RIL admis. Decizia nr. 19/2011

In M. Of. nr. 824 din 22 noiembrie 2011 a fost publicata Decizia nr. 19/2011 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul competent sa judece recursul in interesul legii.

Din cuprins:

Completul competent sa judece recursul in interesul legii ce formeaza obiectul Dosarului nr. 18/2011 este legal constituit conform dispozitiilor art. 330^6 alin. 2 din Codul de procedura civila, modificat si completat prin Legea nr. 202/2010, si ale art. 27^2 alin. 2 lit. b) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.

Sedinta completului este prezidata de doamna judecator dr. Rodica Aida Popa, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este reprezentat de doamna procuror-sef adjunct Antonia Eleonora Constantin.

La sedinta de judecata participa magistratul-asistent sef al Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, domnul Bogdan Georgescu, desemnat in conformitate cu dispozitiile art. 27^3 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.

Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul competent sa judece recursul in interesul legii a luat in examinare recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie privind stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, prin luarea in considerare a formelor de retribuire obtinute in acord global, prevazute de art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea retribuirii dupa cantitatea si calitatea muncii nr. 57/1974.

Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii, punand concluzii pentru admiterea acestuia si pronuntarea unei decizii prin care sa se asigure interpretarea si aplicarea unitara a legii.

 

INALTA CURTE,

deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:

 

1. Problema de drept care a generat practica neunitara

Prin recursul in interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a aratat ca in practica judiciara nationala nu exista un punct de vedere unitar cu privire la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, prin luarea in considerare a formelor de retribuire obtinute in acord global, prevazute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii dupa cantitatea si calitatea muncii nr. 57/1974.

 

2. Examenul jurisprudential

Prin recursul in interesul legii se arata ca in urma verificarii jurisprudentei la nivel national, cu privire la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, prin luarea in considerare a formelor de retribuire obtinute in acord global, prevazute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii dupa cantitatea si calitatea muncii nr. 57/1974, a fost relevata o practica neunitara.

 

3. Solutiile pronuntate de instantele judecatoresti

3.1. Intr-o prima orientare a practicii, unele instante de judecata au considerat ca la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat casele judetene de pensii au obligatia sa valorifice si veniturile suplimentare obtinute in acord global. In acest sens instantele au retinut ca neluarea in considerare a sumelor respective, care au constituit baza de calcul al contributiei de asigurari sociale, echivaleaza cu o incalcare a principiului contributivitatii, avand drept consecinta, pe de o parte, nerealizarea scopului avut in vedere de legiuitor atunci cand a consacrat acest principiu, iar, pe de alta parte, crearea unei discriminari intre persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior si ulterior intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.

3.2. Intr-o a doua orientare a practicii, alte instante au considerat ca veniturile obtinute in acord global, prevazute in legislatia anterioara anului 2001, nu pot fi valorificate la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat. In argumentarea acestei opinii au fost avute in vedere dispozitiile mentionate la pct. IV din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, care stipuleaza ca nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual intrucat nu au facut parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire in acord sau cu bucata, in regie si dupa timp, pe baza de tarife sau cote procentuale, aceasta dispozitie legala fiind in concordanta cu prevederile Legii nr. 19/2000.

In consecinta, fata de prevederile legale evocate, determinant in valorificarea veniturilor suplimentare la calculul pensiilor, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, este ca acestea sa fi facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare si sa fi fost inregistrate in carnetul de munca pana la data de 1 aprilie 1992 (data intrarii in vigoare a Legii nr. 49/1992 pentru modificarea si completarea unor reglementari din legislatia de asigurari sociale), iar, ulterior acestei date, sa fi avut caracter permanent, sa fi facut parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislatiei anterioare, si sa fi fost inregistrate in carnetul de munca sau dovedite cu adeverintele eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare.

Intrucat veniturile realizate in acord global nu reprezentau sporuri cu caracter permanent, s-a considerat, avandu-se in vedere principiul neretroactivitatii legii civile, ca nu poate fi recunoscuta incidenta, in aceste cauze, a principiului contributivitatii, pentru perioada anterioara datei de 1 aprilie 2001.

 

4. Opinia procurorului general

Procurorul general a opinat pentru a doua orientare jurisprudentiala.

Prin argumentele expuse de procurorul general s-a aratat ca, in virtutea principiului neretroactivitatii legii, dispozitiile Legii nr. 19/2000 sunt aplicabile persoanelor care au realizat stagii de cotizare si se vor pensiona dupa intrarea in vigoare a legii, iar in privinta perioadei anterioare intrarii sale in vigoare, aceasta lege cuprinde dispozitii tranzitorii speciale in art. 164.

