Luni, 12 decembrie a.c., Premierul Emil Boc a prezentat in Parlament proiectele Legii bugetului de stat si pe cel al bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2012

Consideratii generale despre proiectul de buget

“In primul rand, as vrea sa mentionez faptul ca guvernul propune un proiect de buget responsabil, prudent si de consolidare a cresterii economice.
In al doilea rand, vreau sa subliniez faptul ca acest buget pune accent pe investitii, locuri de munca, fonduri europene si sustinerea mediului de afaceri. Bugetul pentru anul 2012 pastreaza la acelasi nivel cota unica de impozitare de 16%, TVA si contributiile de asigurari sociale. Bugetul pentru anul 2012 nu propune diminuari de salarii si pensii, ci le mentine cel putin la nivelul din anul 2011. Fac de asemenea precizarea ca în 2012 se va realiza plata a 5% din hotararile judecatoresti definitive. Se pune întrebarea de ce ne prezentam în fata parlamentului cu un buget prudent si responsabil. Din doua motive: un motiv ce tine de planul intern si un al doilea motiv ce tine de planul extern. In privinta planului intern, stim bine faptul ca romanii au reusit în acesti doi ani, 2010 si 2011, cu pretul suferintei lor, sa ne ajute sa ajungem la o stabilitate macroeconomica si sa trecem de la scadere economica la crestere economica. Acest lucru a fost posibil prin efortul tuturor cetatenilor romani, carora le multumesc înca o data pentru faptul ca în acesti ani au înteles ca singura cale pentru a putea salva Romania de la colaps economic si de a ramane pe crestere economica este calea responsabilitatii si rationalitatii. In consecinta, suntem dupa patru trimestre consecutive de crestere economica. Romania a reusit din acest punct de vedere sa iasa din recesiune, ca prim moment spre iesirea din criza economica. De asemenea, pot sa va asigur ca anul acesta suntem în graficul cresterii economice între 1,5 si 2%, deci mai mare de 1,5%, cat fusese prognozat initial, si suntem, de asemenea, în graficul încadrarii în tinta de deficit de 4,4%. Aceste lucruri, repet, sunt bunuri castigate. Important este ca ele sa nu fie compromise în anul 2012. De aceea, bugetul pentru anul 2012 porneste pe o prognoza de crestere economica de 2,1 si un deficit bugetar de 1,9%. Pornim cu un buget prudent si responsabil si dintr-un motiv ce tine de evolutiile internationale. Dupa cum vedeti, traversam înca cea mai grea criza economica din ultimii 60 de ani. Incertitudinile legate de evolutiile economice, de pietele financiare, de crestere economica, de pericolul revenirii la recesiune în Uniunea Europeana, de scadere a prognozelor de crestere economica, atat la nivelul zonei euro, cat si la nivelul zonei non-euro, precum si dificultatile de finantare a deficitelor si a datoriilor scadente, toate aceste incertitudini ne determina sa fim extrem, extrem de prudenti, realisti si responsabili, pentru ca, repet, în joc este stabilitatea macroeconomica a Romaniei.”

