RIL admis. Decizia ICCJ nr. 9/2010

In M. Of. nr. 382 din 1 iunie 2011 a fost publicata Decizia nr. 9/2010 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectiile Unite, prin care s-a admis recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Din cuprins:

    Sub presedintia doamnei judecator dr. Livia Doina Stanciu, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie,

    Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, s-a intrunit pentru a examina recursul in interesul legii cu privire la interpretarea dispozitiilor art. 119 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la intelesul sintagmei “proces penal in curs” in cadrul caruia se poate realiza recunoasterea, pe cale incidentala, a unei hotarari penale straine.

    Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, fiind prezenti 81 de judecatori din 103 aflati in functie.

    Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procuror sef de sectie Iuliana Nedelcu.

    Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii, punand concluzii pentru admiterea acestuia in sensul de a se stabili ca recunoasterea unei hotarari penale straine se poate realiza si in cadrul unor actiuni derivate dintr-o condamnare, cum ar fi contestatii la executare intemeiate pe dispozitiile art. 461 din Codul de procedura penala sau cereri de modificare a pedepsei conform art. 449 din acelasi cod, fiind si acestea procese penale in curs carora le sunt aplicabile dispozitiile art. 119 din Legea nr. 302/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

    SECTIILE UNITE,

deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:

    In practica instantelor judecatoresti nu exista un punct de vedere unitar in aplicarea dispozitiilor art. 119 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala, cu modificarile si completarile ulterioare, in legatura cu intelesul sintagmei “proces penal in curs” atunci cand se solicita pe cale incidentala, cu ocazia solutionarii contestatiei la executare sau a unei cereri intemeiate pe dispozitiile art. 449 din Codul de procedura penala, recunoasterea unei hotarari penale straine.

    Astfel, unele instante investite cu judecarea unei asemenea cauze au disjuns cererea de recunoastere pe cale incidentala a hotararii penale straine, iar in temeiul art. 42 alin. 1 din Codul de procedura penala, cu referire la art. 118 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, si-au declinat competenta de solutionare a acestei cereri judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala se afla condamnatul.

    Aceste instante au considerat ca prin expresia “proces penal in curs”, la care se face referire in cuprinsul art. 119 din Legea nr. 302/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, s-ar intelege numai cauzele aflate in faza urmaririi penale ori in faza judecatii in prima instanta sau in caile de atac, iar nu si cererile privind situatii ivite in cursul executarii unei hotarari penale.

    Alte instante, dimpotriva, au apreciat ca atat contestatia la executare sau o alta cerere ce priveste situatii ivite in cursul executarii hotararii penale definitive, cat si cererea de recunoastere a hotararii penale straine constituie cereri principale, procedand, pe cale de consecinta, la solutionarea lor ca atare, in conformitate cu dispozitiile art. 118 alin. (1) si (2) din Legea nr. 302/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

    In fine, alte instante s-au pronuntat in sensul ca pot fi sesizate, pe cale incidentala, cu cereri de recunoastere a unei hotarari penale definitive straine si cu ocazia solutionarii contestatiei la executare sau a altei cereri privind situatii ivite in examinarea unei hotarari penale definitive.

    Aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.

    In adevar, potrivit art. 119 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 78 din Legea nr. 224/2006, “recunoasterea se poate face pe cale incidentala in cadrul unui proces penal in curs de catre procuror in faza de urmarire sau de catre instanta de judecata in fata careia cauza este pendinte”.

    In conformitate cu art. 1 alin. 1 din Codul de procedura penala, invocat de unele instante in argumentarea punctului de vedere ce l-au adoptat in rezolvarea acestei chestiuni de drept, “procesul penal are ca scop constatarea la timp si in mod complet a faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nicio persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.”

    Or, aceasta reglementare data scopului procesului penal trebuie examinata in raport cu normele ce privesc activitatea in ansamblu din cadrul procesului penal, care impun o riguroasa si progresiva coordonare a atributiilor exercitate succesiv de organele judiciare avand atributii in realizarea si afirmarea actului de justitie, pe parcursul celor 3 faze procesuale specifice, constand in urmarirea penala, judecata care implica atat cercetarea judecatoreasca si pronuntarea hotararii, cat si solutionarea cailor de atac, precum si in executarea dispozitiilor hotararii.

