„Directiva 90/434/CEE – Schimb de actiuni transfrontalier – Neutralitate fiscala – Conditii – Articolele 43 CE si 56 CE – Legislatie a unui stat membru care conditioneaza pastrarea valorii contabile a actiunilor cesionate in schimbul noilor actiuni primite si, prin urmare, neutralitatea fiscala a aportului de transferul acestei valori in bilantul fiscal al societatii achizitoare straine – Compatibilitate”
HOTARAREA CJUE (Camera intai)
11 decembrie 2008
In cauza C‑285/07,
avand ca obiect o cerere de pronuntare a unei hotarari preliminare formulata in temeiul articolului 234 CE de Bundesfinanzhof (Germania), prin decizia din 7 martie 2007, primita de Curte la 14 iunie 2007, in procedura
A.T.
impotriva
Finanzamt Stuttgart‑Körperschaften,
cu participarea:
Bundesministerium der Finanzen,
CURTEA (Camera intai),
compusa din domnul P. Jann (raportor), presedinte de camera, domnii A. Tizzano, A. Borg Barthet, E. Levits si J.‑J. Kasel, judecatori,
avocat general: doamna E. Sharpston,
grefier: domnul B. Fülöp, administrator,
avand in vedere procedura scrisa si in urma sedintei din 17 aprilie 2008,
luand in considerare observatiile prezentate:
– pentru A.T., de M. Schaden si de H. Winkler, Rechtsanwälte, precum si de domnul W. Schön, Professor;
– pentru guvernul german, de domnii M. Lumma si C. Blaschke, in calitate de agenti;
– pentru Comisia Comunitatilor Europene, de domnii R. Lyal si W. Mölls, in calitate de agenti,
dupa ascultarea concluziilor avocatului general in sedinta din 6 noiembrie 2008,
pronunta prezenta
Hotarare
1 Cererea de pronuntare a unei hotarari preliminare priveste interpretarea articolului 8 alineatele (1) si (2) din Directiva 90/434/CEE a Consiliului din 23 iulie 1990 privind regimul fiscal comun care se aplica fuziunilor, scindarilor, cesionarii de active si schimburilor de actiuni intre societatile din diferite state membre (JO L 225, p. 1, Editie speciala, 09/vol. 1, p. 92), precum si a articolelor 43 CE si 56 CE.
2 Aceasta cerere a fost formulata in cadrul unui litigiu intre A.T., pe de o parte, si Finanzamt Stuttgart‑Körperschaften (Autoritatea fiscala pentru societati din Stuttgart, denumita in continuare „Finanzamt”), pe de alta parte, in legatura cu decizia acesteia din urma de a impozita o plusvaloare in contextul unui schimb de actiuni transfrontalier.
Cadrul juridic
Reglementarea comunitara
3 Potrivit primului considerent, Directiva 90/434 urmareste sa garanteze ca operatiunile de restructurare a societatilor din diferite state membre, precum fuziunile, scindarile, cesionarea de active si schimburile de actiuni, sa nu fie prejudiciate prin restrictii, dezavantaje sau denaturari determinate in special de dispozitiile fiscale ale statelor membre.
4 In acest scop, directiva instituie un regim potrivit caruia operatiunile respective nu pot, in sine, sa determine o impozitare. Eventualele plusvalori aferente acestor operatiuni pot fi, in principiu, impozitate, insa doar in momentul cand sunt realizate efectiv.
