Decizia Curtii Constitutionale nr. 993/2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 alin. (2) lit. b) si c) din Codul de procedura fiscala
In M. Of. nr. 656 din 14 septembrie 2011 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 993/2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 alin. (2) lit. b) si c) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala.
Din cuprins :
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 alin. (2) lit. b) si c) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata de Societatea Comerciala “Zinc Transilvania” – S.R.L. din Blaj in Dosarul nr. 6.038/107/2009 al Tribunalului Alba – Sectia comerciala si contencios administrativ.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
Cauza fiind in stare de judecata, presedintele acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neintemeiata a exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 1 iunie 2010, pronuntata in Dosarul nr. 6.038/107/2009, Tribunalul Alba – Sectia comerciala si contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 27 alin. (2) lit. b) si c) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala.
Exceptia a fost invocata de Societatea Comerciala “Zinc Transilvania” – S.R.L. din Blaj, intr-un dosar avand ca obiect anularea unui act administrativ.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca atragerea raspunderii solidare a unei societati cu alta societate comerciala declarata insolvabila, motivat de faptul ca cele doua societati au avut aceleasi raporturi comerciale contractuale si, respectiv, au raporturi de munca sau civile de prestari servicii cu cel putin jumatate dintre angajatii ori prestatorii de servicii ai debitorului insolvabil, este neconstitutionala. In opinia autorului, o societate comerciala nu are posibilitatea de a verifica activitatea desfasurata de o alta societate comerciala cu acelasi obiect de activitate, nici care sunt tertii cu care societatile comerciale concurente au relatii contractuale si nici cine sunt prestatorii de servicii catre respectivele societati concurente.
Dreptul de proprietate privata este incalcat in conditiile in care societatea a carei raspundere este solidara nu are nicio posibilitate de a verifica activitatea economica a unei alte societati. De asemenea, atragerea raspunderii solidare retroactive pentru debitele avute de debitorul insolvabil si in perioada in care cele doua societati nici nu desfasurau efectiv aceeasi activitate si nu aveau niciun asociat comun incalca prevederile constitutionale referitoare la principiul neretroactivitatii legii civile.
Tribunalul Alba – Sectia comerciala si de contencios administrativ apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Avocatul Poporului considera ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. 27 alin. (2) lit. b) si c) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, care la data ridicarii exceptiei de neconstitutionalitate aveau urmatorul continut: “Persoana juridica raspunde solidar cu debitorul declarat insolvabil in conditiile prezentului cod sau declarat insolvent daca, direct ori indirect, controleaza, este controlata sau se afla sub control comun cu debitorul, daca desfasoara efectiv aceeasi activitate sau aceleasi activitati ca si debitorul si daca este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii: […]
b) are raporturi comerciale contractuale cu clientii si/sau cu furnizorii, altii decat cei de utilitati, care, in proportie de cel putin jumatate, au avut sau au raporturi contractuale cu debitorul;
c) are raporturi de munca sau civile de prestari de servicii cu cel putin jumatate dintre angajatii sau prestatorii de servicii ai debitorului.”
Ulterior sesizarii Curtii, dispozitiile legale criticate au fost modificate prin art. XI pct. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2010 privind unele masuri pentru combaterea evaziunii fiscale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 421 din 23 iunie 2010, astfel solutia legislativa cuprinsa in prevederile art. 27 alin. (2) lit. b) si c) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala a fost preluata de art. 27 alin. (3) lit. b) si c) din acelasi cod.
In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivitatii legii, ale art. 44 alin. (1) si (2) privind dreptul de proprietate privata, ale art. 56 privind contributiile financiare, ale art. 135 privind economia, precum si ale art. 136 privind proprietatea.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata urmatoarele:
Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, nepublicata la data pronuntarii prezentei decizii, Curtea Constitutionala si-a reconsiderat jurisprudenta cu privire la sintagma “in vigoare” din cuprinsul dispozitiilor art. 29 alin. (1) si ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, constatand ca aceasta este constitutionala in masura in care se interpreteaza in sensul ca sunt supuse controlului de constitutionalitate si legile sau ordonantele ori dispozitiile din legi sau din ordonante ale caror efecte juridice continua sa se produca si dupa iesirea lor din vigoare.
