de timp, in contexte socio-economice diferite, fapt ce a impus revizuirea si coroborarea acestora, in conformitate cu realitatile actuale, din punct de vedere economic si social. De asemenea, proiectul pe care vi-l supunem atentiei isi propune revizuirea acelor acte normative, in aplicarea carora, in decursul timpului, s-au constatat disfunctionalitati, si compatibilizarea acestor texte cu reglementarile din deciziile Curtii Constitutionale. Constructia actului normativ, de asemenea, cu care venim astazi, in fata dumneavoastra, s-a realizat cu participarea si consultarea specialistilor din randul organizatiilor sindicale si patronale, ai societatii civile, a mediului academic, a expertilor, a practicienilor in domeniul relatiilor de munca, precum si cu experti ai Comisiei Europene. Legea dialogului social regelmenteaza modalitatile prin care se organizeaza structurile partenerilor sociali, vizand compatibilizarea, pe baza principiului simetriei juridice a drepturilor si obligatiilor acestora, modalitatile de constituire a structurilor asociative ale acestora, precum si structurile teritoriale. De asemenea, au fost revizuite si criteriile de reprezentativitate pe care trebuie sa le indeplineasca structurile partenerilor sociali, fiind totodata reglementate si procedurile de constatare a indeplinirii acestor criterii. Prezentul proiect de lege reglementeaza cadrul institutional, in care se deruleaza dialogul social, pe multiple paliere de dialog. Astfel, sunt reglementate modalitatile de organizare si functionare a comisiilor de dialog social, atat la nivel sectorial, in cadrul ministerelor, cat si in plan teritorial, la nivelul fiecarui judet. La nivel national, proiectul propune o reforma majora a Consiliului Economic si Social, conform modelului Comitetului economic si social european, prin retragerea din Consiliul Economic si Social a reprezentantilor guvernului si inlocuirea acestora cu reprezentantii societatii civile. Aceasta modificare structurala este de natura a aseza pe pozitii de egalitate sau, mai bine spus, isi propune sa adune la masa dialogului cei mai importanti actori si parteneri ai societatii. Asadar, includerea societatii civile in Consiliul Economic si Social reprezinta atat transformarea acestei structuri tripartite din institutie de dialog social in institutie de dialog civic, cat si o recunoastere a rolului societatii civile, in procesul decizional. In acest context, societatea civila isi va putea desemna reprezentantii in Consiliul Economic si Social, din randul structurilor cooperatiste, profesiunilor liberale, organizatiilor pentru protectia consumatorilor, comunitatii stiintifice si academice, organizatiilor de agricultori, organizatiilor de pensionari, organizatiilor comunitatilor locale, asociatiilor care reprezinta familia si persoanele cu dizabilitati si a altor organizatii neguvernamentale. In acest fel, societatea civila va deveni un partener real de dialog si va avea prilejul de a se pronunta asupra tuturor problemelor de interes social si economic, inclusiv prin avizarea tuturor actelor normative dezbatute in cadrul Consiliului Economic si Social. In contextul acestei modificari structurale, au fost revizuite atributiile Consiliului Economic si Social si a fost modificata structura comisiilor permanente ale acestuia. Coroborat cu modificarea structurii Consiliului Economic si Social se infiinteaza Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social, in vederea asigurarii continuitatii mecanismului de consultari tripartite – Guvern, sindicate, patronate. Astfel, Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social va prelua o parte din atributiile CES, precum si atributii specifice consultarii tripartite la nivel national. Constituirea Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social a fost convenita cu partenerii sociali, pentru asigurarea continuitatii practicilor in domeniul dialogului social, la nivel national. Importanta pe care Guvernul o asigura si o acorda dialogului social este subliniata de faptul ca acest organism consultativ va fi prezidat de primul ministru, iar membrii de drept vor fi presedintii confederatiilor sindicale si patronale, reprezentative la nivel national, reprezentantul Bancii Nationale, precum si alte persoane ce urmeaza a fi nominalizate in acord si cu acordul partenerilor sociali. Prin infiintarea Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social, raspundem si cerintelor Organizatiei Internationale a Muncii privind dialogul social tripartit. De asemenea, modificarile propuse in proiectul legii dialogului social vizeaza consolidarea rolului organizatiilor sindicale la nivel de unitate, grup de unitati si sector de activitate, pentru a asigura posibilitatea negocierii unor contracte colective de munca, mult mai aplicabile si aplicate domeniului si specificului activitatii.