5 Primele patru considerente, precum si al noualea considerent ale Directivei 90/434 au urmatorul cuprins:
„intrucat fuziunile, scindarile, cesionarea de active si schimburile de actiuni intre societatile din diferite state membre pot fi necesare pentru a crea in Comunitate conditii similare celor de pe piata interna si, in acest fel, pentru a asigura realizarea si functionarea efectiva a pietei comune; intrucat astfel de operatiuni nu ar trebui sa fie prejudiciate prin restrictii, dezavantaje sau denaturari determinate in special de dispozitiile fiscale ale statelor membre; intrucat este necesar sa se introduca, referitor la aceste operatii, norme de impozitare neutre din punct de vedere concurential, astfel incat societatile sa se poata adapta cerintelor pietei comune, sa‑si mareasca productivitatea si sa‑si consolideze pozitia concurentiala la nivel international;
intrucat dispozitiile fiscale dezavantajeaza aceste operatiuni, in comparatie cu dispozitiile care se aplica societatilor din acelasi stat membru; intrucat aceste dezavantaje trebuie eliminate;
intrucat nu este posibila atingerea acestui obiectiv prin extinderea la nivel comunitar a sistemelor in vigoare in statele membre, deoarece diferentele dintre aceste sisteme pot da nastere la distorsiuni; intrucat numai un sistem fiscal comun poate sa ofere o solutie satisfacatoare in aceasta privinta;
intrucat sistemul fiscal comun trebuie sa evite impozitarea fuziunilor, scindarilor, cesionarii de active si schimburilor de actiuni, protejand in acelasi timp interesele statului in care se afla societatea cedenta sau societatea achizitionata;
[…]
intrucat statele membre ar trebui sa aiba optiunea de a refuza aplicarea prezentei directive in cazul in care fuziunea, scindarea, cesionarea de active sau schimbul de actiuni au ca obiectiv frauda sau evaziunea fiscala […]”
6 Articolul 2 litera (d) din Directiva 90/434 defineste „schimbul de actiuni” drept „o operatiune prin care o societate dobandeste o participatie in capitalul altei societati in asa fel incat dobandeste majoritatea drepturilor de vot in societatea respectiva in schimbul emiterii catre actionarii acesteia din urma, in schimbul titlurilor lor, a titlurilor reprezentand capitalul societatii initiale si, daca este cazul, a sumei in numerar de maximum 10 % din valoarea nominala sau, in absenta valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor emise ca valoare de schimb”.
7 Potrivit articolului 2 literele (g) si (h) din aceasta directiva, prin „societate achizitionata” se intelege „societatea in care alta societate detine o participatie in urma unui schimb de titluri”, iar prin „societate achizitoare” se intelege „societatea care achizitioneaza o participatie din actiunile unei societati in urma unui schimb de titluri”.
8 Articolul 8 alineatele (1) si (2) din Directiva 90/434, care figureaza in titlul II privind normele care se aplica fuziunilor, scindarilor si schimburilor de actiuni, prevede:
„(1) Atribuirea, in cazul unei fuziuni, scindari sau a unui schimb de actiuni, a titlurilor reprezentand capitalul societatii beneficiare sau achizitoare unui actionar al societatii cedente sau achizitionate, in schimbul unor titluri reprezentand capitalul acestei societati, nu are drept rezultat in sine impozitarea veniturilor, profiturilor sau aportului de capital ale actionarului.
(2) Statele membre supun aplicarea alineatului (1) conditiei ca actionarii sa nu atribuie titlurilor primite o valoare fiscala mai mare decat cea pe care titlurile schimbate o aveau exact inaintea fuziunii, scindarii sau schimbului.
Aplicarea alineatului (1) nu impiedica statele membre sa impoziteze venitul provenit din cesionarea ulterioara a titlurilor dobandite similar profitului obtinut din cesionarea titlurilor existente inainte de achizitie.
In prezentul alineat, expresia «valoare fiscala» reprezinta valoarea ce serveste drept baza pentru calcularea veniturilor sau pierderilor in scopul impozitarii venitului, profiturilor sau aporturilor de capital ale unui actionar al societatii.”
9 Articolul 11 alineatul (1) litera (a) din Directiva 90/434 prevede in special ca un stat membru poate refuza sa aplice sau poate sa retraga beneficiile oferite de oricare parte a dispozitiilor din titlul II din aceasta directiva sau de ansamblul acestora atunci cand schimbul de actiuni are ca obiectiv principal sau ca unul dintre principalele obiective frauda sau evaziunea fiscala.
Reglementarea germana
10 Articolul 23 alineatul 4 din Legea privind fiscalitatea aplicata restructurarilor intreprinderilor (Umwandlungssteuergesetz) din 28 octombrie 1994 (BGBl. 1994 I, p. 3267, denumita in continuare „UmwStG”), cu modificarile ulterioare, reglementeaza cesionarea de actiuni detinute intr‑o societate de capital din Uniunea Europeana, astfel cum este definita la articolul 3 din Directiva 90/434 in ceea ce priveste elementele sale caracteristice, unei alte societati de capital din Uniune.