Consideratii privind ultimele decizii ale Consiliului European

“Acest ultim Consiliu European a fost marcat puternic de criza economica si de discutia cu privire la salvarea monedei euro si, implicit, cu privire la salvarea Uniunii Europene. Pentru ca moneda Uniunii Europene, euro, reprezinta, în ultima instanta, nucleul politic al Uniunii Europene. Dupa cum ati putut observa, deciziile au fost extrem de realiste si extrem de precise cu privire la necesitatea consolidarii economice în Uniunea Europeana, pentru a recastiga încrederea pietelor. Solutia care s-a degajat în baza ultimului Consiliu European a fost aceea de a se propune, statelor din zona euro, dar si a acelora din zona non-euro, un Acord Interguvernamental de Guvernanta Fiscala, care sa precizeze, în mod obligatoriu, cateva elemente. Primul element este acela de consacrare a deficitului structural de 0,5%, al doilea, de consacrare a nivelului maxim al datoriei publice, raportat la Produsul Intern Brut, de 60%, în al treilea rand, de introducere unor mecanisme automate de aplicare de sanctiuni în cazul în care aceste reguli nu se respecta. Vreau sa fac o precizare: aceste reguli nu sunt reguli noi în Uniunea Europeana. Ele fac parte din Pactul de crestere al Uniunii Europene, care au fost valabile în aceasta întreaga perioada, din anii ’90 încoace, doar ca nu au fost respectate nici deficitul structural, nici plafonul maxim de îndatorare. Şi în aceste conditii, decizia ferma este aceea de respectare cu sanctiuni a acestor reguli precise din punct de vedere economic, promovate de Uniunea Europeana. A doua întrebare: de ce acord interguvernamental si nu modificare a tratatelor? Pentru modificarea tratatelor am fi avut nevoie de consens, de unanimitate, în Consiliul European. Aceasta unanimitate nu a existat, în primul rand, datorita pozitiei Marii Britanii, dar si a unor tari precum Ungaria, Suedia sau Cehia, tari care, dupa aceea, au revenit si si-au aratat disponibilitatea de a agrea acest acord interguvernamental, astfel încat, în acest moment, se pare ca doar Marea Britanie a ramas în afara acestui acord interguvernamental. Acest acord interguvernamental este o garantie pentru viitor împotriva politicilor populiste, demagogice, care nu au acoperire în economie. Uniunea Europeana solicita ca acest acord interguvernamental, deci statele care vor semna acest acord pana în martie 2012, sa îl ratifice, printr-o revizuire a Constitutiei, sau printr-o lege echivalenta Constitutiei. De ce se doreste acest lucru? Pentru a se asigura, pe de o parte, de stabilitate pe termen lung a unui asemenea demers de respectare a regulii de aur privind finantele publice – deficit structural 0,5, optiunea spre bugete echilibrate sau în surplus, limitarea plafonului maximal la 60%, ca datorie din PIB. Pentru aceasta este nevoie de revizuirea constitutiilor sau a legilor echivalente, de nivel constitutional. Care este optiunea Romaniei? Pentru ca aici ajungem la bugetul de stat. Optiunea Romaniei în acest moment, exprimata de presedinte, de guvern, este foarte clar si direct de sustinere a Acordului Interguvernamental de Guvernanta Fiscala.

De ce Romania are nevoie de sustinerea Acordului Interguvernamental de Guvernanta Fiscala – argumente din perspectiva Legii bugetului de stat pentru 2012

“Primul argument este acela ca Romania, deja începand cu anul 2010, întreprinde acele masuri, în directia celor pe care astazi le propune Uniunea Europeana pentru zona euro si pentru statele care doresc sa adere, din zona non-euro, la Acordul Interguvernamental. Dupa cum stiti, Romania încheie cu un deficit de 4,4 în 2011, merge pe un deficit de 1,9 în 2012, cu perspective de un deficit zero în 2013. Adica exact ceea ce propune Uniunea Europeana. In privinta datoriei publice, Romania este cu mult sub procentul de 60%, nivel maxim admis în Uniunea Europeana, ca datorie publica raportata la Produsul Intern Brut. Vom încheia 2011 undeva în jur de 33%, în jurul unui asemenea procent vom încheia probabil si anul 2012, deci cu mult sub nivelul maxim de 60% al Uniunii Europene. Deci Romania nu poate rata sansa de a nu (n.r.) pierde trenul european al seriozitatii, stabilitatii si consolidarii economice.
