Germania si Austria dau unda verde muncitorilor din noile state membre
Cetatenii din opt noi state membre au posibilitatea de a-si gasi un loc de munca pe teritoriul Germaniei si Austriei incepand cu 1 mai. Cu toate acestea, cele doua tari nu se asteapta la un val prea mare de imigranti. Deputatii europeni cred ca noii muncitori pot sa acopere posturile vacante de pe piata muncii si sa contrabalanseze lipsa de personal calificat din aceste state.
Regatul Unit, Irlanda si Suedia au fost primele tari care au deschis piata fortei de munca pentru noile state membre, si asta chiar din momentul extinderii, in 2004. Celelalte tari europene le-au urmat treptat, Austria si Germania alaturandu-se grupului dupa scurgerea intregii perioade de tranzitie (de sapte ani).
Dintre cele 10 tari care au aderat in 2004, Malta si Cipru au fost excluse de la orice restrictie, in timp ce unele tari precum Bulgaria si Romania inca mai fac obiectul unor astfel de constrangeri. Cu toate acestea, 15 state membre au ridicat aceste restrictii, iar restul au posibilitatea sa le prelungeasca pana pe 31 decembrie 2013.
In ciuda liberului acces acordat, Comisia este de parere ca cele doua state nu ar trebui sa se astepte la un flux prea mare de imigranti. „Statele membre mai vechi nu se mai tem de muncitorii din noile state,” a subliniat eurodeputatul polonez Bogusław Sonik de la Grupul Partidului Popular European (Crestin Democrat). Pe de alta parte, eurodeputata germana Nadja Hirsch de la Grupul Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa si-a exprimat regretul cu privire la momentul deciziei: „Ar fi trebuit sa deschidem piata muncii chiar si mai devreme.”
Pozitia adoptata de eurodeputati cu privire la ridicarea restrictiilor
Bogusław Sonik (Polonia) de la Grupul Partidului Popular European (Crestin Democrat) este de parere ca aceasta decizie marcheaza sfarsitul unei ere. „In sfarsit, noile state sunt puse pe picior de egalitate cu statele vechi. Acest lucru are o importanta simbolistica politica.” Eurodeputatul este de parere ca, desi unele state si-au exprimat ingrijorarea in legatura cu acest lucru, pe ansamblu va exista un efect benefic la nivel european.
„Specialistii polonezi au ocupat posturile libere pe piata muncii,” subliniaza deputatul european. Potrivit spuselor sale, este nevoie de specialisti in agricultura, sanatate si IT. Imigrantii din Polonia sunt muncitori valorosi. „De cele mai multe ori, au o atitudine mai buna si inovatoare vizavi de munca,” spune Sonik. Cu toate acestea, apar anumite obstacole pentru economia poloneza. „Acum ne confruntam cu o lipsa de muncitori calificati in anumite sectoare. Polonia trebuie sa isi regandeasca strategia educationala,” spune eurodeputatul.
Nadja Hirsch (Germania) de la Grupul Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa crede ca deschiderea pietei muncii din Germania pentru cetatenii a opt state est-europene este o mare oportunitate. „Germania este afectata de o lipsa de personal calificat,” declara eurodeputata. Ea citeaza si un studiu desfasurat de agentia federala pentru ocuparea fortei de munca din Germania care avertizeaza cu privire la faptul ca, pana in 2025, populatia activa a Germaniei va scadea cu 6,5 milioane, ajungand la 38,1 milioane.
„Acest deficit nu poate fi compensat de o educatie mai buna sau de stagii, de integrarea mai buna a femeilor pe piata fortei de munca sau de extinderea perioadei active a populatiei. Avem nevoie de angajati din alte tari si ar fi trebuit sa deschidem granitele pentru piata fortei de munca mai devreme,” explica eurodeputata.
Piata fortei de munca nu este deschisa pentru oricine. Romania si Bulgaria trebuie sa mai astepte doi ani pentru a primi acces. Corina Cretu (Romania) de la Grupul Aliantei Progresiste a Socialistilor si Democratilor din Parlamentul European crede ca nu este justificat ca, la mai bine de patru ani de la aderare, Romania si Bulgaria sa faca obiectul restrictiilor. „Cred ca pastrarea barierelor va sta in calea atingerii potentialului maxim in ceea ce priveste forta de munca, in contextul redresarii economice europene”.
Corina Cretu a mai adaugat ca „realitatea ne arata ca posibilele consecinte ale fluxului de forta de munca din Romania sunt exagerate, avand in vedere ca in acest moment peste doua milioane de romani lucreaza deja in tarile europene care au inlaturat practicile discriminatorii.” Mai mult, potrivit eurodeputatei „avem deja 100.000 de oameni care lucreaza in Germania”.
Sursa: Parlamentul European
