Precautie, moderatie si echilibru raman cuvintele de ordine pentru resursele financiare si politica financiara a statului roman, a afirmat primul-ministru Emil Boc in cadrul videoconferintei cu prefectii

Buna ziua tuturor! Așa cum am convenit la ultima intalnire la pe care am avut-o la Bihor, vom face periodic intalniri directe sau indirecte pentru a va prezenta, pe de o parte, stadiul actual al programului de guvernare și principalele prioritați pe care Guvernul le are in momentul de fața. Astazi am ales soluția videoconferinței pentru a comunicat cu dumneavoastra, iar temele de discuție sunt urmatoarele: situația actuala a Romaniei in contextul crizei economice internaționale, al doilea subiect este legat de prezentarea prioritatilor Guvernului din perspectiva rectificarii bugetare pe care am efectuat-o miercurea trecuta si, in al treilea rand, prioritatile agendei administrative in raport cu teritoriul.
Acum cateva lucruri despre situatia actuala a Romaniei in contextul crizei economice internationale. As incepe direct cu o concluzie: Romania are nevoie de maxima precautie si de evitarea oricaror politici populiste. Spun asta in contextul in care lucrurile nu s-au linistit in plan international. Dupa cum stiti, America a fost la 12 ore de a fi in situatia sa nu poata plati pensiile, iar recent Agentia de rating Standard & Poor’s a retrogradat ratingul de tara al Americii. Nici in Europa apele nu sunt inca linistite si tari precum Grecia, Italia, Spania, Portugalia sau Irlanda trec prin serioase dificultati. Criza datoriilor suverane ale statelor nu s-a incheiat. Si o sa va dau cateva exemple pentru a intelege ce inseamna aceste datorii suverane ale statelor. Stiti bine ca UE are ca si criteriu de referinta pentru datoria statelor procentul maxim de la Maastricht, de 60% din PIB. Dar foarte multe tari au depasit acest nivel al datoriei publice. Tarile cu cel mai ridicat grad de indatorare sunt urmatoarele: Grecia – cu 158% datorie in PIB, Italia – 120%, Irlanda – 112%, Portugalia – 102%, Belgia – 97%, Franta – 85%, Marea Britanie – 84% s.a.m.d.
Romania are, la sase luni in 2011, un nivel al datoriei publice de 31,4% din PIB, deci stam bine la acest capitol, dar suntem inca departe de a ne bucura. Doar trei tari din UE au un nivel al datoriei publice in PIB mai scazut decat Romania. Este vorba de Luxemburg, Estonia si Bulgaria. Spun asta in contextul in care am mentionat faptul ca suntem inca departe de a ne bucura si a ne considera feriti de orice pericole. Este adevarat ca, prin reformele pe care le-am facut anul trecut, ne-am asigurat un avantaj si de a nu fi intr-o situatia extrem de dificila, dar, atata vreme cat situatia inca nu este calma in plan international, Romania trebuie sa ramana extrem de precauta si sa respinga orice fel de politica ce ar dezechilibra bugetul, ce nu pot fi decat politicile cu tenta populista. Trebuie sa intelegem o data pentru totdeauna ca nu putem consuma mai mult decat producem si ca nu ne putem intinde mai mult decat ne este plapuma – ne-au spus-o si bunicii nostri, si parintii nostri si tarile ar trebui sa faca acelasi lucru in privinta datoriilor suverane pe care le au si a politicilor pe care le promoveaza.
Deci, acesta fiind contextul international, Romania are nevoie sa isi consolideze stabilitatea economica. Acum, cum stam noi in acest context international? Pietele internationale confirma situatia economica mai buna a Romaniei, astazi, in comparatie cu 2010, si mai buna chiar si cu unele state din Uniunea Europeana – si am facut deja mentiune la unele state, precum Grecia, Italia, Portugalia, Spania sau Irlanda, care se confrunta acum cu o criza a datoriilor suverane.
