Achizitii publice – spre o reglementare mai clara a criteriilor de calificare si selectie

Autor:

Monica Dragomir, avocat colaborator Voicu & Filipescu SCA

Noua formulare a criteriilor de calificare si selectie stabilite de autoritatea contractanta  in procedurile de achizitie publica a fost recent reglementata prin Ordinul Presedintelui ANRMAP nr. 509/14.09.2011 (publicat in M. Of. nr. 687/28.09.2011), in continuare “Ordinul”.

Ratiunea principala a aparitiei noii reglementari juridice a constat in necesitatea practica a standardizarii documentatiei aferente procedurilor de achizitie publica, in principal prin reglementarea unor lacune legislative in materie, precum si in nevoia unei abordari unitare in domeniu, de catre toti participantii la desfasurarea acestor proceduri: autoritati contractante, operatori economici, autoritati implicate in verificarea modului de atribuire si derulare a contractelor de achizitie publica.

Principiile noii formulari a criteriilor de calificare si selectie

Doua sunt principiile care stau la baza noii formulari a criteriilor de calificare si selectie de catre autoritatea contractanta, stipulate de legiuitor chiar la inceputul Ordinului, si anume:

  • legatura concreta a acestor criterii cu obiectul contractului de achizitie publica ce urmeaza a fi atribuit;
  • limitarea nivelului cerintelor minime solicitate de autoritatea contractanta exclusiv la acelea strict necesare pentru indeplinirea corespunzatoare a contractului, tinandu-se totodata cont de complexitatea, volumul, durata, valoarea si natura contractului de achizitie publica care urmeaza a fi incheiat.

Per a contrario, conditiile si cerintele solicitate de autoritatea contractanta care nu respecta aceste principii vor fi considerate, in baza noii reglementari, nerelevante si disproportionate in raport cu ceea ce urmeaza a se achizitiona.

Termenele-limita de depunere a candidaturilor/ofertelor si cazurile de reducere a acestora

Principiul fundamental si general in materie, reglementat expres de Ordin consta in stabilirea acestor termene avand in vedere perioade de timp suficient de mari pentru pregatirea candidaturilor/ofertelor.

Cu privire la situatiile de reducere a termenelor-limita de depunere a candidaturilor/ofertelor, legiuitorul a stipulat regula-conditie generala potrivit careia aceasta este posibila numai daca criteriile de calificare si selectie, precum si criteriul de atribuire publicate in cuprinsul anuntului de intentie se regasesc si in anuntul de participare. Apreciem ca este o regula-conditie generala binevenita, care clarifica o serie de incertitudini si divergente aparute in practica, in acest domeniu, pana in prezent.

De asemenea, in aceeasi materie, alte prevederi legale noi stipuleaza ca:

  • in cazul criteriului de atribuire “oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic”, autoritatea contractanta este obligata sa detalieze in anuntul de intentie si factorii de evaluare. Dispozitia legala este pe deplin justificata, avand in vedere ca in cazul acestui creiteriu de atribuire, evaluarea este o faza administrativa complexa a procedurii si priveste aspecte diverse, respectiv atat elementele tehnice, cat si pe cele financiare ale ofertei supuse analizei.
  • in vederea accelerarii procedurilor de licitatie restransa si negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare, autoritatea contractanta are doua obligatii cumulative, reglementate expres de legiuitor, respectiv:
  • o obligatie constand intr-o conduita pozitiva, si anume de a incarca in SEAP o justificare menita sa sustina situatia de urgenta ce impune reducerea termenelor in cauza si
  • o obligatie constand intr-o conduita negativa, potrivit careia, situatia de urgenta mai sus-mentionata sa nu fi fost generata de o actiune sau inactiune a sa.

Desemnarea castigatorului/castigatorilor procedurii de atribuire

Ordinul introduce o reglementare expresa si, mai mult decat atat, unitara, in legislatia romana cu privire la aspectele pe care autoritatea contractanta trebuie sa le aiba in vedere la atribuirea unui contract de achizitie publica, si anume:

  • criteriile de calificare si selectie, din care rezulta capacitatea ofertantului de a duce la indeplinire viitorul contract;
  • factorii de evaluare, in legatura cu acestia prevazandu-se explicit si ca, in cazul criteriului de atribuire “oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic” factorii de evaluare trebuie sa evidentieze avantajele fiecarei propuneri tehnice si financiare.

Desi avute in vedere si in trecut in diferite documentatii de atribuire si des intalnite in practica, reglementarea expresa a acestor aspecte este utila deoarece prin textul introdus s-a prevazut o dezlegare legala uniforma pentru o serie de situatii frecvent intalnite in practica, atat in faza administrativa, cat si, mai ales, in fazele de contestare de catre diversi participanti a unor acte emise in cadrul unor proceduri de achizitie publica.

