Organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor
In M. Of. nr. 819 din 21 noiembrie 2011 a fost publicata Legea nr. 214/2011 pentru organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor.
Din cuprins:
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
ART. 1
(1) Sunt supuse regimului de organizare, administrare si exploatare urmatoarele categorii de pajisti:
a) pajistile proprietate publica si privata a statului si pajistile comunale si urbane care fac parte din domeniul privat al statului si se afla in administrarea consiliilor locale respective;
b) pajistile in indiviziune care, fie prin lege, fie prin efectul actelor de proprietate sau acordul ulterior al coproprietarilor, se folosesc in comun in cadrul asociatiilor de pasunat constituite de catre acestia;
c) pajistile situate pe orice fel de terenuri din zonele montane, inclusiv golurile alpine, sau cele situate in zonele inundabile ale raurilor si in Lunca Dunarii, care nu intra in categoriile prevazute la lit. a) si b) si care sunt folosite numai in timpul prielnic pasunatului, apartinand domeniului public al statului;
d) pajistile proprietate privata a comunelor, oraselor sau, dupa caz, a municipiilor, aflate in administrarea primariilor, provenite din fostele izlazuri comunale, pajisti si terenuri arabile, care s-au aflat in folosinta cooperativelor agricole de productie;
e) pajistile comunelor, oraselor sau, dupa caz, ale municipiilor, aflate in administrarea primariilor, provenite din fostele izlazuri comunale, transmise unitatilor agricole de stat;
f) alte suprafete de pajisti proprietate privata, declarate de catre agricultori Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura in anul 2007.
(2) Pajistile prevazute la alin. (1) sunt, dupa caz, proprietate publica sau privata si constituie bunuri de interes national.
(3) Prevederile prezentei legi nu se aplica pajistilor care urmeaza sa fie impadurite, daca impadurirea se realizeaza cu respectarea conditiilor locale de mediu, exceptand plantatiile de brazi de Craciun si speciile cu crestere rapida, cultivate pe termen scurt.
ART. 2
In sensul prezentei legi, urmatorii termeni se definesc astfel:
a) pajiste – suprafata agricola de pasuni, fanete si izlazuri comunale consacrata productiei de iarba si de alte plante furajere erbacee, insamantate sau naturale, care nu fac parte din sistemul de rotatie a culturilor din exploatatii de cel putin 5 ani si care sunt administrate de catre agricultori pentru pasunatul animalelor si producerea de furaje, cu respectarea bunelor conditii agricole si de mediu;
b) iarba si alte plante furajere erbacee – toate plantele erbacee care se gasesc in mod natural pe pasuni, fanete si izlazuri comunale sau care sunt incluse in amestecurile specifice pentru insamantari si suprainsamantari, din familiile de graminee si de leguminoase utilizate ca furaje in hrana animalelor erbivore, pe baza carora se calculeaza productia, valoarea nutritionala a pajistei si capacitatea de pasunat;
c) faneata – suprafata agricola care, conform practicii agricole locale, este recunoscuta ca fiind destinata recoltarii de furaje pentru animale. Pajistile pot avea in decursul aceluiasi an utilizare mixta: pasune, fan si fan insilozat.
ART. 3
(1) Romania mentine si se asigura ca suprafetele declarate ca pajisti la 1 ianuarie 2007 sunt in continuare utilizate pentru cresterea animalelor si producerea de furaje.
(2) Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale este autoritatea competenta pentru mentinerea, intretinerea si utilizarea pajistilor.
ART. 4
Strategia de organizare tehnica, indrumare si controlul a administrarii si exploatarii pajistilor se stabileste prin norme metodologice, care sunt aprobate prin ordin comun al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale si al ministrului administratiei si internelor.
ART. 5
(1) Pajistile prevazute la art. 1 alin. (1) lit. a) si c) nu se vor instraina, nu se vor imparti, nu pot fi grevate de niciun drept real sau personal si nu li se va schimba categoria de folosinta.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) terenurile ocupate cu pajisti care, prin degradare sau poluare, si-au pierdut total sau partial capacitatea de productie.
(3) Pajistile prevazute la alin. (2) vor fi constituite in perimetrul de ameliorare de interes national, pe care se vor executa lucrari de repunere in valoare si amenajare, corespunzator reglementarilor legale in vigoare, fara schimbarea proprietarului.
