Deloitte: Temerile privind criza datoriilor suverane deterioreaza increderea mediului de afaceri din Europa Centrala

feature photo

Optimismul in regiune a coborat la nivelul inregistrat in urma cu un an

Rezultatele celui de-al saselea raport Deloitte Business Sentiment Index arata ca directorii executivi din Europa Centrala sunt pesimisti in privinta economiilor din regiune in 2012. Per ansamblu, nivelul de incredere a revenit la valoarea inregistrata in urma cu un an (indicele compozit este 110). Aceasta scadere are loc dupa cinci cresteri consecutive raportate de ultimele editii ale studiului.  

 Pesimismul directorilor executivi, cu precadere in partea de nord a Europei Centrale, este determinat de temerea ca actuala criza a datoriilor suverane s-ar putea agrava, deteriorand astfel in continuare economiile din regiune, in urmatoarele 6 – 12 luni.

 Rezultatele studiului arata ca numai 16% dintre respondenti sunt optimisti in privinta perspectivelor economice generale in urmatoarele sase luni. In acelasi timp, 43% dintre ei cred ca situatia se va deteriora in viitorul apropiat.

 Cu toate acestea, ca si la editiile anterioare, opinia directorilor executivi difera semnificativ de la tara la tara. Inca de la izbucnirea crizei globale, Europa Centrala s-a impartit in doua tabere in privinta perspectivelor economice. Nordul regiunii (Polonia, Cehia, Slovacia) a fost in general mai optimist. In acelasi timp, tarile din sud (Ungaria, Romania si Croatia) s-au aratat in permanenta mai prudente.

 Pesimism accentuat in nord

 A sasea editie a studiului arata ca optimismul economiilor din nord a fost afectat semnificativ. Aceste tari se bazeaza foarte mult pe industria prelucratoare si pe exporturile in Europa de Vest. Drept rezultat, ele sunt cel mai afectate de problemele crizei europene a datoriilor suverane.

 Respondentii din Polonia sunt cu precadere afectati de situatie. Indicele de incredere al tarii a revenit la nivelul inregistrat la prima editie (septembrie 2009). Pana acum, directorii din Polonia au fost cei mai optimisti dintre participantii la studiu. 

 In prezent, doar 10% dintre ei se asteapta la reluarea angajarilor la companiile pe care le conduc, fata de 36% la editia din iunie. Nivelul de optimism s-a diminuat si in ceea ce priveste veniturile din vanzari anticipate pentru anul viitor, o pondere de 62% anticipand acum venituri in crestere, fata de 85%, in luna iunie.

 In Cehia, deteriorarea increderii este evidenta la fiecare raspuns din chestionar. Peste un sfert dintre directorii executivi chestionati (27%) se asteapta la venituri reduse, fata de 16% in iunie. Perspectivele privind personalul sunt impartite in mod egal intre cei care se asteapta la o crestere, respectiv o scadere in urmatoarele 12 luni (27%).

 Dintre toate tarile incluse in studiu, Slovacia s-a evidentiat prin cea mai accentuata deteriorare a sentimentului privind perspectivele economiei nationale. In luna iunie, 84% dintre respondenti erau optimisti, dar acum doar 12% se mai asteapta la o schimbare pozitiva. In mod similar, daca in luna iunie nimeni nu se astepta la scaderi in economie, acum 52% dintre directorii executivi preconizeaza un declin. Se remarca totusi o crestere usoara a ponderii de respondenti care considera ca finantarea bancara este mai usor accesibila (de la 81% in luna iunie, la 88%).

 Perspectiva prudenta, dar stabila in sud

 Daca increderea s-a diminuat semnificativ in tarile din nord, la sud scaderea a fost mai lina.

 Directorii executivi din Croatia au devenit mai prudenti in privinta creditarii bancare, 64% dintre ei spunand ca o astfel de finantare este usor de accesat, fata de 83% la editia din iunie. In acelasi timp, a crescut ponderea celor care considera ca termenii de plata a creantelor se prelungesc in mod ‘nerezonabil’: 70%, fata de 53% in urma cu sase luni.

 Cu toate acestea, croatii sunt mai optimisti fata de restul tarilor implicate in studiu in ceea ce priveste perspectivele financiare ale companiilor pe care le conduc, planurile de lansare de noi produse si servicii, precum si nivelul angajarilor pe urmatoarele 12 luni.

 In Ungaria se observa cea mai importanta schimbare de atitudine in privinta veniturilor anticipate din vanzari, in urmatoarele 12 luni. In iunie, 63% dintre respondenti mizau pe crestere, fata de 29%, in prezent. Majoritatea participantilor (57%) spun ca nivelul vanzarilor va ramane neschimbat.

