Decizia Curtii Constitutionale nr. 519/2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 si art. 145 din Codul de procedura fiscala

In M. Of. nr. 355 din 23 mai 2011 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 519/2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 si art. 145 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala.

Din cuprins :

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 si art. 145 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata de Emilia Caragea in Dosarul nr. 33.831/245/2009 al Judecatoriei Iasi – Sectia civila.

    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.

    Cauza fiind in stare de judecata, presedintele acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neintemeiata a exceptiei de neconstitutionalitate, sens in care invoca jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale.

    CURTEA,

avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:

    Prin Incheierea din 9 aprilie 2010, pronuntata in Dosarul nr. 33.831/245/2009, Judecatoria Iasi – Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 si art. 145 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura civila. Exceptia a fost ridicata de Emilia Caragea intr-o cauza civila avand ca obiect o contestatie la executare.

    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca dispozitiile de lege criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (4), art. 21 alin. (3) si art. 126 alin. (1), precum si prevederile art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. In acest sens, arata, in esenta, ca art. 141 si art. 145 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 “sunt neconstitutionale in masura in care procedura executarii silite a creantelor fiscale datorate statului se face potrivit prevederilor de mai sus fara a se obtine in prealabil incuviintarea executarii silite de la instanta de executare”. Autorul criticii invoca Decizia Curtii Constitutionale nr. 458 din 31 martie 2009 prin care s-a constatat neconstitutionalitatea art. 373^1 din Codul de procedura civila.

    Judecatoria Iasi – Sectia civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.

    Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,

examinand incheierea de sesizare, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1) si (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 141 si art. 145 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, cu modificarile si completarile ulterioare, dispozitii care au urmatorul cuprins:

    – Art. 141: “(1) Executarea silita a creantelor fiscale se efectueaza in temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de catre organul de executare competent in a carui raza teritoriala isi are domiciliul fiscal debitorul sau al unui inscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.

    (1^1) In titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare prevazut la alin. (1) se inscriu toate creantele fiscale neachitate la scadenta, reprezentand impozite, taxe, contributii si alte venituri ale bugetului general consolidat, precum si accesoriile aferente acestora, stabilite in conditiile legii.

    (2) Titlul de creanta devine titlu executoriu la data la care creanta fiscala este scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege sau stabilit de organul competent ori in alt mod prevazut de lege.

    (3) Modificarea titlului de creanta atrage modificarea titlului executoriu in mod corespunzator.

    (4) Titlul executoriu emis potrivit alin. (1) de organul de executare competent va contine, pe langa elementele prevazute la art. 43 alin. (2), urmatoarele: codul de identificare fiscala, domiciliul fiscal al acestuia, precum si orice alte date de identificare; cuantumul si natura sumelor datorate si neachitate, temeiul legal al puterii executorii a titlului.

    (5) Pentru debitorii obligati in mod solidar la plata creantelor fiscale se va intocmi un singur titlu executoriu.

    (6) Titlurile executorii emise de alte organe competente, care privesc creante fiscale, se transmit in termen de cel mult 30 de zile de la emitere, spre executare silita, potrivit legii, organelor prevazute la art. 136.

    (7) Netransmiterea titlurilor executorii provenite in urma sanctionarii contraventionale, in termen de 90 de zile de la emiterea de catre organele competente, conduce la anularea acestora. Conducatorul organului emitent al titlului executoriu are obligatia emiterii deciziei de imputare a contravalorii contraventiei personalului care se face vinovat de intarziere. Termenul de 90 de zile se prelungeste cu perioada scursa in procedura de contestare a proceselor-verbale de constatare a contraventiei.

    (8) In cazul in care titlurile executorii emise de alte organe decat cele prevazute la art. 33 alin. (1) nu cuprind unul dintre urmatoarele elemente: numele si prenumele sau denumirea debitorului, codul numeric personal, codul unic de inregistrare, domiciliul sau sediul, cuantumul sumei datorate, temeiul legal, semnatura organului care l-a emis si dovada comunicarii acestora, organul de executare va restitui de indata titlurile executorii organelor emitente.