Formele de retribuire in acord global au fost exceptate de legiuitor, in mod expres, de la calculul pentru stabilirea punctajului mediu anual, intrucat nu au facut parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, iar drepturile banesti obtinute in acord global erau venituri suplimentare, ca parte variabila a retributiei, si nu au fost inscrise in carnetele de munca, astfel incat nu pot fi luate in calcul la determinarea punctajelor anuale potrivit dispozitiilor art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000.

Sustinerea, conform careia s-ar incalca prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventia pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale, nu poate fi primita intrucat nu suntem in prezenta unui “bun”, notiune cu semnificatie autonoma, in sensul Conventiei, care, fara a se limita numai la proprietatea unor bunuri corporale, include orice interes economic cu valoare patrimoniala, si nici a unei “sperante legitime”, deoarece atat dispozitiile art. 164 din Legea nr. 19/2000, cat si cele ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 stabilesc in mod expres elementele care stau la baza determinarii si recalcularii punctajului anual pentru perioadele anterioare intrarii in vigoare a noii reglementari-cadru in domeniul sistemului public de pensii.

In justificarea interesului actual in promovarea recursului in interesul legii, procurorul general a aratat ca, desi Legea nr. 19/2000 a fost abrogata in mod expres prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, problema de drept invocata subzista si se cuvine a fi dezlegata, avand in vedere dispozitiile tranzitorii continute de art. 174 si 178 din Legea nr. 263/2010.

 

5. Raportul asupra recursului in interesul legii

Prin raportul intocmit in cauza au fost propuse doua solutii:

5.1. O prima solutie propusa prin raport a fost aceea de respingere a recursului in interesului legii, ca inadmisibil, pentru prezervarea autoritatii de lucru interpretat, avand in vedere ca, prin Decizia nr. 30 din 16 noiembrie 2009*), Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectiile Unite a respins recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si sesizarea Colegiul de conducere al Curtii de Apel Craiova cu privire la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, referitor la posibilitatea luarii in considerare a formelor de retribuire obtinute in acord global, prevazute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 57/1974 privind retribuirea dupa cantitatea si calitatea muncii, cu motivarea ca “textele de lege enuntate, fiind clare si lipsite de echivoc, nu suntem in prezenta unei ambiguitati de reglementare, astfel incat nu se poate considera ca problema de drept supusa examinarii este susceptibila de a fi solutionata diferit de instantele judecatoresti, iar dispozitiile art. 329 din Codul de procedura civila nu sunt aplicabile”. In argumentarea acestei solutii a fost avut in vedere faptul ca dispozitiile supuse interpretarii pe calea recursului in interesul legii nu au suferit modificari sau completari.

————

*) Decizia nr. 30/2009 nu a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

 

5.2. A doua solutie propusa prin raportul intocmit in cauza a fost de admitere a recursului in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie cu privire la aplicarea dispozitiilor privind stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, prin luarea in considerare a formelor de retribuire obtinute in acord global, prevazute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 57/1974, in sensul ca, in raport cu circumstantele particulare ale cauzelor deduse judecatii, in ipoteza in care se va dovedi ca, pentru sumele salariale, reprezentand venituri suplimentare pentru munca in acord, s-a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii si aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse in salariul brut, formele de retribuire obtinute in acord global vor fi luate in considerare pentru stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public.

 

6. Inalta Curte

Asa cum rezulta din expunerea anterioara a circumstantelor care au condus la promovarea recursului in interesul legii, obiectul practicii neunitare il reprezinta solutiile pronuntate de instantele judecatoresti cu privire la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, prin luarea in considerare a formelor de retribuire obtinute in acord global, prevazute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii dupa cantitatea si calitatea muncii nr. 57/1974.

Legea nr. 19/2000 a instituit, prin art. 2 lit. e), ca principiu fundamental al sistemului de asigurari sociale roman, principiul contributivitatii, nominalizat expres si in preambulul legii. Acest principiu era prevazut, chiar daca nu era mentionat in mod expres, si in legea anterioara, respectiv Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala, stipulandu-se ca dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetatenilor care au desfasurat o activitate permanenta pe baza unui contract de munca pentru care angajatorii au platit contributia de asigurari sociale prevazuta de lege.