La inceputul lunii august, prima de risc a Romaniei este cu aproximativ 25% mai mica fata de aceeasi perioada a anului anterior. Cu cat aceasta prima de risc este mai mica, cu atat tara este mai sigura pentru investitori. Este un indicator de perceptie, care arata ca Romania a castigat in ultimul an increderea pietelor internationale. Din aceasta perspectiva, primul semestru arata in felul urmator, primele sase luni din 2011: deficitul bugetar a fost de 2,07% din PIB, adica de 11,3 miliarde de lei, cu 37,5% mai mic fata de primul semestru din anul 2010. De asemenea, acest deficit bugetar pe primul semestru este cu 1,3 miliarde de lei sub limita tintei de deficit negociate cu Comisia Europeana si cu FMI.
In privinta veniturilor – veniturile incasate au fost cu 9,6% mai mari fata de primele sase luni din 2010, in special ca urmare a cresterii incasarilor din accize si TVA. Pentru prima data, combaterea evaziunii fiscale si actiunile pe care ministrul de Interne, ministrul Finantelor, ANAF-ul, toate aceste institutii ale statului le-au desfasurat isi arata roadele in venituri suplimentare la bugetul de stat si, in special, din combaterea evaziunii cu tutun.
Aici, iata, rezultatele sunt bune, ceea ce ne arata ca mai este foarte mult loc pentru a creste veniturile bugetului de stat, avand in vedere ca mai sunt si alte domenii importante unde evaziunea fiscala trebuie sa fie combatuta. Cheltuielile cu investitiile au fost cu 3,2 miliarde de lei mai mari in primul semestru din 2011, in comparatie cu primul semestru din 2010; deci, cu aproximativ 800 de milioane de euro. De asemenea, exporturile isi continua directia ascendenta si, in primele cinci luni din 2011, exporturile au crescut cu 34% fata de aceeasi perioada a anului trecut. La sase luni, comparatie 2011 – 2010, cifra de afaceri din industrie este cu 18% mai mare, iar comenzile industriale noi – cu 19%.
Este o veste imbucuratoare si din sectorul constructiilor, care, pentru prima data, au revenit pe plus, in mai si iunie 2011; repet, pentru prima data, o comparatie luna la luna; in mai si iunie avem o crestere in constructii, chiar daca – si trebuie sa stiti – comparatia cu anul 2010 inca nu este favorabila la sectorul constructiilor, doar ca nu mai avem cadere luna de luna in sectorul constructiilor, ci, incepand cu luna mai, se continua cu luna iunie, incepem sa avem cresteri si in acest domeniu. De exemplu, in luna iunie cresterea a fost cu 27% mai mare fata de luna mai, in sectorul constructiilor, dar inca nivelul si volumul constructiilor este mai mic decat cel din perioada similara a anului 2010.
In privinta contractelor de munca, ca urmare a doua lucruri fundamentale – noul Cod al Muncii si combaterea muncii la negru – avem urmatoarele rezultate: contracte de munca noi, incheiate in perioada 1 mai 2011 – 4 august 2011 – s-au incheiat in total 821.692 de contracte de munca. Dintre acestea 65,9% sunt pe perioada nedeterminata, 34,1% pe perioada determinata. Asta este vestea buna. Vestea, oarecum, mai putin buna – in aceeasi perioada de timp, 1 mai – 4 august, au incetat 162.480 contracte de munca, adica 19,7%. In cifre reale, deci, avem in momentul de fata 659.212 contracte de munca ce s-au incheiat in perioada 1 mai – 4 august; repet, daca am scazut de acolo pe cele care au incetat. Si aici vreau sa trag un prim semnal de alarma si sa ma adresez prefectilor si sefilor de Inspectia Muncii: continuati actiunea de combatere a muncii la negru si intensificati controalele impotriva evaziunii in acest domeniu. Cele 162.000 de contracte de munca care au incetat, din cele 821 de mii, au printre cauze si credinta unor intreprinzatori ca aceasta actiune de combatere a muncii la negru este doar una temporara si incheie contracte pe o luna sau doua, dupa care isi pot continua evaziunea in domeniul muncii.