11 Astfel, daca se poate demonstra ca, in urma unei astfel de cesiuni, societatea de capital beneficiara dispune in mod direct, prin participarea sa calculata in functie de actiunile cesionate, de majoritatea voturilor in societatea de la care a primit actiuni, evaluarea actiunilor primite de societatea de capital beneficiara se efectueaza, prin analogie, conform articolului 20 alineatul 2 primele patru teze si a sasea teza din UmwStG, iar noile actiuni primite de cedent de la societatea beneficiara sunt evaluate, prin analogie, conform articolului 20 alineatul 4 prima teza din UmwStG.
12 Potrivit articolului 20 alineatul 2 prima teza din UmwStG, societatea de capital poate evalua patrimoniul de exploatare cesionat la valoarea contabila sau la o valoare mai mare. Potrivit dispozitiilor articolului 20 alineatul 2 a doua teza, evaluarea la valoarea contabila este de asemenea legala atunci cand patrimoniul de exploatare cesionat trebuie inscris in bilantul contabil, potrivit normelor de drept comercial, la o valoare mai mare.
13 Articolul 20 alineatul 4 prima teza din UmwStG prevede ca valoarea la care o societate de capital evalueaza patrimoniul de exploatare cesionat reprezinta pentru cedent pretul cesiunii si costul de achizitie al actiunilor societatii. Prin instituirea acestei din urma norme, UmwStG impune corespondenta biunivoca a valorii contabile, potrivit careia cedentul nu poate mentine valoarea contabila a actiunilor care au facut obiectul cesionarii decat daca societatea de capital care beneficiaza de aceasta cesiune evalueaza ea insasi respectivele actiuni la valoarea lor contabila. UmwStG nu face in acest caz nicio diferenta intre cesionarile realizate in Germania si cele realizate in strainatate, aceste doua situatii fiind tratate in mod identic.
Actiunea principala si intrebarile preliminare
14 A.T., o societate pe actiuni germana, detinea in grupul sau de intreprinderi si C‑GmbH, o societate cu raspundere limitata germana la care avea 89,5 % din actiuni.
15 La 28 aprilie 2000, A.T. a cesionat aceasta participatie unei societati pe actiuni franceze, G‑SA, in schimbul acordarii de actiuni noi la aceasta societate, care reprezentau 1,47 % din capitalul social si care proveneau dintr‑o majorare de capital. Aceste actiuni, al caror curs bursier a inregistrat dupa acea data o scadere brusca, trebuiau cesionate ulterior in decurs de cinci ani, potrivit dispozitiilor care reglementeaza supravegherea pietelor financiare.
16 Intrucat actiunile detinute la C‑GmbH de catre A.T., societatea sa mama, au fost evaluate, ca urmare a cesionarii, in bilantul contabil si fiscal al G‑SA nu la valoarea lor contabila, astfel cum a fost inscrisa pana atunci in bilantul fiscal al A.T., ci la valoarea lor de tranzactionare stabilita prin contractul de cesiune, in cadrul impozitarii pe anul 2000, Finanzamt a respins, in temeiul articolului 23 alineatul 4 prima teza si al articolului 20 alineatul 4 prima teza din UmwStG, precum si in temeiul unei circulare privind UmwStG emisa de Bundesministerium der Finanzen (BMF – Ministerul Federal de Finante), cererea A.T. de a mentine valorile contabile istorice ale actiunilor C‑GmbH cesionate pentru actiunile dobandite in schimb la capitalul G‑SA. Prin urmare, Finanzamt a considerat ca cesiunea era impozabila si a impozitat in consecinta plusvaloarea corespunzatoare diferentei dintre costurile initiale de achizitie ale actiunilor la C‑GmbH si valoarea lor de tranzactionare.
17 Actiunea in justitie formulata de A.T. impotriva deciziilor fiscale adoptate in temeiul acestor dispozitii a fost admisa in prima instanta. Finanzamt a introdus ulterior recurs la instanta de trimitere. Aceasta din urma apreciaza ca actiunea formulata de A.T. ar trebui respinsa daca se aplica dispozitiile UmwStG. Intr‑adevar, conform UmwStG, actiunile detinute la C‑GmbH ar fi trebuit evaluate la valoarea lor contabila in bilantul G‑SA, ceea ce, pe de alta parte, ar fi fost posibil potrivit dreptului francez.