Sub acest aspect nu poate fi primita teoria, imbratisata in a doua orientare jurisprudentiala, in sensul ca s-ar face o aplicare retroactiva a Legii nr. 19/2000, in ceea ce priveste principiul contributivitatii, pentru persoanele ale caror drepturi la pensie s-au nascut anterior datei de 1 aprilie 2001.

Potrivit Legii nr. 3/1977, actul normativ in baza caruia au fost stabilite pensiile aflate in discutie, nu exista obligatia salariatului de a vira contributia pentru pensia de asigurari sociale, aceasta obligatie revenind numai angajatorului. Ulterior, noua lege a pensiilor, Legea nr. 19/2000, a instituit obligatia virarii acestei contributii de asigurari sociale atat pentru angajator, cat si pentru angajat, reglementand si posibilitatea recalcularii pensiei prin adaugarea stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia (art. 169).

Conform art. 8, 9 si 117 din Legea nr. 57/1974 si art. 4 si 5 din Legea nr. 2/1983 cu privire la principiile de baza ale perfectionarii sistemului de retribuire a muncii si de repartitie a veniturilor oamenilor muncii, care reglementa lucrul in acord global si instituia forma de retribuire prin acord global, veniturile realizate prin munca in acord global nu aveau natura unor sporuri, ci, la acea vreme, ele reprezentau insasi o forma de retribuire.

In acelasi timp dispozitiile art. 10 din Legea nr. 3/1977 prevedeau ca baza de calcul al pensiei o constituie retributia tarifara, text ce a fost modificat ulterior prin Legea nr. 49/1992, prin care baza de calcul al pensiei a fost extinsa, in sensul ca la stabilirea drepturilor de pensionare erau avute in vedere salariul de baza si o serie de sporuri sau indemnizatii ce nu intrasera anterior in aceasta baza.

Aparitia Legii nr. 19/2000 a dus la crearea unui sistem de asigurari sociale de tip nou, construit in jurul unui principiu fundamental, si anume ca orice element salarial, efectiv incasat pe parcursul intregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul si/sau angajatorul (in functie de reglementarea in vigoare) au/a achitat statului contributii de asigurari sociale trebuie sa se reflecte in cuantumul pensiei.

In acest sens, pentru inlaturarea inechitatilor dintre Legea nr. 19/2000 si Legea nr. 3/1977, in cursul anului 2005 a aparut Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, iar dispozitiile art. 1 si art. 2 alin. (1) din acest act normativ stipuleaza ca se recalculeaza toate pensiile din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, stabilite in baza legislatiei in vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, recalculare care se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000.

La pct. I – V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 sunt enumerate sporurile, indemnizatiile si orice alte venituri suplimentare care trebuie avute in vedere la determinarea punctajului mediu anual, insa, prin dispozitiile pct. VI se stipuleaza in mod expres ca nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual, intrucat nu au facut parte din baza de calcul al pensiilor anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire in acord sau cu bucata, in regie ori dupa timp, pe baza de tarife sau cote procentuale.

Aceasta dispozitie normativa pe care procurorul general isi intemeiaza argumentatia poate fi insa inlaturata intrucat intra in contradictie atat cu prevederile anterioare din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005, cat si cu Legea nr. 19/2000, in conditiile in care s-a incalcat principiul ierarhiei actelor normative, Legea nr. 19/2000 fiind legea-cadru, iar ordonanta de urgenta fiind data in aplicarea acestei legi, astfel incat se incalca principiul fundamental al contributivitatii, cu neluarea in calcul a tuturor formelor de retribuire a muncii, anterior datei de 1 aprilie 2001.

Normele speciale reprezentate de dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 se completeaza cu cele generale cuprinse in Legea nr. 19/2000, ambele reglementand domeniul pensiilor din sistemul public. Or, constatand aplicarea principiului contributivitatii, instanta de judecata nu creeaza norme juridice noi, dupa cum nu le ignora pe cele existente, ci aplica o norma juridica existenta, cu valoare de principiu, unor situatii particulare, in care este lipsit de relevanta juridica caracterul temporar si variabil al unor venituri, cata vreme, pentru acestea, au fost retinute sume reprezentand contributii la fondul de pensii.

