„Scutirea de taxe de import – Regulamentul (CEE) nr. 918/83 – Articolul 27 – Marfuri cu o valoare individuala neglijabila expediate sub forma unui transport unic – Transporturi care se expediaza direct dintr un stat tert unui destinatar care se afla in Comunitate”
HOTARAREA CJUE (Camera intai)
2 iulie 2009
In cauza C‑7/08,
avand ca obiect o cerere de pronuntare a unei hotarari preliminare formulata in temeiul articolului 234 CE de Hoge Raad der Nederlanden (Tarile de Jos), prin decizia din 7 decembrie 2007, primita de Curte la 9 ianuarie 2008, in procedura
Har Vaessen Douane Service BV
impotriva
Staatssecretaris van Financiën,
CURTEA (Camera intai),
compusa din domnul P. Jann, presedinte de camera, domnii M. Ilešič, A. Tizzano, E. Levits (raportor) si J.‑J. Kasel, judecatori,
avocat general: doamna J. Kokott,
grefier: doamna R. Șeres, administrator,
avand in vedere procedura scrisa si in urma sedintei din 5 martie 2009,
luand in considerare observatiile prezentate:
– pentru Har Vaessen Douane Service BV, de R. N. van der Paardt si C. Bouwmeester, advocaten;
– pentru guvernul olandez, de doamnele C. Wissels si M. de Mol, in calitate de agenti;
– pentru Comisia Comunitatilor Europene, de domnii S. Schønberg si M. van Beek, in calitate de agenti,
dupa ascultarea concluziilor avocatului general in sedinta din 23 aprilie 2009,
pronunta prezenta
Hotarare
1 Cererea de pronuntare a unei hotarari preliminare priveste interpretarea articolului 27 din Regulamentul (CEE) nr. 918/83 al Consiliului din 28 martie 1983 privind instituirea unui regim comunitar de scutiri de drepturi vamale (JO L 105, p. 1, Editie speciala, 02/vol. 2, p. 126), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CEE) nr. 3357/91 al Consiliului din 7 noiembrie 1991 (JO L 318, p. 3, Editie speciala, 02/vol. 4, p. 262, denumit in continuare „Regulamentul nr. 918/83 astfel cum a fost modificat”).
2 Aceasta cerere a fost formulata in cadrul unui litigiu intre Har Vaessen Douane Service BV (denumita in continuare „Har Vaessen”), societate de drept olandez stabilita in Tarile de Jos, pe de o parte, si Staatssecretaris van Financiën, pe de alta parte, privind refuzul acestuia din urma de a acorda societatii Har Vaessen beneficiul scutirii prevazute la articolul 27 din Regulamentul nr. 918/83 astfel cum a fost modificat in ceea ce priveste importurile de compact discuri si de benzi magnetice.
Cadrul juridic
3 Capitolul I din Regulamentul nr. 918/83, in versiunea sa initiala, intitulat „Scutirea de la plata drepturilor de import”, contine articolul 27 redactat dupa cum urmeaza:
„Conform dispozitiilor articolului 28, orice trimiteri expediate destinatarului prin scrisoare sau colet postal, continand bunuri a caror valoare nu depaseste 10 [euro], se admit fara plata drepturilor de import.”
4 Aceasta dispozitie a fost modificata prin Regulamentul (CEE) nr. 2287/83 al Comisiei din 29 iulie 1983 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 127 din Regulamentul nr. 918/83 (JO L 220, p. 12). Articolul 1 din Regulamentul nr. 2287/83 precizeaza:
„Scutirea prevazuta la articolul 27 din regulamentul de baza se aplica doar trimiterilor prin scrisoare sau colet postal expediate direct dintr‑un stat tert si destinate unei persoane fizice sau juridice aflate pe teritoriul Comunitatii.” [traducere neoficiala]
5 Ratiunea modificarii articolului 27 din Regulamentul nr. 918/83 reiese din al treilea considerent al Regulamentului nr. 2287/83:
„Intrucat este necesar sa se evite ca intreprinderile comerciale sa obtina profit [din scutirea prevazuta la articolul 27 din Regulamentul nr. 918/83] prin crearea unor activitati ad‑hoc sau prin deplasarea artificiala a unor activitati existente si sa determine astfel denaturari ale concurentei in cadrul pietei comune; intrucat, pentru evitarea acestor denaturari, este oportuna excluderea de la scutirea de la plata taxelor de import a trimiterilor mentionate care, in prealabil punerii lor in libera circulatie, au fost plasate sub un alt regim vamal; intrucat este, prin urmare, necesar sa nu se admita scutirea decat in ceea ce priveste trimiterile expediate direct dintr‑un stat tert si destinate unei persoane fizice sau juridice aflate pe teritoriul Comunitatii”. [traducere neoficiala]
6 Articolul 1 din Regulamentul nr. 3357/91 inlatura limitarea la trimiterile prin posta prevazuta de articolul 27 din Regulamentul nr. 918/83.