Trebuie sa dati un semnal foarte clar si fara echivoc ca aceasta actiune de combatere a muncii la negru este permanenta, iar sefii de Inspectia Muncii raspund de indeplinirea acestei obligatii, evident, in colaborare cu celelalte autoritati ale statului, asa cum au facut si pana acum – Ministerul de Interne si Ministerul Finantelor, prin Politie si Garda Financiara. Dar trebuie sa dati semnal foarte clar ca aceasta actiune nu este una de vara, de intrare in vigoare a Codului Muncii, ci e una in permanenta activitate, sustinuta de catre stat. Mai sunt si alte cauze ale incetarii acestor contracte de munca temporare, faptul ca a intrat in vigoare Legea zilierilor si unii au optat pentru acest regim al zilierilor si este foarte bine, pentru ca a avut acest scop noua Lege a zilierilor. Dar, lucrurile stau bine ca numar de contracte de munca, totusi, 659.000 de noi contracte de munca din 1 mai pana in 4 august este un succes al Codului Muncii si al combaterii evaziunii in acest domeniu. Dar nu slabiti controalele. Cifrele ne arata, de asemenea, faptul ca, in momentul de fata, in 4 august, aveam in Romania 6.406.908 contracte de munca active, din care 93,27% sunt pe durata nedeterminata si 6,73% pe durata determinata. Ce ne spune aceasta cifra? Ca am depasit cu mult numarul maxim de contracte de munca active din anul 2008. Este inca o confirmare a faptului ca lucrurile, incet, dar sigur, merg in directia corecta.
In privinta somajului, chiar daca este mai ridicat inca decat in 2008, somajul este cu mai bine de 2%, in Romania, sub media Uniunii Europene.
Din aceasta perspectiva si a datelor pe care vi le-am prezentat, am efectuat prima rectificare bugetara din anul 2011. Aceasta rectificare ne-a permis sa redistribuim banii mai multi pe care i-am adunat la bugetul de stat, ca urmare a acestor reforme. Cu alte cuvinte, asta inseamna rectificare pozitiva, ca s-au redistribuit sumele adunate in plus la buget. Si cum folosesti niste bani in plus, pe care ii ai? Pentru prima data, acest Guvern foloseste aceste resurse suplimentare pentru a produce mai multi bani. Si cum poti produce mai multi bani? Alocand banii cu prioritate spre investitii, pentru ca investitiile sunt singurele care aduc locuri de munca si crestere economica, iar cresterea economica ne ofera sansa sa putem spera la revenirea salariilor si la plata fara niciun fel de probleme a pensiilor. In trimestrul I al anului 2011, cresterea economica a fost de 1,7% fata de trimestrul I din 2010. Ne asteptam ca si in trimestrul II sa avem confirmata cresterea economica de catre Institutul National de Statistica. Asta ar insemna sa avem deja trei trimestre consecutive de crestere economica. Cu alte cuvinte, suntem in grafic pentru ceea ce inseamna cresterea economica de 1,5% pentru 2011. Dar, atentie, este decisiv trimestrul III, iulie, august, septembrie. Acest trimestru are cea mai mare pondere in PIB si ne da, practic, cea mai consistenta componenta a cresterii economice din acest an.
