De la capitalism la speculatism cu o „frumoasa” perspectiva de anarhism social

Autor:

 Gheorghe Popa, economist si jurist

 Nu sunt un nostalgic al comunismului care practic, din perspectiva posibilitatii realizarii obiectivelor sale economico sociale esentiale, a fost o utopie.

Pornind de la realitatile timpului prezent se pune intrebarea daca pot fi un adept al capitalismului de piata? Pentru a nu fi acuzat de egoism voi incerca sa raspund la aceasta intrebare din perspectiva  a ceea ce ofera omenirii si nu mie ca individ, acest sistem economico-social.

Teoretic scopul oricarui sistem social trebuia sa fie bunastarea si progresul societatii in ansamblul ei, fapt care ar explica inlocuirea unui sistem social cu altul de-a lungul istoriei. Oare asa or sta lucrurile?

Din aceasta perspectiva capitalismul a oferit oamenilor marirea si decaderea, adica bogatie si putere pentru un numar din ce in ce mai mic de indivizi si saracia, foametea, umilinta si in cele din urma razboiul pentru restul.

Ca si celalalte sisteme economico- sociale care au exacerbat rolul proprietatii, capitalismul este dominat de o dihotomie esentiala prin impartirea membrilor societatii in bogati si saraci. Restul teoriei procapitaliste cu societatea de consum, democratie, drepturile omului si alte asemenea baliverne sunt praf in ochii prostilor.

Instrumentul prin care bogatii devin si mai bogati iar saracii ajung muritori de foame si vai  mama lor este BANUL.

Mijloacele sunt variate si din ce in ce mai perfectionate, pornind de la acumularea capitalista bazata pe productia de bunuri, perimata in timpurile noastre in care mijloacele sunt mult mai rafinate precum bancile, fondurile de investitii, bursa adica faimoasa piata financiara.

Unii considera acest fapt foarte normal. Ce rost are sa cauti sa obtii un profit de 10-15% din productia si comercializarea de bunuri de consum cand poti obtine un profit de cel putin 100% din actiuni speculative pe bursa?

Avand la baza o astfel de ”gandire economica” sistemul financiar modern s-a transformat intr-o industrie financiara in sine careia nu-i mai ajunge enorma masa monetara aflata deja in circulatie. Un adevarat Pantagruel financiar aflat in permanenta foame de bani pe care ii ia de la „gura” productiei de bunuri ( sens figurat) sau de la gura celor saraci (sens real).

Astfel titlurile de valoare emise de firmele monopoliste producatoare de bunuri nu mai servesc acestora ca mijloc de finantare a propriei activitati ci ajunse in mainile „industriasilor financiari”  servesc la imbogatirea nemasurata  a acestora.

La fel se intampla si cu obligatiunile statelor inca suverane. Zeci de popoare muncesc si strang cureaua pentru imbogatirea unor speculatori verosi proprietari de banci sau fonduri de investitii. Si ca tabloul sa fie complet industriasii financiari au nascocit produsele financiare toxice cu care isi paseaza unul altuia gogoasa unflata cu pompa sau pisica moarta, cum vreti sa-i spuneti, adica mai pe romaneste isi dau la gioale , ca asa-i in concurenta (ne)loiala! Aferim sistem speculationist.

Oare cum i-ar fi numit Allen Smith, care avea convingerea ca averea este un furt, pe acesti „ investitori” ai lumii moderne?

Mai nou industria financiara se autodevoreaza. Am asistat zilele acestea, uimiti si neputinciosi, la atacurile speculative asupra unor banci franceze si germane adica asupra principalilor creditori ai tarilor din Europa Unita.

Cine sunt atacatorii si marii castigatori din aceasta „inginerie financiara” ?

Mister total.

Povestea cu preluarea de catre atotputernicul si informatul CNN a unui articol dintr-un tabloid englez (Daily Mail) in care era defaimata o puternica banca franceza este pentru adormit necunoscatorii.

Intrucat este o practica noua pe „piata financiara” s-a nascut o mare dilema:

o fi o operatiune izolata sau o fi o trasatura a sistemului capitalist speculativ in care a pasit omenirea? De fapt partea vestica a omenirii ca cei din extremul orient se ocupa cu treburi mai serioase adica cu productia de bunuri.

Dupa asemenea socuri „administrate”economiei mondiale, prin atacuri speculative asupra unor state si asupra unor creditori de state la ce se mai poate astepta omenirea? Ce se urmareste prin provocarea unor crize repetate? Cumva  un nou razboi mondial, de asta data final, a carui posibilitate se vehiculeaza din ce in ce mai des pe sticla tembelizorului?

Cine sunt indivizii sau entitatile care proiecteaza omenirii un asemenea scenariu apocaliptic?

Va avea omenirea puterea si curajul sa arate acestui sistem economic devenit hidos si papusarilor din spatele sau drumul catre cosul de gunoi al istoriei la care au ajuns atatea sisteme sociale considerate la timpul lor eterne?

Ramane de vazut!

 

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close