ART. 6
(1) Pajistile impadurite pot fi readuse in circuitul pastoral, la propunerea camerelor agricole zonale si cu aprobarea camerelor agricole judetene, pe baza unor studii de transformare si a unor programe de imbunatatire si exploatare a acestora, intocmite de unitatile de specialitate autorizate, sau prin realocarea unor suprafete echivalente de pajisti.
(2) Pajistile cu jnepenisuri de limita nu fac obiectul studiilor prevazute la alin. (1).
(3) Recoltarea masei lemnoase de pe aceste terenuri se face cu respectarea normelor tehnice silvice de exploatare.
CAPITOLUL II
Pajistile comunale si urbane
ART. 7
Pajistile comunale si urbane sunt acele pajisti care sunt proprietatea privata a unitatilor administrativ-teritoriale, dobandite prin contracte de vanzare-cumparare, prin donatie, prin rascumparare, prin legi de improprietarire si cu ocazia comasarii.
ART. 8
(1) Pajistile comunale si urbane se folosesc exclusiv pentru pasunat, ca fanete si pentru cultivarea plantelor erbacee specifice zonei, in vederea obtinerii de masa verde, fan sau seminte.
(2) Activitatile care se desfasoara pe pajisti sunt numai acelea pentru cresterea potentialului de productie a solului si se pot realiza perdele de protectie, constructii zoopastorale, surse de apa potabila, regularizarea cursurilor de apa, lucrari de imbunatatiri funciare si proiecte avand ca obiect de investitii producerea si utilizarea energiei regenerabile.
ART. 9
(1) Modul de folosire si exploatare a pajistilor comunale si urbane se stabileste prin amenajamente pastorale sau silvopastorale intocmite, dupa caz, de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale ori Ministerul Mediului si Padurilor.
(2) In termen de 15 zile de la primirea amenajamentului, consiliile locale il pot contesta la camera agricola judeteana sau la directia silvica judeteana, dupa caz.
(3) Costurile pentru realizarea amenajamentului se suporta de asociatiile crescatorilor de animale care folosesc pajistea prin contract.
ART. 10
Amenajamentul pajistilor comunale si urbane va cuprinde, in mod obligatoriu, cel putin urmatoarele elemente:
a) denumirea, suprafata, vecinii si hotarele pajistii;
b) actele doveditoare ale dreptului de proprietate, precum si planul cadastral;
c) descrierea situatiei geografice si topografice a pajistii;
d) descrierea solului si a florei;
e) calitatea pajistii;
f) determinarea partilor din pajiste care sunt oprite de la pasunat;
g) modurile de folosire anterioara a pajistii, numarul si speciile de animale care au pasunat in trecut;
h) capacitatea de pasunat a pajistii;
i) delimitarea drumurilor si a potecilor;
j) localizarea adaposturilor pentru animale si ingrijitori;
k) parcelarea pasunatului pe sectiuni pentru diferite specii de animale;
l) lucrarile de ingrijire si imbunatatiri anuale ale pajistilor;
m) culturile de plante de intretinere care urmeaza a se infiinta pe pajiste;
n) orice alte elemente necesare punerii in valoare si exploatarii rationale a pajistii.
ART. 11
Infiintarea de culturi pe pajistile comunale si urbane, in afara celor prevazute in amenajament, este interzisa.
ART. 12
(1) Unitatea administrativ-teritoriala locala poate, cu avizul camerei agricole judetene si al asociatiilor locale ale crescatorilor de animale, sa instraineze portiuni dintr-o pajiste numai in cazuri de necesitati de interes public, local sau national, in conditiile legislatiei in vigoare.
(2) Unitatile administrativ-teritoriale locale pot, cu avizul camerei agricole judetene si al asociatiilor locale ale crescatorilor de animale, sa instraineze o pajiste, total sau in parte, numai unei alte comune care nu detine pajiste, numai in scopul cumpararii, situata la o distanta mai mica de aceasta.
ART. 13
(1) In situatia in care o pajiste sau o portiune dintr-o pajiste, prin actele doveditoare ale dreptului de proprietate, a fost destinata unui sat ori unor sate ce compun comuna si daca un sat trece de la o comuna la alta, se transmite in proprietatea comunei la care trece satul si suprafata de pajiste, cu activul si pasivul din contabilitate.