Astfel, Curtea a statuat ca “se poate solicita controlul de constitutionalitate numai al acelor dispozitii legale care, in cazuri concrete, sunt incidente pentru solutionarea litigiilor aflate pe rolul instantelor, legi sau ordonante in ansamblu ori doar anumite reglementari din cuprinsul acestora. Instituirea acestei proceduri de control al constitutionalitatii legii aplicabile in cauza dedusa judecatii instantei de fond, ca modalitate de acces la justitie, implica in mod necesar asigurarea posibilitatii de a o utiliza pentru toti cei care au un drept, un interes legitim, capacitate si calitate procesuala. Conditia ca dispozitia legala criticata pentru neconstitutionalitate sa aiba legatura cu solutionarea cauzei este, evident, necesara, dar si suficienta.”
Curtea a mai constatat ca “prin aplicarea rigida a conditiei ca legea sau ordonanta sa fie <<in vigoare>> la data ridicarii exceptiei, ca si la data solutionarii acesteia de Curtea Constitutionala, se inlatura de la controlul de constitutionalitate dispozitiile legale determinante in solutionarea cauzei”.
In aceste conditii, Curtea va analiza constitutionalitatea dispozitiilor art. 27 alin. (2) lit. b) si c) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala in forma avuta la data ridicarii exceptiei de neconstitutionalitate, intrucat acestea continua sa isi produca efectele fata de autorul exceptiei de neconstitutionalitate, potrivit principiului tempus regit actum.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 27 alin. (2) lit. b) si c) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, Curtea constata ca s-a mai pronuntat asupra lor, prin raportare la critici similare, constatand ca acestea sunt constitutionale.
Astfel, prin Decizia nr. 325 din 13 martie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 344 din 5 mai 2008, Curtea a retinut ca raspunderea solidara a persoanei juridice cu debitorul sau nu are loc in orice conditii, ci trebuie sa fie indeplinite cerintele restrictive prevazute de textul de lege atacat, cerinte firesti avand in vedere relatiile contractuale dintre persoana juridica ce va raspunde solidar alaturi de debitorul sau.
Totodata, Curtea a constatat ca, potrivit art. 44 alin. (1) din Constitutie, dreptul de proprietate este garantat, insa continutul si limitele acestui drept sunt stabilite de lege. Asadar, nu a putut retine ca textul de lege criticat incalca prevederile referitoare la proprietate din Constitutie si din Protocolul nr. 1 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Curtea nu a putut retine pretinsa incalcare a prevederilor art. 53 din Constitutie, intrucat nu a constatat existenta vreunui drept sau a vreunei libertati care sa fi fost restranse prin dispozitiile de lege criticate.
De asemenea, prin Decizia nr. 1.112 din 8 septembrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 664 din 6 octombrie 2009, Curtea a statuat ca este neintemeiata critica referitoare la incalcarea dispozitiilor art. 135 din Constitutie, care consfintesc natura economiei romanesti ca fiind o economie de piata ce se bazeaza pe libera initiativa si libera concurenta si stabilesc obligatiile statului in domeniul economiei. Or, pentru a asigura caracterul economiei de piata, statul are obligatia ca, prin autoritatile publice competente, sa ia toate masurile necesare pentru revigorarea economiei, cum ar fi si masura eliminarii din viata economica a operatorilor economici neviabili. Una dintre masuri este legislatia in domeniul insolventei persoanelor juridice, precum si al raspunderii pentru plata obligatiilor restante ale debitorului declarat insolvabil in conditiile Codului de procedura fiscala. In ipoteza in care, in cadrul politicii fiscale, legiuitorul ar stabili ca persoanele juridice legate prin relatii contractuale de debitorul declarat insolvabil nu raspund solidar ar insemna sa le exonereze de raspundere juridica si sa renunte la colectarea venitului bugetar cuvenit. Or, aceasta ar avea semnificatia unei subventii indirecte sau a unui ajutor de stat, care nu se pot acorda decat in conditiile legislatiei comunitare, conform dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.042 din 28 decembrie 2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 137/2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 354 din 24 mai 2007.
Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii, atat solutia, cat si considerentele cuprinse in aceste decizii isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.
Pentru motivele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 alin. (2) lit. b) si c) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata de Societatea Comerciala “Zinc Transilvania” – S.R.L. din Blaj in Dosarul nr. 6.038/107/2009 al Tribunalului Alba – Sectia comerciala si contencios administrativ.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 14 iulie 2011.