In al doilea rand, Romania s-a pronuntat dintotdeauna împotriva unei Europe cu doua viteze. Romania nu doreste sa faca parte dintr-o Europa în care, pe de o parte avem un grup al zonei euro, de 17 state, si pe de alta parte un grup non-euro, care nu se stie în ce directie ar evolua. O Europa unita, o Europa unica, o Europa care sa vorbeasca de performanta si responsabilitate, de aceasta Europa avem nevoie! Romania nu poate ramane în afara nucleului dur al Uniunii Europene, pentru ca ar însemna marginalizare si neacceptarea, practic, a Acordului Interguvernamental de Guvernanta Fiscala, ar însemna indirect si o autoexludere a Romaniei din Uniunea Europeana. Pentru ca, daca nu faci parte din acel club care-si impune reguli de performanta si competitivitate, înseamna ca nu ai ce cauta în Uniunea Europeana.
In al treilea rand, Romania si-a propus sa adere la moneda euro în 2015. Indeplinirea acestor conditionalitati din Acordul Interguvernamental garanteaza drumul spre euro în 2015 al Romaniei.
Şi în al patrulea rand, acest Acord Interguvernamental va fi o pavaza împotriva oricaror politici populiste si iresponsabile, împotriva oricaror cadouri otravite oferite de politicieni iresponsabili, romanilor, cetatenilor romani, în anii care vor urma. Pentru ca un asemenea acord nu-ti mai da voie sa promovezi în ani electorali politici populiste, asa cum au fost promovate în anul 2008. De ce spun asta? Pentru ca logica fireasca economica ar fi fost ca, în anii de maxima crestere economica, cum a fost anul 2008, sa ai excedent bugetar, nu deficit bugetar de 5,4%. Şi doar în ani cu greutati economice, cum e criza economica, sa optezi pentru o usoara majorare a deficitului, dar nu în ani de crestere economica sa realizezi o crestere a deficitului, majorarea nesustenabila a salariilor, a pensiilor si a celorlalte obligatii sociale ale statului. Pentru ca ele trebuie platite si în anii urmatori. Ei, asemenea politici nu vor mai exista in Romania, politici iresponsabile si cadouri iresponsabile, daca adoptam acest Acord Interguvernamental de Guvernanta Fiscala.”

De ce se doreste o revizuire a Constitutiei ?

Am spus mai înainte: pentru stabilitate! Şi aici este greseala domnului presedinte Victor Ponta, care propunea o lege prin care sa adoptam acest Acord Interguvernamental. Nu acest lucru îl solicita Uniunea Europeana. De ce? Pentru ca domnul presedinte Ponta greseste în interpretarea articolului 148, care se refera doar la situatiile de aderare la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene. Domnule Ponta, Uniunea Europeana, prin Consiliul European, nu a decis o revizuire a tratatelor, pentru ca am explicat ca era nevoie de unanimitate, ci este nevoie doar de un acord interguvernamental. Un acord interguvernamental, la fel cum am adoptat scutul antiracheta, se adopta în Senat, cu majoritatea simpla a celor prezenti. Deci, daca în Senat sunt prezenti cei necesari pentru a asigura cvorumul de sedinta, 70 de senatori, acordul interguvernamental se adopta cu 35 de voturi, si tot cu 35 de voturi poate fi modificat. Ori, UE tocmai acest lucru îl cere: stabilitate, predictibilitate si imposibilitatea modificarii acestor reguli de aur, foarte usor, în parlamentele statelor membre. Şi, de aceea cere o revizuire a Constitutiei, pentru a consacra stabilitatea unei asemenea reguli de aur si pentru a nu se reveni la limbajul populismului si a politicilor demagogice. Ştiu ca este o lovitura dura pentru aceia care mai cred înca în teoria deficitelor mari si pentru aceia