Emil Boc: Romania este pe drumul corect in ceea ce inseamna drumul spre un buget echilibrat si in perspectiva in valoare pozitiva – in surplus, cum se mai numeste in termeni economici. 1,9% deficit in 2012 si ne indreptam spre o prognoza de deficit zero in 2013, cu perspectivele unui buget echilibrat si in surplus in anii urmatori.

Emil Boc a participat marti, 20 decembrie a.c., la reuniunea Consiliului National pentru Competitivitate (CoNaCo).

Andreea Paul Vass: Buna ziua tuturor! Multumesc tinerilor care au impartasit invitatia noastra de a se alatura unei dezbateri menite sa defineasca interesul strategic al Romaniei pana in 2020. Daca veti intreba cehii care este interesul lor pana in 2020, ei vor avea o lejeritate in a va raspunde, pentru ca au reusit sa defineasca acest interes: sa devina a cincea putere europeana in cercetare-dezvoltare-inovare. Daca veti intreba nemtii, si ei va vor raspunde: vor sa fie cea mai eficienta economie verde din Europa. Însa, daca veti intreba romanii, unii va vor raspunde ca agricultura, altii ca turismul, altii ca energia, altii ca infrastructura s.a.m.d. De aceea am creat Consiliul National pentru Competitivitate, care isi propune sa creioneze strategia nationala de competitivitate a Romaniei pana in 2020 si care iese din ceea tot ce inseamna obligatii derivate din statutul nostru de stat membru al UE, adica de oferirea de documente programatice solicitate de catre Comisia Europeana. Acesta este un efort national, public-privat-academic. Dezbaterile au durat trei luni de zile. În fiecare vineri ne-am intalnit pentru a discuta problematica fiecarui sector in parte si a-l pozitiona cat mai bine in termeni de competitivitate pentru urmatorii ani.
Astazi avem deosebita onoare sa prezideze startul acestei dezbateri, ca invitat, pe premierul Emil Boc. Va multumesc ca ati sustinut de la bun inceput aceasta propunere. Am sa-i dau repede cuvantul, dupa care eu, impreuna cu copresedinta CoNaCo, doamna Irina Schrotter, votata de catre mediul privat, membri activi in CoNaCo, vom continua aceasta dezbatere impreuna cu dvs. V-am invitat aici ca sa dati dovada de foarte multa nebunie, de foarte multa indrazneala, de foarte multa creativitate si de propuneri care, cu adevarat, sa poata defini Romania voastra in 2020. Asadar, dau cuvantul domnului prim-ministru Emil Boc.