(2) In situatia in care pajistea este destinata mai multor sate, dreptul fiecaruia se calculeaza proportional cu numarul familiilor indreptatite la folosinta acesteia pentru pasunatul animalelor proprii.
ART. 14
(1) Administratia publica locala are dreptul si capacitatea efectiva de a solutiona si de a gestiona pajistile proprietate publica si privata a localitatii, in interesul colectivitatii locale pe care o reprezinta, pe criterii obiective si nediscriminatorii, in conditiile legii.
(2) Autoritatea deliberativa a administratiei publice locale, la propunerea autoritatii executive, are obligatia de a organiza serviciul public pentru mentinerea, intretinerea si utilizarea pajistilor aflate in domeniul public si privat al unitatilor administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor prezentei legi.
(3) Serviciul public pentru mentinerea, intretinerea si utilizarea pajistilor se infiinteaza cu respectarea prevederilor legislatiei Comunitatii Europene si nationale si a particularitatilor economice si sociale ale unitatilor administrativ-teritoriale.
ART. 15
(1) Pentru punerea in valoare si folosirea optima a pajistilor, consiliile locale, in baza cererilor organizatiilor si asociatiilor locale ale crescatorilor de animale, legal constituite, scot la licitatie concesionarea suprafetelor de pajisti, in conformitate cu legislatia in vigoare, pentru o perioada de minimum 10 ani si o incarcatura optima de animale pe hectar, dar nu mai mica de 0,3 UVM/ha. In cazul in care organizatia sau asociatia locala a crescatorilor de animale nu asigura o incarcatura minima de 0,3 UVM/ha de pajiste, suprafata prevazuta in contractul de concesiune se diminueaza proportional cu efectivele detinute.
(2) In cazul in care exista o singura asociatie locala de crestere a animalelor pe raza unitatii administrativ-teritoriale, aceasta beneficiaza de dreptul de concesionare prin atribuire directa.
(3) Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca utilizatorii de pajisti prevazuti la alin. (1) care vor incheia contracte de concesiune se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale, in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
(4) Consiliile locale ale comunelor, oraselor si, respectiv, ale municipiilor trebuie sa initieze procedura de concesionare pana la data de 1 februarie a fiecarui an.
(5) Lucrarile de intretinere a pajistilor comunale si urbane, precum si a utilitatilor zoopastorale se vor efectua de crescatorii de animale care le folosesc. Conditiile si nivelul acestor lucrari vor fi cuprinse in contractul de concesiune.
ART. 16
(1) In cazul in care organizatia sau asociatia vinde animalele, redeventa prevazuta in contractul de concesiune se plateste pe intregul an, cu dreptul de a fi inlocuite cu alte animale din aceeasi specie.
(2) In caz de moarte a animalelor, redeventa se va incasa numai pentru timpul cat animalele au pasunat.
ART. 17
Resursele financiare rezultate din administrarea pajistilor proprietate publica sau privata a comunelor si a oraselor se administreaza si se utilizeaza exclusiv pentru indeplinirea competentelor si atributiilor care le revin pentru administrarea, organizarea si intretinerea acestora, in conditiile legii.
ART. 18
Paza animalelor pe pajistile comunale si urbane se face de catre paznici angajati si platiti de organizatia sau asociatia crescatorilor de animale concesionare.
CAPITOLUL III
Pajisti in indiviziune
ART. 19
Pajistile in indiviziune, constituite fie prin legi de improprietarire, fie ca efect al actelor de proprietate sau cu acordul coproprietarilor, sunt terenuri cu caracter de bun obstesc dintr-o comuna ori mai multe comune si se folosesc in comun ca pasune, ca faneata sau pentru cultivarea plantelor de nutret in cadrul asociatiilor de pasunat de catre acestia.
ART. 20
Schimbarea categoriei de folosinta a pajistilor se face cu aprobarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, autoritatea competenta pentru mentinerea terenurilor destinate pasunilor permanente in Romania.