7 Primul considerent al Regulamentului nr. 3357/91 justifica, in aceasta privinta, modificarea adusa articolului 27 din Regulamentul nr. 918/83 dupa cum urmeaza:
„Intrucat masura de simplificare administrativa prevazuta la articolul 27 din Regulamentul (CEE) nr. 918/83 […], astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CEE) nr. 4235/88 […], trebuie, pentru a fi eficienta, sa se aplice tuturor importurilor de transporturi compuse din marfuri cu o valoare neglijabila”.
8 Articolul 27 din Regulamentul nr. 918/83, astfel cum a fost modificat, prevede, asadar, de acum inainte ca:
„Se admit cu scutire de drepturi de import, sub rezerva articolului 28, transporturile compuse din marfuri cu o valoare neglijabila care se expediaza direct dintr‑o tara terta unui destinatar care se afla in Comunitate.
Prin «marfuri cu o valoare neglijabila» se inteleg marfurile a caror valoare intrinseca nu depaseste 22 [euro] in total pe transport.”
Actiunea principala si intrebarile preliminare
9 Har Vaessen este o societate de transport care, in numele ECS Media BV (denumita in continuare „ECS”), intreprindere stabilita in Tarile de Jos, a depus declaratii de punere in libera circulatie pentru compact discuri si benzi magnetice pentru perioada cuprinsa intre 12 noiembrie 1998 si 28 octombrie 1999.
10 Aceste marfuri, cu o valoare individuala mai mica de 22 euro fusesera in prealabil comandate ECI voor Boeken en Platen BV (denumita in continuare „ECI”), societate‑mama a ECS de asemenea stabilita in Tarile de Jos, de catre clienti individuali. In conformitate cu conventia dintre ECS si ECI, aceasta din urma transmite comenzile catre ECS care, in continuare, pregateste marfurile in vederea expedierii lor dintr‑un centru de distribuire situat in Elvetia. Marfurile sunt in acel moment prezentate la Har Vaessen sub forma unui trimiteri unice in vederea transportului, sub acoperirea unui document T, catre un centru de distribuire situat in Tarile de Jos, de unde sunt livrate individual clientilor ECI prin intermediul PTT Post BV (denumita in continuare „PTT”), intreprindere olandeza.
11 Fiecare colet individual contine numele clientului caruia ii este destinata marfa, precum si un formular de virament pentru efectuarea platii.
12 Cu ocazia declaratiei de punere in libera circulatie a marfurilor din speta, Har Vaessen a solicitat aplicarea beneficiului scutirii in temeiul articolului 27 din Regulamentul nr. 918/83 astfel cum a fost modificat, cerere care a fost insa respinsa. Ca urmare, prin decizia de impunere din 29 decembrie 1999, societatea Har Vaessen a fost invitata, printre altele, sa achite taxele vamale in cuantum de 436 907,60 NLG, adica aproximativ 198 260,02 euro.
13 Intrucat, dupa respingerea reclamatiei formulate de Har Vaessen, Staatssecretaris van Financiën a mentinut aceasta solicitare de plata, societatea mentionata a atacat aceasta decizie in fata Tariefcommissie (Comisia Tarifara), comisie inlocuita in cursul judecatii de Gerechtshof te Amsterdam.
14 Aceasta instanta a respins cererea Har Vaessen pentru motivul ca ECI, iar nu clientii care facusera comenzile individual, trebuia considerata destinatar al marfurilor din speta, in sensul articolului 27 din Regulamentul nr. 918/83 astfel cum a fost modificat. Astfel, acesti clienti nu ar fi in niciun mod implicati in procedura de declarare la vama, nefiind nici debitori ai obligatiei vamale, nici proprietari ai marfii expediate. In aceste conditii, aceasta instanta a retinut ca marfurile din cauza principala nu erau direct expediate clientilor individuali in calitate de destinatari, in sensul articolului 27 din Regulamentul nr. 918/83 astfel cum a fost modificat.