In acest sens trebuie subliniat ca dispozitiile mentiunii de la pct. VI din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 au fost atacate la Curtea Constitutionala a Romaniei, respingandu-se exceptia de neconstitutionalitate, conform Deciziei nr. 736 din 24 octombrie 2006, insa aceasta decizie a Curtii Constitutionale nu exclude “de plano” posibilitatea valorificarii veniturilor enumerate in mod exhaustiv in acest act normativ, ci prevede ca aplicabilitatea la cazul concret a acestor prevederi legale se stabileste de instanta, in functie de includerea sau nu a acestor venituri in baza de calcul al contributiilor de asigurari sociale. Astfel, in opinia Curtii Constitutionale, problema daca aceste venituri au facut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor si daca s-au incasat sau nu contributii de asigurari sociale de stat pentru veniturile excluse de la punctajul anual constituie probleme de fapt si de aplicare a legii a caror solutionare intra in competenta exclusiva a instantelor judecatoresti.

Astfel fiind, in acord cu Decizia nr. 736 din 24 decembrie 2006 a Curtii Constitutionale, instantelor judecatoresti, in exercitarea deplinei jurisdictii in fapt si in drept, le incumba atributul exclusiv al verificarii imprejurarilor daca, potrivit legislatiei anterioare, s-au incasat sau nu contributii de asigurari sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual si daca aceste venituri au facut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor, acestea constituind probleme de fapt si de aplicare a legii in cazuri concrete individuale, iar nu o problema de interpretare a legii.

Astfel, interpretarea general obligatorie, care ar contura sau determina intelesul si sensul legii, are ca obiect principal si exclusiv interpretarea considerata ca necesara, fata de sensul indoielnic sau obscur al legii.

Interpretarea cazuistica, insa, are in vedere nu un impediment determinat de o lege neclara sau obscura, ci aplicarea legii, in functie de circumstantele particulare ale cauzei, care incumba exclusiv instantelor judecatoresti investite cu o anumita cauza.

Aceasta concluzie este intarita de considerentele Curtii Europene a Drepturilor Omului, enuntate in Cauza Mosteanu contra Romaniei, (Hotararea din 22 noiembrie 2002, paragraful 42), astfel: in ceea ce priveste obligatia judecatorilor de a se conforma jurisprudentei stabilite de Sectiile Unite ale Curtii Supreme de Justitie, Curtea reaminteste ca reunirea Sectiilor Unite ale unei jurisdictii are drept scop sa confere autoritate deosebita celor mai importante decizii de principiu pe care aceasta jurisdictie este chemata sa le pronunte; aceasta autoritate particulara – fiind vorba de o curte suprema – se impune sectiilor acestei jurisdictii, ca si jurisdictiilor inferioare, fara a se aduce atingere dreptului si sarcinii lor de a examina, in totala independenta, cazurile concrete care le sunt supuse judecatii.

In concluzie, neluarea in considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contributiei de asigurari sociale echivaleaza cu o incalcare a principiului contributivitatii, avand drept finalitate nerealizarea scopului avut in vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contributiei de asigurari sociale) si crearea unei discriminari intre persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior si ulterior intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 fiind emisa in considerarea atingerii scopului fundamental al inlaturarii inechitatilor dintre persoanele pensionate sub imperiul Legii nr. 3/1977, in raport cu cele pensionate sub imperiul legii noi, Legea nr. 19/2000, in ceea ce priveste cuantumul acestor drepturi.

Astfel, in conditiile in care se constata de catre instantele investite cu cereri de recalculare a pensiilor ca pentru sumele salariale, reprezentand venituri suplimentare pentru munca in acord, angajatorul a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii, ca aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse in salariul de baza brut, ca bugetul asigurarilor sociale a fost alimentat cu contributia de asigurari sociale platita de catre angajator, aferenta veniturilor salariale suplimentare obtinute de catre salariati, este firesc ca o parte din aceasta contributie sa revina fostilor salariati, in prezent pensionati, si sa fie avuta in vedere la recalcularea drepturilor de pensie, conform Legii nr. 19/2000 si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 4/2005.

 

Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 330^7 cu referire la art. 329 din Codul de procedura civila, asa cum a fost modificat si completat prin Legea nr. 202/2010,

 

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

In numele legii

DECIDE:

 

Admite recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

In interpretarea dispozitiilor art. 2 lit. e), art. 78 si art. 164 alin. (1) si (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si ale art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, stabileste ca:

Formele de retribuire obtinute in acord global, prevazute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii dupa cantitatea si calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public, daca au fost incluse in salariul brut si, pentru acestea, s-a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii.

Obligatorie, potrivit art. 330^7 alin. 4 din Codul de procedura civila.

Pronuntata, in sedinta publica astazi, 17 octombrie 2011.