De aceea, rectificarea de buget a fost orientata spre sustinerea investitiilor, spre sustinerea locurilor de munca care pot sa ne aduca aceasta crestere economica despre care am vorbit. De aceea, investitiile au mers la ministerele care au actiuni directe legate de infrastructura, si ma refer aici la Transporturi, la Mediu, la Dezvoltare Regionala. Am si fixat deja in Guvern cateva prioritati pentru finalizarea unor obiective importante de investitii in 2011 – daca este sa vorbim de transporturi, va reamintesc Autostrada Medgidia-Constanta, Autostrada Arad-Timisoara sau Autostrada Bucuresti-Ploiesti, unde, sincer sa fiu, inca am mari indoieli ca acolo constructorii vor putea sa se incadreze in termenul de 15 decembrie, dar cu siguranta ca ii vom monitoriza si sanctiona in cazul in care nu-si respecta propriul angajament. E vorba de aproape 130 de km de autostrada care sa fie dati in exploatare in acest an si comparati, pentru cei care spun ca acest guvern nu a facut nimic pe linia investitiilor, cu cei 5 km facuti de Guvernul Tariceanu in 4 ani. Si sa nu uitati inca cei 54 de km finalizati la Autostrada Transilvania, cei 17 km din Coridorul IV din Centura Sibiului, care sunt terminati, sau Centura Timisoarei, la fel centura terminata, sau cei 20 km din Centura Bucurestiului, de altfel, iarasi finalizati, care se adauga la acesti km de autostrada facuti in acesti ani, in conditiile de criza economica majora, si nu de maxima crestere economica, asa cum a fost anul 2008. Dar investitiile vor fi directionate si spre finalizarea unor drumuri reabilitate de interes national si este vorba de aproximativ 515 km de drum de interes national care se vor reabilita pana la sfarsitul anului. Vom finaliza si investitia de la Biblioteca Nationala, pentru ca investitiile nu numai in drumuri si sosele merg, ci si in alte obiective care aduc plusvaloare, iar cultura beneficiaza si ea de acest sprijin.
De asemenea, sa stiti ca la Arena Nationala din Bucuresti Guvernul a contribuit cu 35 de milioane de euro si cu aproximativ 14 milioane de euro la Arena din Cluj – cele doua noi stadioane de standarde UEFA si care sunt finalizate sau in prag de finalizare.
Acum, la rectificare, am acordat o prioritate majora agriculturii, pentru doua elemente: pentru asigurarea, in continuare, a platii subventiilor – si atentie maxima a acelora de la APDRP, de la Directia Agricola, ca fermierii sa-si primeasca la timp subventiile, pentru ca guvernul a facut niste eforturi substantiale pentru a asigura resursele financiare necesare platii acestor subventii. Avem un an agricol bun care sper sa se regaseasca si in ponderea din PIB, cu o conditie, ca aceste subventii sa ajunga, repet, la timp si fara intarziere in conturile acelora care au dreptul. Raspund personal sefii care au asemenea atributii sub coordonarea prefectilor. La rectificare am asigurat 730 de milioane de lei pentru a putea asigura garantiile necesare in vederea absorbtiei a circa 626 de milioane de euro de pe masura 322 sau de pe masura 125, adica acele investitii care se fac in mediul rural. Sunt bani care au fost asigurati prin rectificarea bugetara.
Mai adaug faptul ca, in urma rectificarii, am adoptat deja o hotarare de guvern prin care am alocat aproximativ 600 de milioane de euro sub forma de imprumut de Trezorerie pentru asigurarea finantarii proiectelor europene. Nici un proiect european nu se opreste din lucru, cu conditia ca licitatia sa fie corecta si procedurile sa fie legale. Temporar, noi am suspendat trimiterea facturilor la UE pentru a ne asigura ca in Romania lucrurile sunt sub control din perspectiva respectarii legislatiei europene si nationale si am asigurat resurse suplimentare de la buget pentru a nu opri nici un proiect european, dar vigilenta maxima cu privire la modul de cheltuire a banilor europeni, pentru ca orice neregula sesizata de UE care se transforma in corectie de la ei inseamna bani pierduti de catre Romania. Daca noi facem insa corectiile financiare si ne corectam lucrurile, banii raman in Romania si se pot aloca pe alt proiect pe care noi il stabilim.
In privinta sanatatii, 300 de milioane au fost alocate direct prin rectificare. Alte 150 de milioane sunt in Fondul de Rezerva si se aloca imediat, pe masura ce se implementeaza masurile agreate cu Comisia Europeana si FMI. De asemenea, am acordat credite de angajament de 1,6 miliarde de lei pentru plata medicamentelor si a programelor nationale de sanatate, la care se mai adauga si 22 de milioane de lei pentru achizitionarea unui elicopter pentru situatii de urgenta, astfel incat sa faca fata nevoii crescande de interventii in domeniu. Avem un calendar foarte precis cu Ministerul Sanatatii de implementare a unor masuri de reforma si care in esenta sunt acestea: taxa clawback, impunerea genericelor, pachetul minimal de servicii. La acestea se adauga cardul national de sanatate, prescriptia electronica, masuri ce vor diminua evaziunea din domeniu sau scurgerea banilor pe alte cai decat cele legale.