15 Har Vaessen a formulat recurs impotriva acestei hotarari in fata instantei de trimitere.
16 Hoge Raad der Nederlanden are dubii cu privire la posibilitatea recunoasterii scutirii in cazul unui transport unic precum cel din speta pentru doua motive.
17 Pe de o parte, desi transportul unic este, in mod cert, compus din diferite marfuri cu o valoare individuala neglijabila si a caror destinatie finala difera pentru fiecare dintre acestea, obiectivul simplificarii administrative care justifica aplicarea scutirii prevazute la articolul 27 din Regulamentul nr. 918/83 astfel cum a fost modificat nu prezinta niciun interes intr‑un asemenea caz, cheltuielile legate de perceperea taxelor vamale nefiind superioare taxelor vamale care trebuie percepute in mod global.
18 Pe de alta parte, pentru a preveni folosirea abuziva a scutirii prevazute la articolul 27 din Regulamentul nr. 918/83 astfel cum a fost modificat, notiunea „expediere directa” ar putea fi inteleasa ca fiind limitata la imprejurarea in care cocontractantul destinatarului marfii este stabilit intr‑un stat tert. Or, in cauza principala, este vorba intr‑adevar de un transport compus din diferite marfuri ale caror destinatari, avand resedinta in Tarile de Jos, sunt clientii unei societati ea insasi stabilita in Tarile de Jos.
19 In acest context, Hoge Raad der Nederlanden a hotarat sa suspende judecarea cauzei si sa adreseze Curtii urmatoarele intrebari preliminare:
„1) Articolul 27 din Regulamentul [nr. 918/83 astfel cum a fost modificat] trebuie interpretat in sensul ca scutirea prevazuta la acest articol poate fi invocata in privinta transporturilor compuse din marfuri care, considerate in mod individual, au o valoare neglijabila, dar care sunt expediate sub forma unui transport unic care are o valoare intrinseca totala ce depaseste valoarea limita prevazuta la [mentionatul articol] 27?
2) In aplicarea articolului 27 din Regulamentul [nr. 918/83 astfel cum a fost modificat] sintagma «transporturile […] care se expediaza direct dintr‑o tara terta unui destinatar care se afla in Comunitate» trebuie interpretata in sensul ca vizeaza si situatia in care, inainte de a fi expediata destinatarului, marfa se afla intr‑o tara terta, insa cocontractantul destinatarului este stabilit in Comunitate?”
Cu privire la intrebarile preliminare
20 Prin intermediul celor doua intrebari preliminare, care trebuie examinate impreuna, instanta de trimitere solicita sa se stabileasca daca imprejurarea ca, pe de o parte, marfurile din speta, cu o valoare individuala mai mica de 22 de euro, sunt prezentate in vama sub forma unui transport unic cu o valoare care o depaseste pe cea prevazuta la articolul 27 din Regulamentul nr. 918/83 astfel cum a fost modificat si, pe de alta parte, ca cocontractantul clientilor care au comandat marfurile, si anume ECI, este stabilit in Comunitate impiedica aplicarea scutirii prevazute la aceasta dispozitie in privinta marfurilor mentionate.
21 Cu titlu preliminar, trebuie amintit ca dispozitiile prin care se acorda scutiri de taxe vamale trebuie interpretate in conformitate cu modul lor de redactare (a se vedea, prin analogie, Hotararea din 12 decembrie 2006, Olasagasti si altii, C‑47/95-C‑50/95, C‑60/95, C‑81/95, C‑92/95 si C‑148/95, Rec., p. I‑6579, punctul 20).
22 In speta, articolul 27 din Regulamentul nr. 918/83 astfel cum a fost modificat prevede ca transporturile compuse din marfuri cu o valoare neglijabila, respectiv care nu depaseste 22 de euro, care se expediaza direct dintr‑o tara terta unui destinatar care se afla in Comunitate, se admit cu scutire de taxe de import.
23 Una dintre conditiile care trebuie indeplinite pentru admiterea la scutire consta, prin urmare, in virtutea acestei dispozitii, in valoarea marfurilor expediate, aceasta valoare trebuind sa nu depaseasca 22 de euro.