care mai cred înca în faptul ca datorii excesive pot garanta cresterea economica. S-a terminat, asemenea politici pleaca la muzeul antichitatilor, asemenea politici specifice anului 2008, în Romania, sunt trimise în la muzeul de istorie a responsabilitatii politice si economice. Pentru ca poti sa ai performanta numai în conditiile în care îti orientezi un buget spre excedent, echilibrat sau cel putin un deficit structural de 0,5, dar compensand cu reforme structurale pe termen mediu si lung, care sa asigure sustenabilitatea veniturilor si cheltuielilor tarii respective. Or, exact pe acest drum este Romania, de ajustare a cheltuielilor bugetare, astfel încat se ajunge spre un buget echilibrat, reducerea costurilor de functionare a statului si multiplicarea sumelor de bani pentru investitii si efectuare de reforme structurale, ca vorbim de educatie, sanatate, salarizare, justitie, Codul muncii sau reforma întreprinderilor de stat, aceste reforme ne asigura diminuarea deficitului structural si asigurarea bugetelor echilibrate. Aceste bugete vor asigura si bani mai multi pentru investitii, combinat cu ceea ce a facut guvernul, impunerea standardelor de cost pentru investitii si prioritizarea investitiilor publice. Aceasta este calea, repet, pentru care a optat si opteaza Uniunea Europeana. Deci, Romania are de ales: ori se autoizoleaza si se autoexclude de la politicile responsabile din Uniunea Europeana si din nou cade în patima populismului si a demagogiei, ori opteaza spre calea responsabilitatii, a limbii Uniunii Europene de buget echilibrat si în excedent, care sa aduca prosperitate sigura, pe termen lung, a romanilor. In aceste conditii, optiunea bugetului de stat pentru 2012 este în concordanta si cu ceea ce se preconizeaza la nivelul Uniunii Europene. Adica, încetul cu încetul, bugete echilibrate si limitarea deficitelor și a datoriilor publice. In acest context si Romania are doar o singura cale, – calea revizuirii Constitutiei. Pana în martie trebuie semnat acordul interguvernamental, pe baza negocierii lui, iar, din martie pana în decembrie, revizuita Constituția, pentru a se putea ajunge la ceea ce, repet, se vorbeste ca performanta în Uniunea Europeana. Asta, daca ne intereseaza soarta acestei tari. Daca ne intereseaza doar voturi ieftine pentru o campanie, putem, din nou, sa îmbratisam politica din 2008, dar rezultatele si cadourile otravite le-au platit, cu prea mare pret, toti romanii, sa ne mai întoarcem acolo, de unde, cu greu, am reusit sa ne desprindem. In privinta indicatorilor macroeconomici, pe baza carora este construit bugetul pentru 2012, în afara de cele mentionate cu privire la cresterea economica si deficit, as mai face precizarea ca veniturile bugetare sunt 33,7%, ca procent… 33,7 miliarde lei, fata de 33,3 în 2011, deci veniturile sunt în crestere, cheltuielile bugetare sunt în scadere, de la 37,7 în 2011, la 35,6 în 2012, repet, în miliarde lei, cursul mediu de schimb se va pastra si în 2012 la un nivel echilibrat si mentinut sub control, 4,26, inflatia – 3,4% în raport cu 5,9% în 2011, o usoara scadere a somajului de la 445.000 la 410.000, deci o scadere a ratei somajului, o usoara crestere a salariului mediu brut – de la 2.026 la 2117 lei pe luna. Sunt cativa indicatori, repet, care arata drumul sanatos al consolidarii cresterii economice. Directia este aceea a cresterii economice sigure si care sa duca la consolidarea acesteia si nu la pomeni electorale sau politici care sa pericliteze stabilitatea macroeconomica a Romaniei.”