    (9) In cazul in care titlul executoriu i-a fost transmis spre executare de catre un alt organ, organul de executare ii va confirma primirea, in termen de 30 de zile.

    (10) In cazul in care institutiile publice transmit titluri executorii privind venituri proprii spre executare silita organelor fiscale, sumele astfel realizate se fac venit la bugetul de stat sau local, dupa caz.

    (11) In cazul in care autoritatile administratiei publice locale transmit titluri executorii privind venituri proprii spre executare silita organelor fiscale din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, sumele astfel realizate se fac venit la bugetul de stat.”;

    – Art. 145: “(1) Executarea silita incepe prin comunicarea somatiei. Daca in termen de 15 zile de la comunicarea somatiei nu se stinge debitul, se continua masurile de executare silita. Somatia este insotita de un exemplar al titlului executoriu.

    (2) Somatia cuprinde, pe langa elementele prevazute la art. 43 alin. (2), urmatoarele: numarul dosarului de executare; suma pentru care se incepe executarea silita; termenul in care cel somat urmeaza sa plateasca suma prevazuta in titlul executoriu, precum si indicarea consecintelor nerespectarii acesteia.”

    In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, aceste texte de lege contravin prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (4) care consacra principiul separatiei puterilor in stat, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil si solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil si art. 126 alin. (1) privind instantele judecatoresti, precum si prevederile art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil.

    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca asupra constitutionalitatii art. 141 si art. 145 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 s-a mai pronuntat in cauze cu motivari similare.

    Astfel, prin Decizia nr. 1.291 din 2 decembrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 135 din 4 martie 2009, Curtea, respingand exceptia de neconstitutionalitate, a retinut ca dispozitiile de lege mentionate nu contravin art. 21 alin. (1) – (3) din Constitutie, deoarece legiuitorul a reglementat posibilitatea persoanelor interesate de a contesta orice act de executare silita, in conditiile procedurale stabilite de lege. Astfel, potrivit art. 172 alin. (1) teza intai din Codul de procedura fiscala, “Persoanele interesate pot face contestatie impotriva oricarui act de executare efectuat cu incalcarea prevederilor prezentului cod de catre organele de executare […]”, iar, potrivit alin. (4) al aceluiasi articol, “Contestatia se introduce la instanta judecatoreasca competenta si se judeca in procedura de urgenta”.

    Considerentele deciziei mentionate sunt valabile si in cauza de fata, intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii.

    Procedura executarii silite a creantelor fiscale asigura garantii suficiente pentru ocrotirea accesului liber la justitie si a dreptului la aparare prin insusi faptul ca ofera posibilitatea de a contesta executarea, iar in cazul admiterii contestatiei si desfiintarii titlului executoriu sau a insesi executarii silite, persoanele interesate au dreptul la intoarcerea executarii prin restabilirea situatiei anterioare acesteia.

    Deoarece, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, competenta si procedura de judecata sunt stabilite de lege, legiuitorul are latitudinea de a stabili modalitatea stingerii creantelor fiscale prin executare silita.

    In aceste conditii nu poate fi primita nici critica referitoare la infrangerea prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (4) si art. 126 alin. (1), deoarece dispozitiile de lege criticate nu exclud controlul judecatoresc, astfel ca nu sunt in contradictie cu principiul separatiei puterilor in stat.

    In fine, in ceea ce priveste invocarea Deciziei Curtii Constitutionale nr. 458 din 31 martie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 256 din 17 aprilie 2009, Curtea constata ca aceasta nu are nicio relevanta in sustinerea criticii de neconstitutionalitate, deoarece textele de lege criticate reglementeaza executarea silita a creantelor fiscale al caror specific a impus stabilirea unor norme speciale, derogatorii de la cele ale Codului de procedura civila.

    Pentru motivele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA

    In numele legii

    DECIDE:

    Respinge ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 si art. 145 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata de Emilia Caragea in Dosarul nr. 33.831/245/2009 al Judecatoriei Iasi – Sectia civila.

    Definitiva si general obligatorie.

    Pronuntata in sedinta publica din data de 19 aprilie 2011.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close