24 Reiese din decizia de trimitere ca transporturile din speta, in privinta carora nu s‑a admis scutirea de catre autoritatile olandeze pentru motivul ca valoarea lor globala depasea 22 de euro, erau compuse din colete cu o valoare individuala care nu depasea 22 de euro, prezentate sub forma unei trimiteri unice in vederea punerii in libera circulatie a marfurilor in Comunitate. Aceste colete, expediate intr‑o prima faza sub forma unei trimiteri unice catre un centru de distribuire al PTT, trebuiau sa fie distribuite apoi in mod individual, de catre aceasta din urma, clientilor ECI.
25 Dupa cum evidentiaza instanta de trimitere, in aceste imprejurari, trebuie luata in considerare, pentru aplicarea articolului 27 din Regulamentul nr. 918/83 astfel cum a fost modificat, valoarea transporturilor astfel cum au fost prezentate in cauza principala in functie de identitatea destinatarului marfurilor, respectiv a clientilor ECI sau PTT.
26 In speta nu se contesta faptul ca, de la momentul preluarii de catre Har Vaessen, pe fiecare colet apare adresa clientului ECI.
27 Guvernul olandez subliniaza, cu toate acestea, ca la casuta 8 a formularului de declaratie vamala in speta se mentioneaza PTT drept destinatar al trimiterilor.
28 In sine, acest argument este irelevant. Astfel, pe langa faptul ca poate fi vorba de o eroare, reiese din actele dosarului, dupa cum a subliniat avocatul general la punctul 34 din concluzii, ca lista clientilor ECI carora le erau destinate coletele individuale era anexata la formularul de declaratie in speta.
29 In plus, marfa continuta intr‑un colet este in cele din urma destinata utilizarii de catre clientul ECI care este destinatarul individual al acesteia. Astfel, marfurile au fost comandate in mod individual la ECI de catre clienti care pot, ca urmare a acestui fapt, sa fie considerati ca fiind utilizatorii acestora, spre deosebire de Har Vaessen si PTT care nu constituie, in calitate de transportatori, decat un esalon in lantul de expeditie care leaga ECI de clientii sai, destinatari finali ai marfii.
30 Rezulta ca transporturile din speta trebuie privite ca o regrupare a diferitelor colete cu o valoare care nu depaseste 22 de euro si ai carei destinatari sunt clienti ai ECI si, prin urmare, trebuie considerate eligibile pentru scutire in temeiul articolului 27 din Regulamentul nr. 918/83 astfel cum a fost modificat.
31 Aceasta interpretare este confirmata de modul de redactare a articolului 27 din Regulamentul nr. 918/83 astfel cum a fost modificat, care nu procedeaza la nicio distinctie intre metodele de transport al marfurilor pentru admiterea acestora la scutire, astfel incat nu se impune a considera ca, in cauza principala, clientii ECI nu sunt destinatari ai marfurilor din momentul in care acestea parasesc statul tert, nici ca marfurile mentionate nu pot fi admise la scutire.
32 Astfel, in timp ce formularea originara a articolului 27 din Regulamentul nr. 918/83 limita beneficiul scutirii la trimiterile compuse din marfuri cu o valoare care nu depasea 10 euro expediate prin posta, articolul 1 din Regulamentul nr. 3357/91 a facut sa dispara conditia referitoare la modul de expediere, astfel incat si alte moduri de transport pot determina aplicarea scutirii prevazute la articolul 27 din Regulamentul nr. 918/83 astfel cum a fost modificat. Transportul marfurilor de catre un expeditor precum Har Vaessen, care, pentru motive care tin de logistica, regrupeaza colete individuale inainte de prezentarea acestora in vama, nu poate avea drept consecinta neaplicarea scutirii in privinta acestor marfuri, inclusiv in cazurile in care nu sunt expediate prin posta, dar indeplinesc conditiile impuse la articolul 27 din Regulamentul nr. 918/83 astfel cum a fost modificat.
33 Aceasta interpretare corespunde, in plus, obiectivului articolului 27 astfel cum este definit la primul considerent al Regulamentului nr. 3357/91, si anume ca scutirea prevazuta la aceasta dispozitie vizeaza o simplificare administrativa a procedurilor vamale.
34 Referitor la acest aspect, trebuie amintit ca, in cazul in care adopta norme prin care se acorda scutiri de taxe vamale, Consiliul Uniunii Europene trebuie sa tina cont, printre altele, de dificultatile carora trebuie sa le faca fata autoritatile vamale nationale (a se vedea, prin analogie, Hotararea din 3 decembrie 1998, Schoonbroodt, C‑247/97, Rec., p. I‑8095, punctul 23).