Au fost propuse zece masuri pentru  sustinerea  investitiilor, a locurilor de munca, a consolidarii sanatatii si performantei mediului de afaceri

“Obiectivul fundamental al bugetului este sustinerea investitiilor, a locurilor de munca si a sanatatii si performantei mediului de afaceri. In aceasta directie, propunem zece masuri care sa vina în aceasta directie, a sustinerii investitiilor, a locurilor de munca, a consolidarii sanatatii si performantei mediului de afaceri. Pe scurt, aceste masuri ar fi urmatoarele – unu: mentinerea cotei unice de impozitare de 16% – si stiti cat de greu a fost s-o putem mentine în anii acestia grei de criza economica. Am reusit si o vom mentine în continuare. In al doilea rand, cheltuielile cu investitiile vor beneficia de alocari suplimentare de bani. Ce înseamna asta? Ca desi deficitul coboara de la 4,4 la 1,9%, majoram cheltuielile cu investitiile de la 36,1 miliarde de RON la 38,1 miliarde de RON. Asta ce înseamna? Exact ce spuneam, în directia consolidarii macroeconomice si a asigurarii sustenabilitatii economiei pe termen mediu si lung. De asemenea, vreau sa stiti ca Romania este pe locul unu în Uniunea Europeana, potrivit datelor Eurostat, urmata de Polonia, care are cea mai mare pondere a investitiilor publice în Produsul Intern Brut, în anul 2010. Acest lucru se va mentine si pentru anii urmatori. Este o dovada a seriozitatii Romaniei, care a stiut sa lase deoparte, e drept, cu pretul politic platit de foarte multi politicieni – si multumesc înca o data coalitiei de guvernare, pentru ca a avut forta si puterea sa reziste tentatiei populismului în acesti ani si iata ca rezultatele se vad. Şi sunt convins ca si în alegerile din 2012, romanii vor confirma corectitudinea unui asemenea punct rational de vedere. De ce? Pentru ca europenii, astazi, si tari din zona euro fac ceea ce noi am început sa facem din 2010. Ce alta dovada mai buna doriti decat aceasta, ca drumul pe care l-am ales, sustinut de dumneavoastra, a fost unul corect? Din acest punct de vedere, pentru anul 2012, propunem continuarea si sustinerea celor mai importante lucrari de investitii, a caror finalizare se va realiza în anii urmatori. Daca vorbim de autostrazi, pentru anul urmator am asigurat resursele financiare, astfel încat, în perioada 2012-2013, sa se finalizeze 434 de kilometri de autostrada si 1.800 de kilometri de drumuri nationale. Repet: 2012-2013. Credeti ca daca urmam politicile din 2008, cand s-au terminat cinci kilometri de autostrada, pe un fond de crestere economica de 8%, mai puteam sa vorbim de finalizarea lucrarilor de infrastructura în acesti ani? De 90 de kilometri deja putem vorbi, pentru ca se circula pe ei; 32 de kilometri vor fi finalizati pe Autostrada Arad-Timisoara, si îi cunoasteti. Iar, în 2012 se va lucra la urmatoarele proiecte prioritare: Nadlac-Arad, ocolitoarea Arad, Timisoara-Lugoj, Lugoj-Dumbrava, Deva-Orastie, Orastie-Sibiu, Cernavoda-Medgidia, Medgidia-Constanta, ocolitoare Constanta, Bucuresti-Ploiesti, care va fi gata în primavara, cei 62 de kilometri, Suplacu de Barcau – Bors, adica continuarea lucrarilor, într-un alt regim, la Autostrada Transilvania, dupa ce ministrul a reusit – si merita felicitat – sa rediscute contractul Bechtel si sa obtina posibilitatea de a finanta continuarea lucrarilor pe Autostrada Transilvania, inclusiv din fonduri europene. Asta înseamna o abordare responsabila. De asemenea, pentru 2012 avem prevazuta intrarea în executie a altor 114 kilometri de autostrada, dupa finalizarea procedurilor de licitatie. Ne referim aici la Dumbrava-Deva – 72 de kilometri sau Gilau-Nadasel, continuarea, practic, a Autostrazii Transilvania sau ocolitoarea