 Totodata, directorii executivi din Ungaria sunt optimisti in ceea ce priveste angajarile, desi majoritatea (60%) preconizeaza ca personalul va ramane relativ neschimbat in urmatorul an. Ungaria este, de asemenea, cea de-a doua tara dupa Slovacia care are perspective stabile in ceea ce priveste cheltuielile de capital pe urmatoarele 12 luni.

 In Romania, asteptarile directorilor executivi in privinta economiei in urmatoarele sase luni au ramas relativ neschimbate fata de editia anterioara a studiului. Esantionul din Romania a oferit in mare raspunsuri neutre comparativ cu restul tarilor participante. Cu toate acestea, directorii romani sunt cei mai pesimisti in ceea ce priveste perspectivele financiare ale companiilor lor. Se continua astfel tendinta remarcata la editiile anterioare, ponderea de optimisti coborand de la 63% (T3 2010) la 48% (T2 2011), respectiv 31% acum. Pe de alta parte, din studiu reiese si o schimbare importanta in ceea ce priveste asteptarile de crestere a veniturilor din vanzari si a planurilor de achizitii pe urmatoarele 12 luni.

In mod evident, accentuarea crizei datoriilor suverane din Europa si a incertitudinii de la nivel global provoaca schimbari considerabile la nivelul increderii in regiunea nordica din Europa Centrala. Acest lucru aliniaza de fapt tarile respective la statele din sud, care au fost in mod evident mai prudente in cursul ultimelor luni.

 Per ansamblu, rezultatele studiului indica o scadere ingrijoratoare a increderii din regiune, pentru prima data de la lansarea indicelui, in T4 2009. 

Zone economice speciale  

Chestionarul de la aceasta editie a inclus si o serie de intrebari cu privire la zonele economice speciale, urmarind sa identifice importanta ajutorului public in planurile de investitii din anumite teritorii, in opinia directorilor executivi chestionati. 

  • Aproape toti participantii (99%) spun ca ajutorul de stat nu a fost un factor decisiv la momentul realizarii de investitii in trecut.
  • Doar 8% dintre ei considera ca ajutorul de stat s-a dovedit foarte important in cazul unei investitii anterioare.
  • 67% au indicat ca ajutorul de stat nu a fost luat deloc in calcul.
  • Industria prelucratoare este prima care ia in calcul un astfel de ajutor, 37% dintre reprezentantii acestui domeniu raportand ca au avut acest lucru in vedere in cazul unei investitii anterioare. Urmeaza industria de retail / comert (22%) si energie si resurse (15%).
  • Peste o treime dintre respondenti (38%) spun ca ajutorul public ar fi unul dintre factorii luati in calcul la momentul realizarii unei investitii noi pe viitor.
  • In Cehia si Polonia, majoritatea participantilor la studiu (67%, respectiv 62%) considera ca posibilitatea de a dispune de un astfel de ajutor ar putea fi unul dintre factorii de decizie la selectarea locului de realizare a unei investitii viitoare. Numai 27% dintre omologii din Croatia, Slovacia si Romania sunt de aceeasi parere.
  • Industria prelucratoare este prima care ar putea lua in calcul un astfel de sprijin la momentul realizarii unei investitii noi (60% dintre respondenti). 

Detalii despre Indice  

  • Indicele reprezinta o analiza a opiniilor si previziunilor exprimate de directori din cele mai mari companii din Croatia, Cehia, Ungaria, Polonia, Romania si Slovacia.
  • Deloitte a publicat prima editie a studiului Business Sentiment Index in septembrie 2009, iar a doua in decembrie 2009.
  • Esantionul include aproximativ 200 de companii din randul celor mai mari companii din regiune. 

Vezi intregul studiu

Pentru mai multe detalii, accesati pagina oficiala a proiectului: www.deloitte.com/bsi 

### 

Numele Deloitte se refera la organizatia Deloitte Touche Tohmatsu Limited, o companie cu raspundere limitata din Marea Britanie, la firmele membre ale acesteia, in cadrul careia fiecare firma membra este o persoana juridica independenta. Pentru o descriere amanuntita a structurii legale a Deloitte Touche Tohmatsu Limited si a firmelor membre, va rugam sa accesati http://www.deloitte.com/view/ro_RO/ro/despre/index.htm.

Deloitte furnizeaza servicii clientilor din sectorul public si privat in urmatoarele domenii profesionale – audit, taxe, consultanta, consultanta financiara – deservind numeroase industrii. Prin intermediul retelei sale globale de firme membre, care activeaza in peste 150 de tari, Deloitte pune la dispozitia clientilor sai resursele internationale precum si priceperea locala pentru a-i ajuta sa exceleze indiferent de locul in care acestia isi desfasoara activitatea. Obiectivul celor 182.000 de profesionisti din Deloitte este acela de a deveni un standard de excelenta.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close