Decizia Curtii Constitutionale nr. 186/2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 192^4 alin. (2), art. 206^21 alin. (10) si art. 206^43 alin. (3) si (4) din Codul fiscal

In M. Of. nr. 343 din 18 mai 2011 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 186/2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 192^4 alin. (2), art. 206^21 alin. (10) si art. 206^43 alin. (3) si (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Din cuprins:

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 168 alin. (2), art. 192^4 alin. (2) si art. 192^7 alin. (2) si (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, exceptie ridicata de Maries Les Daniel Gabriel in Dosarul nr. 97/219/2009 al Tribunalului Cluj – Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale.

    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.

    Cauza fiind in stare de judecata, presedintele acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata.

    CURTEA,

avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:

    Prin Incheierea din 19 martie 2010, pronuntata in Dosarul nr. 97/219/2009, Tribunalul Cluj – Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 168 alin. (2), art. 192^4 alin. (2) si art. 192^7 alin. (2) si (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, exceptie ridicata de Maries Les Daniel Gabriel.

    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca textele de lege criticate contravin prevederilor art. 44 alin. (7) si (8) din Constitutie. In esenta, autorul exceptiei este nemultumit de faptul ca, pentru incalcarea regulilor prevazute de dispozitiile criticate, i se pot aplica anumite sanctiuni, care pot fi insotite de masura confiscarii produselor in cauza.

    Tribunalul Cluj – Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale arata ca exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila, prevederile constitutionale invocate neavand legatura cu obiectul dedus judecatii.

    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    Avocatul Poporului arata ca dispozitiile art. 168 alin. (2), art. 192^4 alin. (2) si art. 192^7 alin. (2) si (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost abrogate, incepand cu 1 aprilie 2010, prin art. III alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2009, astfel incat, potrivit dispozitiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila.

    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,

examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze prezenta exceptie.

    Prin incheiere, instanta a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 168 alin. (2), art. 192^4 alin. (2) si art. 192^7 alin. (2) si (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu urmatorul continut:

    – Art. 168 alin. (2): “Este interzisa detinerea unui produs accizabil in afara antrepozitului fiscal, daca acciza pentru acel produs nu a fost platita.”;

    – Art. 192^4 alin. (2): “Sunt considerate scopuri comerciale toate scopurile, altele decat nevoile proprii ale persoanelor fizice.”;

    – Art. 192^7 alin. (2) si (3): “(2) Produsele achizitionate de persoane fizice se considera a fi destinate scopurilor comerciale, in conditiile si cantitatile prevazute in norme.

    (3) Produsele achizitionate si transportate in cantitati superioare limitelor prevazute in norme si destinate consumului in Romania se considera a fi achizitionate in scopuri comerciale si, in acest caz, se datoreaza acciza in Romania.”

    Dispozitiile criticate au fost abrogate prin art. III alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 689 din 13 octombrie 2009.

    Prin art. I pct. 148 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2009, la titlul VII, dupa capitolul I s-a introdus un nou capitol, capitolul I^1 “Regimul accizelor armonizate”, alcatuit din art. 206^2 – 206^69.

    Curtea constata ca solutia legislativa continuta de dispozitiile art. 168 alin. (2) si de cele ale art. 192^7 alin. (2) si (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost preluata de dispozitiile art. 206^21 alin. (10) si art. 206^43 alin. (3) si (4), introduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2009, iar cea prevazuta de dispozitiile art. 192^4 alin. (2) nu a mai fost preluata, textul fiind abrogat. Noile texte au urmatorul continut:

    – Art. 206^21 alin. (10): “Este interzisa detinerea unui produs accizabil in afara antrepozitului fiscal, daca acciza pentru acel produs nu a fost perceputa.”;

    – Art. 206^43 alin. (3) si (4): “(3) Produsele achizitionate de persoanele fizice se considera a fi destinate scopurilor comerciale, in conditiile si in cantitatile prevazute in normele metodologice.

    (4) Produsele achizitionate si transportate in cantitati superioare limitelor prevazute in normele metodologice si destinate consumului in Romania se considera a fi achizitionate in scopuri comerciale si, in acest caz, se datoreaza acciza in Romania.”

    Astfel, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 192^4 alin. (2), art. 206^21 alin. (10) si art. 206^43 alin. (3) si (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

    In sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii legale, autorul exceptiei invoca incalcarea prevederilor constitutionale ale art. 44 alin. (7) si (8) – Dreptul de proprietate privata.

    1. Examinand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 192^4 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Curtea constata ca acestea au fost abrogate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 689 din 13 octombrie 2009.

    Or, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, “Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare […]”. Avand in vedere aceste dispozitii legale, precum si jurisprudenta sa constanta in astfel de situatii, Curtea urmeaza sa respinga ca inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 192^4 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

    2. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 206^21 alin. (10) si art. 206^43 alin. (3) si (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Curtea constata ca, in jurisprudenta sa constanta, a statuat ca, potrivit art. 44 alin. (1) din Constitutie, “continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege”. Prin urmare, legiuitorul este in drept ca, in considerarea unor situatii deosebite avute in vedere, sa reglementeze conditiile concrete ale exercitarii dreptului de proprietate.

    Curtea constata ca, in situatia in care textele de lege criticate prevad anumite conditii specifice pentru detinerea si comercializarea bunurilor care se incadreaza in categoria produselor accizabile, conditii ce raspund necesitatii indeplinirii unor obligatii de ordin fiscal, operatorul economic este obligat sa le respecte. Neindeplinirea acestor conditii atrage cu titlu de consecinta si caracterul ilicit al detinerii si comercializarii acestor produse, fapt ce justifica aplicarea sanctiunilor prevazute de dispozitiile legale in vigoare, fara a se incalca in acest mod prevederile constitutionale invocate.

    Mai mult, activitatea economica nu poate sa se desfasoare decat cu respectarea conditiilor prevazute de lege, astfel ca sanctionarea abaterilor de la prevederile legale nu poate primi semnificatia unei restrangeri nejustificate a acestei activitati sau a unei restrangeri nejustificate a dreptului de proprietate.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA

    In numele legii

    DECIDE:

    1. Respinge ca inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 192^4 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, exceptie ridicata de Maries Les Daniel Gabriel in Dosarul nr. 97/219/2009 al Tribunalului Cluj – Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale.

    2. Respinge ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 206^21 alin. (10) si ale art. 206^43 alin. (3) si (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, exceptie ridicata de acelasi autor in acelasi dosar al aceleiasi instante.

    Definitiva si general obligatorie.

    Pronuntata in sedinta publica din data de 10 februarie 2011.