Bacau, la profil de autostrada. Sunt lucrari care vor intra în lucru în 2012. De asemenea, în sectorul infrastructurii feroviare, ne-am propus, prin bugetul pentru 2012, reabilitarea a 205 kilometri de cale ferata pe Coridorul IV Paneuropean sau modernizarea a 21 de gari cu fonduri europene, în valoare de aproximativ 230 de milioane de euro. De asemenea, se propune extinderea retelei de metrou din Bucuresti si, în 2012, vor începe lucrarile de executie, pe segmentul Parc Bazilescu – Lac Straulesti, pe Magistrala IV, Gara de Nord – Straulesti, cu o valoare estimata de 230 de milioane de euro. Sau continuarea lucrarilor la Magistrala V, prima magistrala noua de dupa 1990, pe segmentul Raul Doamnei – Eroilor si se contracteaza lucrarile de executie pentru Eroilor – Pantelimon. Nu în ultimul rand, elaborarea caietelor de sarcini pentru viitoarea magistrala VI, Otopeni, pana în trimestrul III al anului 2012, sau studiul de fezabilitate, pentru viitoarea magistrala VII, Bragadiru – Voluntari, pana la sfarsitul primului trimestru al anului viitor. In privinta altor lucrari din acest domeniu, al infrastructurii, vreau doar sa mentionez faptul ca, prin alocarile la Ministerul Dezvoltarii, vor fi realizate peste 480 de kilometri de drumuri judetene si locale, fiind alocata, în bugetul pentru 2012, suma de 450 de milioane de lei. De asemenea, alocari financiare pentru realizarea de sisteme de alimentare cu apa pentru 788 de sate, din care se vor finaliza retele pentru 85 de sate si sisteme de canalizare si epurare a apelor uzate pentru 57 de sate, din care multe dintre ele vor reusi sa fie finalizate. Vreau sa fac aici o precizare, care este extrem, extrem de importanta pentru dezvoltarea infrastructurii. Avem în vedere realocarea, la sfarsitul anului 2011, a unor bani din fonduri europene. Prioritatea va fi realocarea de bani europeni pentru Programul de reabilitare termica a blocurilor de locuit. Acest lucru se va face catre UE si primii bani pe care îi vom obtine din realocare îi vom directiona spre realizarea acestui program de reabilitare termica a blocurilor, un program cu multiple valente pentru cetateni, adica o factura mai mica la plata, cat si pentru ceea ce înseamna locurile de munca, investitiile, sprijinirea întreprinderilor mici si mijlocii si în ultima instanta, aspectul urbanistic general. Evident ca lucrari de investitii vor fi si în educatie, si în sanatate, si la cultura, lucrari care vizeaza continuarea obiectivelor începute în anul 2011, dar si finalizarea multora dintre ele. Acest lucru, repet, nu ar fi fost posibil fara o politica orientata spre sustinerea investitiilor si a locurilor de munca. A treia masura de sustinere a investitiilor, a mediului de afaceri si a locurilor de munca: instrumentul garantiilor de stat. Şi sunt patru elemente aici: primul – bugetul alocat Ministerului Finantelor, pentru garantii de stat, este de 10 miliarde de lei, pentru sprijinirea, repet, a investitiilor care aduc plusvaloare în economie. Doi: garantii pe baza Fondului de Garantare si Contragarantare pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii. Foarte putin se vorbeste despre acest fond, dar implicatiile lui pe orizontala sunt majore, implicatii majore pentru salvarea locurilor de munca si pentru sustinerea firmelor. Vreau doar sa stiti ca în 2009-2011, prin intermediul acestui fond, au fost salvate 240.000 de locuri de munca. In sensul ca au fost acordate garantii în valoare de 1,35 miliarde de euro, care au sustinut credite de peste doua miliarde de euro. Iar pentru anul 2012, am realizat o majorare a capitalului fondului cu 250 de milioane de lei, ceea ce va permite sa sustina credite de