Doamnelor si domnilor senatori si deputati, un aspect foarte important, reglementat prin acest proiect de lege, il reprezinta negocierile colective de munca. Proiectul de lege propune inlocuirea negocierilor la nivelul ramurilor de activitate, care nu sunt definite prin niciun act normativ, fiind stabilite conventional numai de catre partenerii sociali, cu negocierea la nivel de sector, denumit si definit conform Codului CAEN. De asemenea, pentru a asigura o flexibilitate cat mai mare in negocierea contractelor colective de munca, la nivelul grupurilor de unitati, se prevede posibilitatea constituirii voluntare a acestora, conform apartenentei angajatorilor la aceeasi diviziune, grupa sau clasa a Codului CAEN. In acest context, o problema extrem de importanta o reprezinta aplicarea principiului erga omnes cu privire la contractele colective de munca. Asa cum am mentionat si cu alte ocazii si, de altfel, asa cum au mentionat si reprezentantii organismelor internationale, consideram ca, desi aceasta practica incetatenita exista, aplicarea erga omnes a contractelor colective de munca nu se sustine nici juridic si nici principial, intrucat impune unor parti neafiliate la organizatiile sindicale si patronale, semnatare ale unui contract colectiv de munca, obligativitatea aplicarii acestuia. Deci, din acest punct de vedere, consideram ca a impune unei parti, care nu este parte, in mod obligatoriu, un contract colectiv de munca, nu constituie nici o chestiune juridica corecta si nici un punct de vedere principial. Prezentul proiect de lege elimina aplicarea erga omnes, adica a opozabilitatii tuturor, a contractelor colective de munca, si, conditioneaza, la nivel de sector, inregistrarea contractului, de reprezentarea la negocieri a cel putin 50% din numarul de salariati, din sectorul respectiv, in caz contrar acesta fiind inregistrat ca si contract colectiv de munca la nivel de grup de unitati. Prin prezentul proiect, se elimina negocierea contractului colectiv de munca la nivel national. Eliminarea negocierii contractului de munca la nivel national se impune, intrucat, prin efectele sale, se suprapune reglementarilor legale in vigoare, generand in cascada dezechilibre economice, prin aplicarea exhaustiva tuturor unitatilor economice si distorsionarea majora a principiului negocierii voluntare. Practica europeana nu cunoaste astfel de contracte colective de munca la nivel national, poate cu exceptia Spaniei, in toata Europa acestea sunt de regula sectoriale. De altfel, contractul colectiv de munca la nivel national, asa cum este reglementat de Legea in vigoare, transforma acest contract, in lege, care stabileste drepturi si obligatii pentru toti angajatii din tara, precum si pentru toate unitatile economice, atat bugetare, cat si private, excedand in ultima instanta prerogativelor constitutionale de legiferare ale Parlamentului si, eventual, ale Guvernului. Prin contractul colectiv de munca la nivel national, se stabilesc obligatii financiare si de alta natura, care depasesc, de multe ori, posibilitatile bugetare ale unitatilor in care se aplica, netinand cont de situatia economica a acestora. De aceea, din punctul nostru de vedere, nu se justifica caracterul national al contractului colectiv, pentru ca nu este corect sa impui unor unitati, care nu sunt parte si care nu au resursele bugetare aferente, obligatii negociate de catre altii si in alta parte. In ceea ce priveste conflictele colective de munca, proiectul pune accentul pe promovarea solutionarii prin dialog a conflictelor colective de munca, prin conciliere, mediere si arbitraj. In scopul promovarii solutionarii amiabile si cu celeritate a conflictelor colective de munca, prin dialog social, se infiinteaza, pe langa Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, se infiinteaza Oficiul de mediere si arbitraj a conflictelor colective de munca. Modalitatea de infiintare, organizare si functionare a acestuia urmeaza sa fie reglementata prin hotarare de Guvern, cu consultarea partenerilor sociali, iar componenta si criteriile de accedere in corpul de mediatori si corpul de arbitri ai conflictelor colective de munca, precum, de altfel, si competenta, atributiile, precum si procedurile de mediere si arbitraj se vor stabili prin regulament elaborat de catre acest oficiu.
Dragi colegi, doamnelor si domnilor! Acestea sunt principalele modificari, de substanta, din legea dialogului social. Evident ca mai sunt si multe alte prevderi, care compun acest corp al legii dialogului social, pentru ca, in ultima insanta, este vorba de o lege, care reuneste in esenta cinci acte normative, cinci domenii distincte – sindicate, patronate, contracte colective de munca, Consiliul Economic si Social, si solutionarea conflictelor colective de munca. Profit, de asemenea, de aceasta ocazie, in incheiere, sa multumesc tuturor parlamentarilor care au depus amendamente la aceste doua proiecte de acte normative asupra caruia Guvernul isi angajeaza raspunderea. Va asigur ca le-am tratat cu maxima atentie si responsabilitate si o buna parte din aceste amendamente au fost preluate si integrate in corpul actelor normative, pe care astazi le supunem atentiei dumneavoastra, prin procedura asumarii raspunderii. Avand in vedere toate acestea, in temeiul Articolului 114 din Constitutia Romaniei, Guvernul isi angajeaza raspunderea asupra proiectului de lege privind dialogul social. Va multumesc!

 Sursa: Guvernul Romaniei

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close