Acum cateva date despre ce inseamna situatia salariilor in Romania, pentru ca au fost foarte multe discutii. Si aici invitatia mea este la maxima precautie si la a intelege ca ‘nu ne putem intinde mai mult decat ne este plapuma’. Romania anul acesta are un deficit de 4,4%. Asta inseamna ca inca Romania consuma mai mult decat produce. 4,4% din PIB inseamna 5,7 miliarde de euro, bani pe care ii imprumutam ca sa ne putem acoperi datoriile statului cu ce inseamna infrastructura, cheltuieli sociale s.a.m.d. Ganditi-va ca, daca nu faceam reformele din anul 2010, deficitul bugetar era de 14%. Eram intr-o situatie cu mult mai dramatica decat a altor tari din UE, fiind practic in imposibilitatea de a ne fi finantat deficitul bugetar si de a ne fi acoperit cheltuielile cu investitiile, salarii, pensii s.a.m.d. Asta insemna practic intrarea in incapacitate de plata a Romaniei. Romanii au facut aceste eforturi extraordinare si nu voi inceta sa le multumesc pentru acest lucru. Ca astazi suntem in situatia de ne putea finanta deficitul, de a avea o situatie mai buna decat alte tari din UE se datoreaza in primul rand romanilor, iar noi, politicienii, n-avem voie sa mai repetam greselile trecutului, in special ale anului 2008, si politicile populiste de atunci, pentru ca cu mult amar si cu multa greutate se platesc acele greseli de catre fiecare roman. Acum, in 2012, va trebui sa avem un deficit de 3%. De ce? Pentru ca in 2008 Guvernul Tariceanu ne-a lasat un deficit de 5,4 ce a declansat din partea Comisiei Europene procedura de deficit execesiv si Romania este obligata de UE sa revina in 2012 la 3%. Vreau sa stiti ca nu este un lucru usor. Cand aveai in fata perspectiva de a fi la -14% daca urmai politicile lui Tariceanu, sa ajungi la 3% inseamna un efort pentru fiecare roman, un efort si de imagine pentru orice guvernant, dar este o polita de asigurare pentru viitorul Romaniei. Si aici ajungem la cheltuielile de personal. Vreau sa stiti ca in 2009 cheltuielile cu personalul au reprezentat 9,4% din PIB. In 2010 au reprezentat 8,3% din PIB. In 2011 reprezinta 7,5% din PIB, iar in 2012 vor reprezenta 7,2% din PIB. Care este de fapt esenta acestei reforme? De diminuare a numarului de bugetari si de a ne crea mai multe resurse financiare pentru investitii, pentru ca asta este reforma, sa cheltui atat cat iti poti permite cu intretinerea statului, inclusiv cu plata bugetarilor, si sa duci mai multi bani spre dezvoltare, investitii si locuri de munca. Incadrarea in acest plafon de 7,2% din PIB cu cheltuielile de personal inseamna ca in continuare, in 2012, Romania trebuie sa continue politica de a ocupa doar un singur post vacant din sapte, pentru a putea incepe din 2012 recuperarea salariala si a ajunge incetul cu incetul la salariile dinainte de taiere. In privinta numarului de bugetari, vreau sa stiti cum stam. In decembrie 2008 am avut 1.398.757 de bugetari. In iunie 2011 avem 1.233.284 de bugetari, deci mai putini cu 165.473. E un efort urias al statului de a-si ajusta numarul de bugetari si cheltuielile cu functionarea statului si aceste lucruri se regasesc si in scaderea cheltuielilor de personal, pentru a putea sa cheltuim cat producem, iar banii pe care ii imprumutam sa mearga in investitii. Obiectivul nostru este ca, incepand cu ianuarie 2012, sa recuperam ce mai este de recuperat din pierderile salariale din 2010. Nu dintr-o data, ci treptat, cu prudenta, precautie si echilibru, putem face acest lucru, dar nu va veni de la sine, pentru