peste 1,1 miliarde de euro, cu cei 580 de milioane de euro pe care îi are. Aceasta va conduce la salvarea suplimentara sau la mentinerea a înca 100.000 de locuri de munca. Sunt lucruri pe orizontala, care se întampla în fiecare zi, dar acest lucru nu ar fi fost posibil daca bugetul nu ne-ar fi permis si în anii anteriori, si pentru 2012, sustinerea acestor fonduri, pentru ca întreprinderile mici si mijlocii sa beneficieze de sprijin. In al treilea rand, este vorba de Fondul de Garantare a Creditelor pentru Agricultura. Faptul ca în 2011 s-au acordat de catre Ministerul Agriculturii subventiile la timp si faptul ca Fondul de Garantare a Creditelor pentru Agricultura a acordat fermierilor credite atunci cand au avut nevoie a contribuit la un an agricol foarte bun, alaturi de componenta meteo. Pentru 2012, 1,6 miliarde de lei sunt bani asigurati pentru Fondul de Garantare a Creditelor pentru Agricultura, tocmai pentru ca fermierii sa poata beneficia de credite în vederea sustinerii activitatii acestuia. Şi al patrulea element este: garantiile oferite prin Exim Bank. Daca, între 2009 si 2011 s-au acordat garantii în valoare de 3,1 miliarde de lei, în 2012 vor beneficia de garantii de 556 de milioane de lei si pe aceasta componenta de sustinere a firmelor, pentru sustinerea afacerilor si a locurilor de munca. A patra componenta: scheme de ajutor de stat – si vorbim aici de schemele de minimis si ajutoarele pentru investitii mari. Din acest punct de vedere, Ministerul Finantelor Publice are 850 de milioane de lei, pentru a putea asigura acest sprijin financiar pentru proiectele de minimis sau ajutoarele de investitii mari, care aduc plusvaloare în economie. Şi sunt cunoscute faptul ca investitiile majore au beneficiat de sprijinul statului pentru a genera locuri de munca. Spun doar ca, în perioada 2009-2011, proiectele mari de investitii au generat peste 4.433 de noi locuri de munca, ajutorul de stat aprobat a fost de 229 de milioane de euro, pentru peste 20 de proiecte mari de investitii. In al doilea rand, tot pe aceasta componenta, a schemelor de ajutor de stat sau de sprijin pentru firme, se încadreaza programele de la Ministerul Economiei. Şi vorbesc aici de programul Mihail Kogalniceanu sau cardul Kogalniceanu, pentru creditarea IMM-urilor: 70 de milioane de lei; programul Start up pentru firme: 10 milioane de lei, pentru 2012; programul pentru tinerii debutanti în afaceri: 21 de milioane de lei; deci finantare de la bugetul de stat, pentru sustinerea acestor programe care sustin firmele care creeaza si genereaza locuri de munca. A cincea masura: continuarea programelor care s-au dovedit a fi eficiente. Ma refer, aici, la programul ”Prima Casa” si angajamentul guvernului este acela de a continua, si în 2012, programul ”Prima Casa”, ca, de altfel, si continuarea programului ”Rabla”, în forma pe care Ministerul Mediului a prezentat-o si care s-a demonstrat a fi extrem de benefica pentru economia romaneasca, si, nu în ultimul rand, continuarea programului ”Casa Verde”, prin Ministerul Mediului. A sasea masura: fondurile europene. Spuneam, într-o interventie anterioara, ca începand cu 2012 vine si perioada cand urmeaza sa culegem roadele efective ale proiectelor depuse, evaluate, aprobate, licitate si aflate în implementare. Acum, practic, va veni momentul cand putem sa rambursam banii de la Bruxelles, pentru ca sunt în executie proiectele europene si vom putea sa avem banii necesari modernizarii infrastructurii din Romania. Ne propunem 6 miliarde de euro din fonduri europene pentru 2012, din care 3,5 miliarde de euro din fondurile de coeziune, 2,5 miliarde de euro din fondurile pe agricultura. Am si mentionat