ART. 21
Modul de folosire si exploatare a pajistilor in indiviziune se stabileste prin amenajamente pastorale si silvopastorale intocmite, dupa caz, de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale sau de Ministerul Mediului si Padurilor, in conformitate cu prevederile art. 10 si 11.
ART. 22
Pentru punerea in valoare a pajistilor aflate in indiviziune, coproprietarii se pot organiza in asociatii speciale de pasunat, in vederea administrarii intereselor comune.
ART. 23
Daca perimetrul unei unitati administrativ-teritoriale locale cuprinde atat pajiste comunala si urbana, cat si pajiste in indiviziune, se va putea constitui o singura asociatie de pasunat, in care comuna este membra cu drepturi proportionale cu suprafata pasunii comunale si urbane.
ART. 24
Modul de infiintare, organizare si functionare a asociatiilor de pasunat prevazute la art. 22 si 23 este stabilit prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale, conform prevederilor legislatiei din domeniu in vigoare.
CAPITOLUL IV
Pajisti de munte si de balta
ART. 25
(1) Pajistile de munte si de balta sunt: golurile de munti pasunabile, pasunile situate in regiunea montana, padurile pasunabile si pasunile impadurite, precum si cele situate in zonele inundabile ale raurilor si in Lunca Dunarii si apartin domeniului public al statului.
(2) Pajistile prevazute la alin. (1) vor fi atribuite in concesiune crescatorilor de animale, persoane fizice si persoane juridice, organizatiilor sau asociatiilor locale ale crescatorilor de animale legal constituite, pentru instalarea de turme ori cirezi de animale in timpul prielnic pasunatului.
ART. 26
Fac exceptie de la prevederile art. 25 pajistile de munte si de balta aflate in proprietatea unitatilor administrativ-teritoriale locale si a asociatiilor de pasunat.
CAPITOLUL V
Raspunderi si sanctiuni
ART. 27
Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage raspunderea administrativa, contraventionala, civila sau penala, dupa caz.
ART. 28
(1) Constituie infractiuni urmatoarele fapte:
a) schimbarea destinatiei suprafetei de pajiste in alte categorii de folosinta fara aprobarile legale in vigoare;
b) utilizarea in alte scopuri a subventiilor acordate pentru lucrari privind imbunatatirea si intretinerea pajistilor;
c) exploatarea lemnului de pe pajistile impadurite fara obtinerea studiilor de transformare.
(2) Infractiunile prevazute la alin. (1) se pedepsesc cu inchisoarea de la doua luni la 2 ani.
ART. 29
(1) Urmatoarele fapte constituie contraventii, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa constituie infractiuni:
a) pasunatul neautorizat sau introducerea animalelor pe pajisti in afara perioadei stabilite pentru pasunat;
b) impiedicarea sau intarzierea lucrarilor prevazute in amenajamente pastorale si planuri de exploatare;
c) introducerea pe pajisti a unor specii de animale, altele decat cele stabilite prin amenajamentele pastorale si planuri de exploatare;
d) neindeplinirea de catre detinatorii sau utilizatorii de pajisti a obligatiilor prevazute in contract;
e) circulatia pe pajisti cu orice mijloace de transport, inclusiv cu atelajele, care cauzeaza deteriorarea acestora;
f) introducerea animalelor pe pajisti fara a detine contract;
g) darea in folosinta a pajistii, fie pentru pasunat, fie pentru obtinerea de productii de culturi furajere, persoanelor care nu sunt indreptatite.
(2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cu amenda de la 250 lei la 500 lei, faptele prevazute la lit. e) si g);
b) cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei, faptele prevazute la lit. b) – d);
c) cu amenda de la 500 lei la 1.500 lei, faptele prevazute la lit. a) si f).
ART. 30
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre persoanele imputernicite de consiliul local, de camerele agricole si de institutia prefectului.
ART. 31
Prevederile prezentei legi referitoare la contraventii se completeaza cu cele ale Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
CAPITOLUL VI
Dispozitii finale
ART. 32
Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in termen de 90 de zile de la intrarea sa in vigoare.
ART. 33
La data intrarii in vigoare a prezentei legi, art. 17-22, art. 41 alin. (1) lit. e) si g) si art. 42 alin. (1) lit. j) si k) din Legea zootehniei nr. 72/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 31 ianuarie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare se abroga.