35 Desi un asemenea obiectiv de simplificare administrativa poate acoperi, astfel cum arata guvernul olandez, in cadrul observatiilor sale, situatiile in care cheltuielile legate de perceperea taxelor vamale sunt superioare taxelor in sine, acest obiectiv este susceptibil de a acoperi si alte situatii.
36 Astfel refuzul de a acorda beneficiul scutirii prevazute la articolul 27 din Regulamentul nr. 918/83 astfel cum a fost modificat in privinta unor colete precum cele din speta, si aceasta in conditiile in care coletele au o valoare individuala mai mica de 22 de euro, ar putea avea drept consecinta imprejurarea ca expeditorul ar prezenta in vama fiecare colet in mod individual pentru a putea beneficia de scutirea mentionata. Or, o asemenea demultiplicare a procedurilor nu corespunde obiectivului de simplificare administrativa urmarit.
37 De asemenea, in absenta aplicarii scutirii transporturilor din speta, autoritatile vamale nationale ar trebui sa stabileasca valoarea globala in vama a unui transport compus dintr‑un numar important de marfuri. Cu atat mai putin o asemenea situatie poate corespunde obiectivului simplificarii administrative vizat de legiuitorul comunitar.
38 Prin urmare, imprejurarea ca coletele din speta, cu o valoare individuala mai mica de 22 de euro, sunt prezentate in vama sub forma unei trimiteri unice in vederea expedierii lor in Comunitate nu constituie un obstacol in calea aplicarii scutirii in ceea ce le priveste, din moment ce destinatarul fiecaruia dintre aceste colete este identificat de la plecarea lor din statul tert de expediere.
39 Cu toate acestea, rezulta din al treilea considerent al Regulamentului nr. 2287/83 ca o asemenea scutire trebuie refuzata atunci cand constituie un abuz de drept.
40 Este ceea ce, in esenta, evidentiaza instanta de trimitere prin intermediul celei de a doua intrebari preliminare, subliniind ca, in litigiul dedus judecatii, cocontractantul destinatarilor marfurilor puse in libera circulatie, si anume ECI, este stabilit in Comunitate, iar nu in statul tert de expediere.
41 In primul rand, trebuie sa se constate ca textul insusi al articolului 27 din Regulamentul nr. 918/83 astfel cum a fost modificat, in ceea ce il priveste pe cocontractantul destinatarilor marfurilor, nu considera stabilirea in afara Comunitatii o conditie pentru admiterea la scutire a marfurilor mentionate.
42 In al doilea rand, trebuie amintit ca, in conformitate cu al treilea considerent al Regulamentului nr. 2287/83, este oportun, pentru a evita utilizarea abuziva a scutirii vamale si denaturarile concurentei care decurg din aceasta, sa se excluda de la scutirea de la plata taxelor de import trimiterile de marfuri care, in prealabil punerii lor in libera circulatie, au fost plasate sub un alt regim vamal. In consecinta, doar transporturile expediate direct dintr‑un stat tert si destinate unei persoane fizice sau juridice aflate pe teritoriul Comunitatii trebuie admise la scutire.
43 Or, simpla imprejurare ca ECI este stabilita in Comunitate nu permite, in sine, sa se considere ca marfurile din speta au fost plasate sub un alt regim vamal in prealabil punerii lor in libera circulatie in Comunitate. In orice caz si sub rezerva verificarilor instantei nationale in acest sens, nu reiese din dosarul transmis Curtii ca aceasta ar fi situatia in privinta acestor transporturi.
44 Guvernul olandez arata totusi ca, in imprejurarile cauzei principale, abuzul de drept ar consta mai putin in obtinerea scutirii de taxe vamale, cat in tentativa ECI de a fi exonerata de taxa pe cifra de afaceri. Intrucat articolul 101 din regulamentul vamal olandez prevede, astfel, ca marfurile care beneficiaza de scutirea prevazuta la articolul 27 din Regulamentul nr. 918/83 astfel cum a fost modificat sunt deopotriva exonerate de taxa pe cifra de afaceri, ECI a facut apel la un centru de distribuire situat in afara Comunitatii pentru a beneficia, intr‑o prima etapa, de scutirea de taxe vamale si, in continuare, intr‑o a doua etapa, de exonerarea de taxa pe cifra de afaceri legata de aceasta. Aceasta intreprindere ar obtine astfel un avantaj financiar care ar antrena o denaturare a concurentei prin prisma intreprinderilor active in acelasi sector si care expediaza marfurile catre clienti de pe teritoriul Comunitatii.