18 Avand totusi rezerve cu privire la compatibilitatea cu dreptul comunitar a conditiei corespondentei biunivoce a valorii contabile in cazul cesiunilor transfrontaliere, Bundesfinanzhof a hotarat sa suspende judecarea cauzei si sa adreseze Curtii urmatoarele intrebari preliminare:
„1) Articolul 8 alineatele (1) si (2) din Directiva [90/434] se opune reglementarilor fiscale ale unui stat membru, conform carora, in cazul transferului de actiuni ale unei societati de capital din Uniunea Europeana catre alta societate de capital din Uniunea Europeana, societatea cedenta poate mentine valoarea contabila a actiunilor cesionate doar daca societatea beneficiara a evaluat, de asemenea, actiunile cedate la valoarea contabila a acestora [asa‑numita corespondenta biunivoca a valorii contabile («doppelte Buchwertverknüpfung»)]?
2) In cazul unui raspuns negativ la prima intrebare: reglementarile de mai sus sunt contrare articolelor 43 CE si 56 CE, desi asa‑numita «corespondenta biunivoca a valorii contabile» este impusa si pentru un transfer de actiuni ale unei societati de capital catre o societate de capital supusa unei obligatii fiscale nelimitate?”
Cu privire la intrebarile preliminare
19 Prin intermediul primei intrebari, instanta de trimitere solicita, in esenta, sa se stabileasca daca articolul 8 alineatele (1) si (2) din Directiva 90/434 se opune unei reglementari a unui stat membru potrivit careia un schimb de actiuni determina o impozitare, in ceea ce priveste asociatii societatii achizitionate, a plusvalorilor corespunzatoare diferentei dintre costurile initiale de achizitie ale actiunilor cesionate si valoarea lor de tranzactionare, cu exceptia cazului in care societatea achizitoare transfera valoarea contabila istorica a actiunilor cesionate in propriul bilant fiscal.
20 Trebuie amintit de la inceput ca, potrivit articolului 8 alineatul (1) din Directiva 90/434, atribuirea, in cazul unui schimb de actiuni, a titlurilor reprezentand capitalul societatii achizitoare, unui actionar al societatii achizitionate, in schimbul unor titluri reprezentand capitalul acestei societati, nu are drept rezultat in sine impozitarea veniturilor, profiturilor sau plusvalorilor actionarului.
21 Prin acest imperativ al neutralitatii fiscale fata de asociatii societatii achizitionate, Directiva 90/434 urmareste, dupa cum rezulta din primul si din al patrulea considerent, sa garanteze ca un schimb de actiuni intre societati din diferite state membre nu este prejudiciat prin restrictii, dezavantaje sau denaturari determinate in special de dispozitiile fiscale ale statelor membre.
22 Totusi, acest imperativ al neutralitatii fiscale nu este neconditionat. Intr‑adevar, potrivit articolului 8 alineatul (2) din Directiva 90/434, statele membre supun aplicarea alineatului (1) conditiei ca actionarii sa nu atribuie titlurilor primite o valoare fiscala mai mare decat cea pe care titlurile schimbate o aveau exact inaintea schimbului.
23 Or, astfel cum rezulta din decizia de trimitere si in special din prima intrebare preliminara, potrivit reglementarii germane in discutie in actiunea principala, asociatul societatii achizitionate nu poate mentine valoarea contabila a actiunilor cesionate pentru titlurile primite in schimb decat daca societatea achizitoare evalueaza de asemenea respectivele actiuni la valoarea lor contabila istorica.
24 Guvernul german sustine in aceasta privinta ca o astfel de conditie a corespondentei biunivoce a valorii contabile este compatibila cu Directiva 90/434, care lasa statelor membre o marja de transpunere prin faptul ca nu cuprinde vreo dispozitie referitoare la evaluarea actiunilor cesionate in bilantul societatii achizitoare.
25 O astfel de interpretare a directivei mentionate nu poate fi retinuta.
26 Mai intai, trebuie constatat ca modul imperativ si clar de redactare a articolului 8 alineatele (1) si (2) din Directiva 90/434 nu evidentiaza vointa legiuitorului comunitar de a lasa statelor membre o marja de transpunere care sa le permita sa subordoneze neutralitatea fiscala prevazuta in favoarea asociatilor societatii achizitionate unor conditii suplimentare.