ca aceasta recuperare salariala este conditionata de cativa factori. Si care sunt acesti factori? Un prim factor l-am amintit: continuarea politicilor de ocupare a unui singur post din sapte care se vacanteaza. In al doilea rand, sa ne asiguram ca in 2012 avem o crestere economica de cel putin 3,5%. In al treilea rand, sa ne asiguram ca ne incadram in deficitul bugetar de 3% in 2012. Si, nu in ultimul rand, trebuie sa stabilim cat, cum si ce procent din acele sentinte judecatoresti se pot plati in 2012 si in anii urmatori, pentru ca si la preluarea guvernarii in 2008 avem peste doua miliarde de lei sentinte pentru justitie care au fost lasate de guvernul Tariceanu. Toate aceste politici vor fi agregate, lucram la mai multe scenarii si la inceputul lunii septembrie vom avea o proiectie foarte clara a modului cum va arata proiectul de buget si de salarizare pentru anul 2012.
In concluzie, dragi colegi, prioritatile pe care le avem in perioada urmatoare sunt urmatoarele:
• Investitiile, si dvs nu sunteti simpli spectatori ai investitiilor guvernamentale care se desfasoara in teritoriu. Cer sa va implicati si sa imi raportati intarzierile sau lucrurile care nu functioneaza in investitiile Guvernului din teritoriu, pentru ca sunteti reprezentantii Guvernului in teritoriu.
• Implementarea fondurilor europene, prioritate majora si restanta uriasa a tarii. Stam bine la contracte semnate, stam bine la contracte depuse, stam inca prost la ce inseamna rambursari de lucrari efectuate, iar tara a facut un efort urias sa asigure banii necesari pentru continuarea acestor proiecte europene. Important este sa nu se doarma, sa nu fie vacanta in absorbtia fondurilor europene. Nu exista nici concediu, nici vacanta, iar cei responsabili trebuie sa inteleaga acest lucru.
• Combaterea evaziunii fiscale. Trebuie continuat ce a functionat bine in aceste ultime sase luni si ma refer la combaterea evaziunii pe ceea ce inseamna vami si tigari, dar trebuie extinsa aceasta actiune de evaziune fiscala. Cei care sunteti in subordinea Finantelor si a ANAF-ului, iarasi, nu aveti nici concediu, nici vacanta. Sa fim bine intelesi! La fel, nu are vacanta si concedii Inspectia Muncii, asa cum am declarat, pe ceea ce inseamna combaterea muncii la negru. Pentru ca orice incercare a noastra de a arata ca nu ne mai intereseaza combaterea muncii la negru inseamna mai putine contracte de munca, mai putini bani la buget. De aceea, sustineti actiunea de combatere a muncii la negru.
• Atentie la ceea ce inseamna activitatea Oficiului pentru Protectia Consumatorului. E perioada de vara si consumatorul trebuie sa fie protejat, indiferent ca el se afla la munte sau la mare, din toate punctele de vedere. Deci, vigilenta sporita!
• Descentralizarea. Am primit un material preliminar de la ministere cu privire la ce considera ministerele ca ar putea descentraliza spre autoritatile locale, sub aspectul atributiilor si al patrimoniului. Rolul unui Guvern central este sa-si pastreze puterea de reglementare si control; in rest, decizia trebuie sa fie incredintata acelei autoritati care este cel mai aproape de cetatean. In zece zile astept propuneri ale prefectilor, din experienta pe care o aveti in calitate de conducatori ai serviciilor publice deconcentrate si coordonatori ai acestora, cu privire la atributii si patrimoniu, care poate fi transferat spre autoritatile locale, ca in luna septembrie sa putem pregati pachetul de acte normative in vederea implementarii descentralizarii.