faptul ca avem în vedere realocarea unor bani din fonduri europene, prioritate majora fiind, asa cum am spus, programul de reabilitare termica a cladirilor de locuit. Şapte: pentru ceea ce înseamna sanatatea mediului de afaceri, cresterea competitivitatii, avem în vedere privatizarea minoritara a unor companii de stat, pentru ca trebuie s-o spunem foarte direct, sectorul companiilor de stat este nereformat si a ramas nereformat în ultimii 20 de ani. Orice companie de stat care produce pierderi înseamna bani luati din buzunarul cetateanului. De aceea, angajamentul guvernului ferm este acela de restructurare a companiilor de stat, de privatizare minoritara acolo unde este cazul, de impunere a managementului privat sau a guvernantei întreprinderilor de stat, pe baza ordonantei adoptate de guvern. Asa începe drumul spre performanta al companiilor de stat. Pentru ca aceste gauri negre ale economiei romanesti, care au dus la deficite structurale în economie, trebuie oprite. Nu este usor, dar asa cum ne-am asumat si reforma altor domenii structurale din economia romaneasca, vom duce si mai departe procesul de restructurare a companiilor de stat. In vederea privatizarii minoritare, imediat intra în vanzarea unor pachete de acțiuni de 15% la Transelectrica sau Transgaz sau Romgaz sau a unor pachete de 10% la Hidroelectrica si Nuclearelectrica. A opta masura, sustinuta de buget, vizeaza simplificarea fiscala. Şi aici avem în vedere urmatoarele elemente: reducerea cu 50% a penalitatilor de întarziere în cazul platii obligatiei principale si a dobanzilor aferente, pana la 30 iunie 2012. Ştim ca pana în 31 decembrie opereaza scutirea 100% pentru cei care platesc obligatia principala, scutirea 100% pentru plata penalitatilor de întarziere. In 2012 vom merge pana în 30 iunie cu scutirea de 50% pentru firmele care, repet, platesc principalul si dobanda beneficiaza de scutirea penalitatilor de întarziere în proportie de 50%. In al doilea rand, esalonarea la plata a obligatiilor fiscale pentru contribuabilii aflati în dificultate financiara, pe o perioada de pana la 5 ani. Aceasta masura, repet, merge mai departe si se aplica. Şi, nu în ultimul rand, cea de a treia masura, pe care o avem deja în aplicare: stingerea cu prioritate a tuturor obligatiilor principale și apoi a accesoriilor, în ordinea vechimii. Este o masura dorita si atat de asteptata de mediul de afaceri si care, în continuare, se va aplica. In al noualea rand, avem în vedere mentinerea cotelor reduse de TVA, dupa cum urmeaza: mentinerea cotei reduse de TVA de 5% pentru constructii de locuinte sociale de pana la 120 de metri patrati, a caror valoare nu depaseste suma de 380.000 de lei, si, de asemenea, mentinerea cotei reduse de TVA de 9% pentru medicamente, manuale scolare, carti, ziare, reviste, cazare hoteliera si alte servicii culturale, se mentin si în anul 2012, ca un element suplimentar, pentru sustinerea activitatii economice. Şi a zecea masura, ce tine de recent adoptata lege a parteneriatului public-privat, urmareste implementarea acestor proiecte care nu pot fi sustinute din fonduri publice. Cele mai importante proiecte sunt,a sa cum stiti, cele care vin pe infrastructura, si avem aici în vedere, în primul rand, autostrada Comarnic-Brasov, autostrada Sibiu-Pitesti, dar si în domeniul energiei, precum Hidrocentrala Tarnita-Lapustesti, finalizarea unitatilor nucleare 3 si 4 de la Cernavoda sau proiectul AGRI. Sunt proiecte care se vor putea realiza în regim de parteneriat public-privat si sustinerea, ca si la nivel local, a acestor proiecte, sa poata fi sustinuta, prin participarea autoritatilor administratiei publice si locale.”

Sursa: Guvernul Romaniei