Decizia Curtii Constitutionale nr. 951/2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 43 alin. (3) si (4) din Codul de procedura fiscala

In M. Of. nr. 706 din 6 octombrie 2011 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 951/2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 43 alin. (3) si (4) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala.

Din cuprins:

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 43 alin. (3) si (4) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata de Fabiola Maria Precup in Dosarul nr. 2.661/235/2009 al Judecatoriei Gherla. Exceptia formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 3.015D/2010.

    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.

    Cauza fiind in stare de judecata, presedintele acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata. In acest sens, face referire la Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009.

 

    CURTEA,

avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:

    Prin Incheierea din 20 aprilie 2010, pronuntata in Dosarul nr. 2.661/235/2009, Judecatoria Gherla a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 43 alin. (3) si (4) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata de Fabiola Maria Precup, intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unei contestatii la executare.

    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea acesteia arata ca dispozitiile criticate, permitand emiterea actului administrativ fiscal prin intermediul mijloacelor informatice fara ca acesta sa fie semnat si stampilat, incalca prevederile art. 52 din Constitutie.

    Judecatoria Gherla apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.

    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

    CURTEA,

examinand incheierea de sesizare, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze prezenta exceptie.

    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il reprezinta dispozitiile art. 43 alin. (3) si (4) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 513 din data de 31 iulie 2007, cu urmatorul continut: “(3) Actul administrativ fiscal emis in conditiile alin. (2) prin intermediul mijloacelor informatice este valabil si in cazul in care nu poarta semnatura persoanelor imputernicite ale organului fiscal, potrivit legii, si stampila organului emitent, daca indeplineste cerintele legale aplicabile in materie.

    (4) Prin ordin al ministrului economiei si finantelor se stabilesc categoriile de acte administrative care se emit in conditiile alin. (3).”

    In sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii, autoarea exceptiei invoca prevederile constitutionale ale art. 52 referitoare la dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica.

    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, prin Decizia nr. 1.355 din 22 octombrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 852 din 9 decembrie 2009, a statuat ca, in cadrul politicii de legiferare, legiuitorul are dreptul sa opteze pentru solutia legislativa pe care o considera adecvata in reglementarea unui domeniu, drept ce isi are sorgintea in dispozitiile art. 61 alin. (1) din Constitutie, potrivit caruia “Parlamentul este […] unica autoritate legiuitoare a tarii”. Preferinta Parlamentului pentru o anumita solutie legislativa este un atribut suveran al acestuia, atata timp cat nu contravine normelor si principiilor Constitutiei (Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995). Asadar, legiuitorul poate sa prevada elemente de validitate diferite pentru categorii diferite de acte juridice. Astfel, dispozitiile criticate reglementeaza elementele obligatorii ale actelor administrative fiscale, care sunt acte de drept public.

    Totodata, prin Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009, Curtea a retinut ca spre deosebire de actele administrative fiscale care nu sunt emise pe cale electronica si care trebuie sa cuprinda toate elementele prevazute la art. 43 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, cele prevazute la art. 43 alin. (3) din aceeasi ordonanta sunt valabile si in cazul in care nu poarta semnatura persoanelor imputernicite ale organului fiscal si stampila organului emitent. Potrivit art. 43 alin. (2) din Codul de procedura fiscala, un act administrativ fiscal, indiferent de mijloacele folosite pentru emiterea lui, cuprinde suficiente elemente pentru a putea fi identificat organul emitent. In aceste conditii, este evident ca va putea fi identificata persoana imputernicita a organului fiscal care a emis acel act, aceasta putand fi trasa la raspundere disciplinara, civila sau penala, dupa caz. O asemenea persoana va raspunde in fata legii in aceleasi conditii ca si persoana care a semnat si stampilat actul administrativ fiscal.

    Avand in vedere cele expuse, precum si faptul ca nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea acestei jurisprudente, Curtea constata ca persoana interesata se va putea adresa instantei de judecata pentru recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei, fara ca textul criticat sa incalce prevederile art. 52 din Legea fundamentala.

 

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

    CURTEA CONSTITUTIONALA

    In numele legii

    DECIDE:

 

    Respinge ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 43 alin. (3) si (4) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata de Fabiola Maria Precup in Dosarul 2.661/235/2009 al Judecatoriei Gherla.

    Definitiva si general obligatorie.

    Pronuntata in sedinta publica din data de 12 iulie 2011.

 

 

 

 

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close