• Agricultura. Am spus: plata la timp a subventiilor. Banii au fost alocati, nu vreau sa aud de intarzieri la APIA sau APDRP din acest punct de vedere, pentru ca avem o sansa cu anul agricol bun pe care-l avem. Daca si statul functioneaza bine, putem asigura un procent consistent in PIB al agriculturii.
• Dupa 15 august va intra in actiune un Contact Center la Ministerul Muncii pentru ca cei care se afla in Spania, romanii nostri de acolo, sa poata obtine informatii cu privire la noile reglementari de pe piata muncii spaniole. De asemenea, si cei din tara se pot interesa cu privire la aceasta noua legislatie si sa fie informati din timp cu privire la aceste lucruri. Am aprobat Memorandumul, miercuri, in guvern, dupa 15 august vor fi comunicate numarul si intreaga procedura prin care toti cei interesati de obtinerea unor asemenea informatii legate de Spania se pot interesa.
• Dupa 15 august intra in vigoare Cardul Kogalniceanu, acest program de sprijinire a Intreprinderilor Mici si Mijlocii. Am alocat 24 de milioane de lei pentru subventionarea dobanzii in cadrul acestui program, astfel incat intreprinderile mici si mijlocii sa beneficieze de sprijinul statului la subventionarea dobanzii si la obtinerea de credite, pana in anumite limite, pentru mentinerea si crearea de noi locuri de munca. Este o masura suplimentara de sustinere.
M-aș referi acum la urgența revizuirii Constituției. Și aici ma adresez in fapt partidelor politice. Apare, mai necesara ca oricand, revizuirea Constitutiei sub cel putin doua aspecte – nu ma mai refer la reducerea numarului de parlamentari si la Parlament unicameral pentru ca aceasta prioritate a fost stabilita de catre romani prin referendum – ma refer la alte doua prioritati majore: este vorba aici de necesitatea si urgenta includerii in Constitutie a deficitului maxim de 3% din PIB. Si Franta si Germania fac acelasi lucru si alte tari europene se gandesc la fel. De ce este nevoie de acest lucru ? Pentru a preveni politici populiste viitoare, pentru a preveni gesturi iresponsabile ale politicienilor care ar putea sacrifica tara pentru voturi. Acest amendament la Constitutie spune foarte clar: deficit maxim de 3% si banii care se imprumuta se duc la investitii. Este o masura sanatoasa din punct de vedere economic, extrem de riguroasa cu viitorul Romaniei si corecta cu viitorul acestei tari.
Si cea de-a doua urgenta este legata de necesitatea introducerii in Constitutie a prevederii ca averile dobandite ilicit, in special pentru fapte de coruptie, pot fi confiscate fara nici un fel de restrictie si fara nici un fel de probleme. Curtea Constitutionala a lasat loc si modificarii legii, dar si unei formule de revizuire a Constitutiei care sa raspunda unei asemenea exigente, pe care o au toti romanii.
Cam acestea ar fi principalele concluzii distinsi prefecti, acestea sunt prioritatile pe care le aveti in perioada urmatoare. Si cuvintele de ordine sunt si raman: precautie, precautie, moderatie si echilibru in tot ceea ce inseamna resurse financiare si politica financiara a statului roman.
Va multumesc. Daca dumneavoastra aveti intrebari? Scurte si la obiect, urmand ca restul materialului sa le discutati cu ministrii de resort.
Prefectul județului Iasi: Avem doua probleme: CET-ul Iasi nu lucreaza de o saptamana si va solicitam sa fie achitata subventia de 7,5 milioane ron de catre MAI. Sunt probleme foarte grave, in spitale nu se mai fac tratamente, este o situatie deosebita. Domnul secretar de stat Capra o cunoaste. Si a doua situatie, prin legea 72/2011, Academia oamenilor de Stiinta a primit statiunea de cercetari de la Podu Iloaiei, 417 hectare. Avem o comuna, Erbiceni, in pragul rascoalei, nu inteleg ce studiaza aceasta statiune. Probabil cresterea ierbii si a buruienilor. Este o suprafata mult prea mare in opinia noastra care trebuie redusa.