27 In plus, a lasa statelor membre o asemenea marja de transpunere ar contraveni chiar obiectivului acestei directive, care, dupa cum rezulta din titlu si, printre altele, din al treilea considerent, consta in stabilirea unui regim fiscal comun in locul extinderii la nivel comunitar a regimurilor interne in vigoare in statele membre, deoarece diferentele dintre aceste regimuri pot da nastere la distorsiuni.
28 Mai mult, subordonarea neutralitatii fiscale a unui schimb de actiuni intre societatile din diferite state membre, astfel cum se prevede la articolul 8 alineatele (1) si (2) din Directiva 90/434, conditiei suplimentare ca societatea achizitoare sa transfere valoarea contabila istorica a actiunilor cesionate in bilantul sau fiscal ar fi contrara obiectivului acestei directive, care consta in eliminarea obstacolelor fiscale la restructurarile transfrontaliere ale intreprinderilor, asigurandu‑se ca eventuale majorari ale valorii partilor sociale sa nu fie impozitate inainte de realizarea lor efectiva (a se vedea in acest sens Hotararea Curtii din 5 iulie 2007, Kofoed, C‑321/05, Rep., p. I‑5795, punctul 32).
29 Cu toate acestea, guvernul german sustine ca legislatia germana in discutie in actiunea principala contribuie la atingerea obiectivului Directivei 90/434, care consta in amanarea impozitarii, iar nu in scutirea definitiva. Conditia corespondentei biunivoce a valorii contabile in cazul unui schimb transfrontalier de actiuni ar viza in mod clar sa impiedice posibilitatea ca impozitarea – unica – sa fie eludata prin transferul actiunilor in afara frontierelor, ajungandu‑se astfel ca cesiunea de actiuni sa nu fie impozitata nici in raport cu societatea achizitoare straina, nici in raport cu societatea cedenta nationala.
30 In masura in care acest guvern urmareste sa invoce astfel faptul ca legislatia germana in discutie in actiunea principala este necesara in vederea prevenirii posibilitatii ca o impozitare sa fie, in definitiv, eludata chiar intr‑un moment ulterior schimbului de actiuni, trebuie amintit ca deja Curtea a avut ocazia sa constate ca statele membre trebuie sa acorde avantajele fiscale prevazute de Directiva 90/434 pentru schimburile de actiuni mentionate la articolul 2 litera (d) din aceasta, cu conditia ca aceste operatiuni sa nu aiba ca obiectiv principal sau ca unul dintre principalele obiective frauda sau evaziunea fiscala in sensul articolului 11 alineatul (1) litera (a) din aceeasi directiva (Hotararea din 17 iulie 1997, Leur‑Bloem, C‑28/95, Rec., p. I‑4161, punctul 40).
31 Or, potrivit articolului 11 alineatul (1) litera (a) din Directiva 90/434, statele membre pot refuza sa aplice sau pot sa retraga beneficiile oferite de oricare parte a dispozitiilor din aceasta directiva sau de ansamblul acestora numai in mod exceptional si in cazuri specifice (Hotararea Kofoed, citata anterior, punctul 37). Pentru a verifica daca operatiunea avuta in vedere are un astfel de obiectiv, autoritatile nationale competente nu pot sa se limiteze sa aplice criterii generale prestabilite, ci trebuie sa efectueze, de la caz la caz, o analiza de ansamblu a operatiunii (Hotararea Leur‑Bloem, citata anterior, punctul 41).
32 Prin urmare, trebuie constatat ca o reglementare fiscala a unui stat membru care, precum cea in discutie in actiunea principala, refuza in mod general sa acorde avantajele fiscale prevazute de Directiva 90/434 schimburilor de actiuni mentionate de directiva, doar pentru motivul ca societatea achizitoare nu a evaluat, in bilantul fiscal, actiunile cesionate la valoarea lor contabila istorica, nu se poate intemeia pe articolul 11 alineatul (1) litera (a) din Directiva 90/434 si nu poate fi astfel considerata compatibila cu directiva.
33 In acest context, trebuie pe de alta parte subliniat ca, in observatii, A.T. sustine, fara sa fie contrazisa de guvernul german in privinta acestui aspect, ca schimbul de actiuni in discutie in actiunea principala a avut loc numai pentru a se conforma normelor bursiere americane si ca G‑SA si‑a pastrat pana in acel moment actiunile societatii C‑GmbH pe care le dobandise.