45 In aceasta privinta, trebuie subliniat ca interpretarea articolului 27 din Regulamentul nr. 918/83 astfel cum a fost modificat evidentiata de guvernul olandez vizeaza prevenirea obtinerii abuzive a exonerarii de taxa pe cifra de afaceri, iar nu a scutirii prevazute la aceasta dispozitie.
46 Or, pe de o parte, astfel cum a amintit avocatul general la punctele 56-60 din concluzii, Regatul Tarilor de Jos a optat el insusi pentru un sistem de exonerare de taxa pe cifra de afaceri legat de acordarea scutirii prevazute la articolul 27 din Regulamentul nr. 918/83 astfel cum a fost modificat. Pe de alta parte, jurisprudenta comunitara citata de guvernul olandez in cadrul observatiilor sale ofera un cadru care permite statelor membre sa refuze acordarea unui avantaj fiscal in domeniul taxei pe valoarea adaugata in cazul in care obtinerea sa este abuziva. Prin urmare, combaterea exonerarii abuzive de taxa pe cifra de afaceri nu poate fi invocata in sustinerea interpretarii articolului 27 din Regulamentul nr. 918/83 astfel cum a fost modificat.
47 In plus, in ceea ce priveste pretinsele denaturari ale concurentei de care ar beneficia ECI in cauza principala, trebuie constatat ca alegerea efectuata de o anumita intreprindere in sensul expedierii marfurilor sale de pe teritoriul unui stat tert determina in mod necesar costuri legate de transportul marfurilor, precum si de procedurile vamale de import pe care nu le suporta neaparat intreprinderile active in acelasi sector care isi expediaza marfurile de pe teritoriul vamal al Comunitatii.
48 Prin urmare si sub rezerva verificarilor pe care trebuie sa le efectueze instanta de trimitere, beneficiul scutirii prevazute la articolul 27 din Regulamentul nr. 918/83 astfel cum a fost modificat nu poate fi refuzat, in imprejurarile cauzei principale, doar ca urmare a faptului ca ECI este stabilita in Comunitate.
49 Rezulta din ansamblul acestor consideratii ca articolul 27 din Regulamentul nr. 918/83 astfel cum a fost modificat trebuie sa fie interpretat in sensul ca nu interzice ca transporturile unice de marfuri, a caror valoare intrinseca totala depaseste valoarea limita prevazuta la mentionatul articol 27, dar care, considerate in mod individual, au o valoare neglijabila, sa fie admise la scutirea de taxe de import, cu conditia ca fiecare colet care compune transportul unic sa fie adresat individual unui destinatar care se afla in Comunitate. In aceasta privinta, imprejurarea ca cocontractantul acestor destinatari este el insusi stabilit in Comunitate este irelevanta din moment ce marfurile sunt expediate direct dintr‑un stat tert destinatarilor respectivi.
Cu privire la cheltuielile de judecata
50 Intrucat, in privinta partilor din actiunea principala, procedura are caracterul unui incident survenit la instanta de trimitere, este de competenta acesteia sa se pronunte cu privire la cheltuielile de judecata. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observatii Curtii, altele decat cele ale partilor mentionate, nu pot face obiectul unei rambursari.
Pentru aceste motive, Curtea (Camera intai) declara:
Articolul 27 din Regulamentul (CEE) nr. 918/83 al Consiliului din 28 martie 1983 privind instituirea unui regim comunitar de scutiri de drepturi vamale, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CEE) nr. 3357/91 al Consiliului din 7 noiembrie 1991, nu interzice ca transporturile unice de marfuri a caror valoare intrinseca totala depaseste valoarea limita prevazuta la mentionatul articol 27, dar care, considerate in mod individual, au o valoare neglijabila, sa fie admise la scutirea de taxe de import, cu conditia ca fiecare colet care compune transportul unic sa fie adresat individual unui destinatar care se afla in Comunitatea Europeana. In aceasta privinta, imprejurarea ca cocontractantul acestor destinatari este el insusi stabilit in Comunitatea Europeana este irelevanta din moment ce marfurile sunt expediate direct dintr‑un stat tert destinatarilor respectivi.