Forma in care pot fi depuse documentele de catre candidati/ofertanti

Pornind tot de la o situatie de fapt frecvent intalnita in practica, aceea a depunerii concomitente de catre unul si acelasi ofertant a mai multor oferte in cadrul mai multor proceduri de achizitie publica, legiuitorul a reglementat expres, acoperind si in acest caz un vid legislativ, posibilitatea depunerii documentelor solicitate de autoritatea contractanta, alternativ, intr-una dintre urmatoarele forme: original, copie legalizata sau copie lizibila cu mentiunea “conform cu originalul”.

Cu toate acestea, legiuitorul actual:

  • mentine obligatia depunerii, in original, a tuturor documentelor emise de catre candidat/ofertant, inclusiv a angajamentului ferm al tertului sustinator;
  • permite autoritatii contractante sa solicite, in original, actele emise de societati de asigurari, societati bancare sau alte institutii financiare acreditate si care nu pot fi emise si, implicit, folosite decat in scopul demonstrarii anumitor cerinte legate de procedura de atribuire pentru care au fost solicitate.

Oferta comuna

Extrem de des intalnita in practica, in cazul unor proceduri de achizitie publica complexe, avand ca obiect mai multe tipuri de activitati care nu pot fi prestate de catre un ofertant individual (de exemplu, in proiectele de infrastructura), institutia ofertei comune beneficiaza prin prisma noii reglementari de doua reguli principale, si anume:

  • autoritatea contractanta este obligata sa prevada in documentatia de atribuire care dintre criteriile de calificare si selectie urmeaza a fi indeplinite de fiecare dintre ofertantii asociati;
  • in cazul in care, la criteriile “capacitatea de exercitare a activitatii profesionale” si “capacitatea tehnica si/sau profesionala” se solicita anumite autorizari pentru participanti sau pentru personalul angajat, cerinta este considerata indeplinita daca unul dintre participantii asociati (respectiv subcontractantul, daca este cazul) detine autorizarea ceruta personal sau autorizarea solicitata pentru angajati si numai cu conditia ca acesta sa execute integral partea din contract pentru care sunt impuse autorizarea si resursele umane autorizate respective.

Taxe si impozite

In aceasta materie, Ordinul vine sa reglementeze expres doua situatii practice intalnite de catre participantii la diferite proceduri de achizitie publica, care au constituit frecvent chiar motive de descalificare si care, pana in prezent, nu isi gaseau o solutionare unitara. Astfel:

  • cerintele referitoare la obligatiile de plata a impozitelor, taxelor si contributiilor de asigurari sociale catre bugetele componente ale bugetului general consolidat sunt considerate ca fiind indeplinite in masura in care operatorii economici prezinta inlesniri la plata de genul esalonarilor sau compensarilor, aprobate de catre organele competente in domeniu;
  • raportarea se va face la inexistenta datoriilor fata de bugetul general consolidat, la o data corelata cu termenul legal al scadentei de plata si nu la termenul de valabilitate al documentului la data depunerii sau deschiderii ofertelor.

Suplimentarea obiectului contractelor de achizitie publica

Potrivit noii reglementari, in viitor, in asemenea cazuri, autoritatile contractante vor fi obligate sa stabileasca atat cuantumul garantiei de participare, cat si criteriile de calificare si selectie prin raportare la valoarea estimata a contractului ce urmeaza a fi incheiat si nu la valoarea estimata totala, ce tine seama si de eventualele suplimentari. In acelasi sens, autoritatile contractante vor avea obligatia ca in momentul completarii invitatiei/anuntului de participare sa mentioneze atat valoarea estimata totala, cat si pe cea a contractului initial.

Termenii “servicii duse la bun sfarsit” si “lucrari executate si duse la bun sfarsit”, respectiv “contract de lucrari finalizat”

In final, legiuitorul a definit trei notiuni cu incidenta mare in practica in ceea ce priveste derularea/durata/efectele contractelor de achizitie publica incheiate, dupa cum urmeaza:

  • prin formula “servicii duse la bun sfarsit” se inteleg atatserviciile receptionate partial, cat si serviciile receptionate la sfarsitul prestarii;
  • prin sintagmele “lucrari executate si duse la bun sfarsit” si “contract de lucrari finalizat” se intelege fie lucrarile receptionate partial care sunt insotite de proces-verbal de receptie partiala, fie lucrarile receptionate insotite de proces-verbal la terminarea lucrarilor, fielucrarile receptionate insotite de proces-verbal de receptie finala.

 

 

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close