34 In masura in care reglementarea in discutie in actiunea principala vizeaza, astfel cum a aratat si guvernul german in sedinta, nu doar sa previna abuzurile, ci si sa permita impozitarea in situatii in care s‑ar dovedi ca exista o lacuna in sistemul de impozitare, se impune constatarea faptului ca a conferi unui stat membru posibilitatea de a acoperi in mod unilateral astfel de lacune, presupunand ca acestea exista, ar determina riscul sa nu fie indeplinit obiectivul Directivei 90/434, care, dupa cum s‑a mentionat la punctul 27, consta in stabilirea unui regim fiscal comun.
35 In aceasta privinta, trebuie amintit ca insasi Directiva 90/434 urmareste, potrivit celui de al patrulea considerent, sa protejeze interesele statului in care se afla societatea achizitionata. Astfel, articolul 8 alineatul (2) al doilea paragraf din Directiva 90/434 prevede ca aplicarea alineatului (1) al aceluiasi articol nu impiedica statele membre sa impoziteze venitul provenit din cesionarea ulterioara a titlurilor dobandite similar profitului obtinut din cesionarea titlurilor existente inainte de achizitie.
36 Or, astfel cum arata Comisia Comunitatilor Europene, faptul ca in actiunea principala dreptul bursier obliga A.T. sa cesioneze ulterior actiuni primite in schimb si ca actiunile G‑SA au cunoscut o scadere puternica a cotatiei bursiere nu justifica aprecierea schimbului de actiuni ca fiind singurul fapt generator de impozitare, intrucat rezervele latente au ramas nerealizate la acea data.
37 Pe de alta parte, trebuie subliniat ca, astfel cum recunoaste guvernul german, nu fiscul german este cel care ar beneficia, in ceea ce priveste impozitarea ulterioara a cesiunii actiunilor, de transferul la societatea achizitoare a valorii contabile istorice a respectivelor actiuni, ci, in cel mai bun caz, fiscul francez, ceea ce face mai putin evident interesul pentru care legislatia germana ar impune o astfel de cerinta.
38 In fond, decelarea existentei unui interes real in aceasta cerinta a corespondentei biunivoce a valorii contabile istorice a actiunilor cesionate este cu atat mai dificila, cu cat, dupa cum au aratat A.T. si Comisia in observatiile scrise, iar guvernul german a confirmat in sedinta, UmwStG a fost intre timp modificata, respectiva cerinta nemaifiind aplicabila din anul 2007 schimburilor de actiuni intre societati din diferite state membre.
39 Tinand seama de toate consideratiile precedente, trebuie sa se raspunda la prima intrebare ca articolul 8 alineatele (1) si (2) din Directiva 90/434 se opune unei reglementari a unui stat membru potrivit careia un schimb de actiuni determina o impozitare, in ceea ce priveste asociatii societatii achizitionate, a plusvalorilor corespunzatoare diferentei dintre costurile initiale de achizitie ale actiunilor cesionate si valoarea lor de tranzactionare, cu exceptia cazului in care societatea achizitoare transfera valoarea contabila istorica a actiunilor cesionate in propriul bilant fiscal.
40 Avand in vedere raspunsul dat la prima intrebare preliminara, nu este necesar sa se raspunda la a doua intrebare.
Cu privire la cheltuielile de judecata
41 Intrucat, in privinta partilor din actiunea principala, procedura are caracterul unui incident survenit la instanta de trimitere, este de competenta acesteia sa se pronunte cu privire la cheltuielile de judecata. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observatii Curtii, altele decat cele ale partilor mentionate, nu pot face obiectul unei rambursari.
Pentru aceste motive, Curtea (Camera intai) declara:
Articolul 8 alineatele (1) si (2) din Directiva 90/434/CEE a Consiliului din 23 iulie 1990 privind regimul fiscal comun care se aplica fuziunilor, scindarilor, cesionarii de active si schimburilor de actiuni intre societatile din diferite state membre se opune unei reglementari a unui stat membru potrivit careia un schimb de actiuni determina o impozitare, in ceea ce priveste asociatii societatii achizitionate, a plusvalorilor corespunzatoare diferentei dintre costurile initiale de achizitie ale actiunilor cesionate si valoarea lor de tranzactionare, cu exceptia cazului in care societatea achizitoare transfera valoarea contabila istorica a actiunilor cesionate in propriul bilant fiscal.