    Faza executarii hotararii penale, delimitata intre momentul in care aceasta ramane definitiva si cel al epuizarii ducerii la indeplinire a tuturor dispozitiilor sale, cuprinde in mod firesc si derularea procedurilor de modificare ce pot interveni datorita incidentelor care se ivesc in cursul executarii.

    Corelativ, procedura recunoasterii hotararilor penale straine sau a actelor juridice straine, inclusiv pe cale incidentala, a fost reglementata anterior in cadrul art. 519 – 521 din Codul de procedura penala, ale caror dispozitii au fost abrogate prin art. 188 lit. d) din Legea nr. 302/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

    Ca urmare, procedura de recunoastere a hotararilor penale straine a fost reglementata, in continuare, prin art. 119 din Legea nr. 302/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, dar numai pe cale principala, pentru ca prin art. I pct. 78 din Legea nr. 224/2006 sa fie dat un alt continut art. 119 din Legea nr. 302/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, reglementandu-se din nou procedura recunoasterii pe cale principala.

    Atat in art. 519 alin. 2 existent anterior in Codul de procedura penala, cat si in actualul art. 119 din Legea nr. 302/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, avand continut identic, procedura recunoasterii hotararii straine a fost reglementata in sensul ca, in cadrul unui proces penal in curs, recunoasterea hotararii judecatoresti straine poate fi realizata si pe cale incidentala.

    In aceasta privinta este de observat ca in actuala reglementare a art. 119 din Legea nr. 302/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se mai prevede ca recunoasterea pe cale incidentala a hotararii straine se face de instanta de judecata in fata careia cauza este pendinte, fara nicio distinctie cu privire la obiectul cauzei supuse examinarii. Or, intr-o astfel de redactare ermetica se impune in mod vadit a se interpreta textul in sensul ca legiuitorul a voit a se intelege prin cauza pendinte orice dosar penal aflat in una dintre cele 3 faze procesuale de baza, indiferent daca se refera doar la situatii ce impun modificarea pedepsei intervenite la punerea in executare a hotararii sau in cursul executarii pedepsei.

    De aceea este evident ca orice cerere de modificare a pedepselor intemeiata pe dispozitiile art. 449 din Codul de procedura penala, precum si contestatia la executare reglementata in art. 461 din Codul de procedura penala intrunesc trasaturile unui proces penal in curs, in acceptiunea prevederilor art. 119 din Legea nr. 302/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, susceptibile sa le dea atribut de cauze pendinte in fata instantei de judecata careia ii revine competenta sa le solutioneze.

    Asadar, concluzia care se impune este aceea ca, in raport cu intelesul ce poate fi dat sintagmei “proces penal in curs”, cuprinsa in textul art. 119 din Legea nr. 302/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, recunoasterea pe cale incidentala a unei hotarari penale straine sau a unui act juridic strain poate avea loc si in faza privind punerea in executare a hotararilor penale definitive.

    In consecinta, in temeiul art. 414^2 alin. 2 si 3 din Codul de procedura penala, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se decide ca sintagma “proces penal in curs”, cuprinsa in textul art. 119 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala, cu modificarile si completarile ulterioare, se interpreteaza in sensul ca recunoasterea pe cale incidentala a unei hotarari penale straine sau a unui act juridic strain se poate face si in faza punerii in executare a hotararilor penale definitive.

    PENTRU ACESTE MOTIVE

    In numele legii

    DECID:

    Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

    Sintagma “proces penal in curs” cuprinsa in textul art. 119 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala, cu modificarile si completarile ulterioare, se interpreteaza in sensul ca recunoasterea pe cale incidentala a unei hotarari penale straine sau a unui act juridic strain se poate face si in faza privind punerea in executare a hotararilor penale definitive.

    Obligatorie, potrivit art. 414^2 alin. 3 din Codul de procedura penala.

    Pronuntata in sedinta publica astazi, 15 noiembrie 2010.