Emil Boc: In privinta rectificarii de buget s-au alocat bani la MAI pentru a sprijini partea aceasta care tine de caldura si ministrul de Interne impreuna cu secretarul de stat Capra va vor informa pe fiecare prefect ce revine fiecarui municipiu. Sub conditia ca si acolo se face si o sa intreprind masurile necesare de la Iasi este o mare veselie cu caldura. Este o mare veselie in sensul ca, acel CET produce pierderi planificare in fiecare zi. Vreau sa stiu si voi ce faceti acolo inainte de a cere bani? Ce masuri de restructurare luati pentru a preveni acumularea de datorii si arierate? In primul rand, astept si din partea voastra mai multa responsabilitate inainte de a intinde mana dupa bani.
In al doilea rand, in privinta statiunii agricole o sa cer ministrului Agriculturii sa ne prezinte o informare exact in Guvern pentru a va putea da datele solicitate.
La Hunedoara, domnule prefect, am infiintat Comitetul interministerial pentru cetatile dacice format din ministrul de Interne, ministrul Justitiei, ministrul Culturii si ministrul Mediului, pentru a ne gasi o solutie de administrare a cetatilor dacice, dupa modelul administrarii Deltei Dunarii si a pregatirii utilizarilor banilor europeni pentru tot ce inseamna cetatile dacice din Muntii Orastiei. Asa ca va rog sa transmiteti in continuare informatiile necesare ministrului de Interne pentru ca acest material sa se finalizeze conform celor discutate de noi la Deva.
Prefectul județului Valcea: Domnule prim-ministru vreau sa va spun ca am scapat de calvarul de pe DN7, acum o ora s-a redat circulatia acolo. Sigur, trebuie intrebati cei care au incurcat lucrurile, noi le-am descurcat. De astazi se circula pe ambele sensuri pe Valea Oltului.
Emil Boc: Este bine ca v-ati implicat si colaborati in acest sens cu toate structurile Ministerului Transporturilor, care stiu ca au fost in permanent contact cu dumneavoastra. O veste buna pentru cei care circula pe acolo.
Prefectul județului Valcea: Am rezolvat-o.
Emil Boc: Oameni buni, spor la treaba. Institutia prefectului nu are concediu sau vacanta, chiar daca temporar unii dintre dumneavoastra puteti sa aveti cateva zile de concediu, institutia trebuie sa fie in maxima activitate. Spor la treaba, sa ne auzim cu bine.

Declaratii sustinute de premierul Emil Boc la finalul videoconferintei cu prefectii
Reporter: Vrem sa va intrebam despre coalitia de guvernamant. Ceea ce se intampla la Cluj – UDMR Cluj a rupt protocolul. Cum comentati si ce veti face ?
Emil Boc: Eu cred ca cei de la nivelul municipiului Cluj-Napoca vor avea intelepciunea si echilibrul necesar sa gaseasca solutii, pentru ca intotdeauna cu echilibru si intelegere se gasesc solutii la problemele cu care o comunitate se confrunta. Am incredere in cei de la Cluj.
Reporter: Veti discuta maine in Coalitie ?
Emil Boc: Daca va fi nevoie. Eu cred ca la nivel local se va rezolva aceasta tema.
Reporter: Spuneati ca prefectii nu trebuie sa isi ia concediu. Noua dintre ei…
Emil Boc: Am spus institutia prefectului nu are concediu. Am fost foarte atent la ceea ce am spus.
Reporter: Noua dintre ei sunt in concediu.
Emil Boc: E firesc sa poata avea concediu. Important e ca institutia sa nu intre in concediu. La asta m-am referit. Sa nu gasesc usile inchise la prefecturi.
Reporter: Dumneavoastra, nu va luati concediu ?
Emil Boc: Deocamdata, din nefericire, nu am sanse. Multumesc. Spor la treaba !

 Sursa: Guvernul Romaniei