Emil Boc: Distinse doamne, doamnelor, domnisoarelor si domnilor, in primul rand, vreau sa va adresez un bun venit la Guvernul Romaniei! Ma bucur sa va avem alaturi astazi, la o discutie extrem de provocatoare, dar in acelasi timp atat de necesara Romaniei. Nu putea fi o companie mai buna pentru mine decat sa fiu alaturi de doua distinse doamne performante si de un grup de tineri la fel de performanti, asa cum am inteles din CV-urile pe care le aveti. Deci, e o companie care ma onoreaza si care, in acelasi timp, ne obliga sa punem in practica ceea ce si dvs. veti decide pentru Romania, pentru ca orice strategie incepe cu un moment zero. Acum suntem la momentul fundamentarii acestei strategii care vizeaza competitivitatea, motiv pentru care am constituit acest consiliu, cu participarea sectoriala a mediului de afaceri, a altor structuri sociale, invitatia astazi fiind adresata tinerilor. Si ma bucur in special ca am avut ocazia astazi sa fiu prezent la aceasta sectiune, pentru ca, din nefericire, programul nu mi-a permis sa fiu la celelalte. Dar cu atat mai mult tin sa fiu astazi in fata dvs., sa va impartasesc cateva ganduri, urmand sa ma uit cu maxima atentie la concluziile pe care le veti avea in urma dezbaterii.
E clar ca obiectivul Romaniei este acela de a atinge standardele din UE. Acesta este obiectivul strategic al Romaniei: de a elimina treptat decalajul care ne separa de UE si, la un moment dat, si Romania sa poata spune ca are aceleasi standarde pe care le au tarile UE – decalaj determinat de faptul ca am intrat in anul 2007 in UE, determinat de faptul ca am avut 50 de ani de comunism, care au blocat practic reformele statului roman in directia statului de drept, a democratiei, a economiei de piata. Romanii au facut eforturi in perioada 1990-2007 pentru a prinde ultimul tren al modernizarii si al integrarii europene si am reusit acest lucru. Suntem in acelasi tren, doar ca avem de modernizat aspectele vietii noastre sociale, publice, investitionale pentru a fi in acord cu ceea ce se intampla in UE. În acesti ani, prin tot ceea ce programam, urmarim ca intr-un interval de timp rezonabil sa ne apropiem de standardele din UE. Politicienii nu trebuie sa fie ipocriti si sa nu recunoasca faptul ca sunt lucruri care ne separa, sub aspectul standardelor de dezvoltare, fata de UE. Pe de-o parte, am spus ca sunt firesti aceste decalaje, determinate de faptul ca, impreuna cu Bulgaria, am intrat in UE doar in 2007. Iata, in 2012 va mai fi un stat care, la 1 iulie, va deveni stat cu drepturi depline – Croatia; a semnat deja acordul de aderare acum, in decembrie. Deci, putem spune ca de anul viitor nu mai suntem ultimii sositi sau intrati in UE, ci va mai fi si Croatia. De aceea, este important sa profitam de acest avantaj: a fi membru al UE. Sa profitam pentru a da sansa Romaniei, romanilor, tinerilor, tuturor cetatenilor acestei tari sa beneficieze de apartenenta la ceea ce inseamna cea mai avansata structura de democratie si civilizatie si de modernitate din lume, care este UE. E adevarat ca UE trece acum printr-un proces intern extrem de furtunos de a-si rearanja sistemul financiar, de a-si rearanja regulile financiare de sustinere a deficitelor si datoriilor publice, punand chiar in joc existenta UE. Trebuie sa recunoastem acest lucru – ca, in momentul de fata, prin discutiile care au loc la nivelul UE, la Consiliul European, se joaca soarta si viitorul UE. De ce spun asta? Pentru ca, stiti bine, soarta euro reprezinta inima UE, in ultima instanta, pentru ca disparitia euro ar insemna destramarea UE. Din cate ati putut observa, niciun politician al UE nu doreste si nu are in vedere destramarea UE ca proiect politic, pentru ca consecintele destramarii UE si ale disparitiei euro nu pot fi calculate. De aceea, aceasta alternativa nu exista pentru politicienii UE astazi; exista doar cealalta alternativa, a consolidarii fiscale a UE, care inseamna lucruri dureroase pentru foarte multe tari si pentru foarte multi politicieni. Pentru ca regulile pe care astazi incearca sa le impuna in Constitutie UE – ma refer la regulile de deficit structural 0,5% sau datorie publica de maxim 60% din PIB – nu sunt reguli noi.
Ele exista in tratatele UE inca din anii ’90. Problema este ca nu au fost respectate aceste cerinte si de aceea s-a ajuns ca media datoriei publice a tarilor din UE sa fie in jur de 80%, in loc sa fie sub 60%, cat este maximum; sau media deficitului este undeva intre 5% si 7%, si nu sub 3%, cum ar fi cerut regulile UE pe procedura de deficit excesiv. De ce? Pentru ca politicienii UE au preferat in acesti poate ultimi 20 de ani sa fie continuatorii unor politici comuniste falimentare. Au preluat, dupa caderea comunismului, considerand ca nu mai exista un adversar al economiei de piata, practici si politici populiste, demagogice, fara acoperire in economie. Caderea comunismului a fost prima data o cadere a unui sistem economic nesustenabil, care n-avea forta sa mai poata rezista, dincolo de faptul ca era un sistem care din punct de vedere politic ataca fundamentele fiintei umane, pentru ca orice fiinta umana se defineste prin viata, libertate si proprietate. Or, sistemul comunist a atacat exact aceste valori fundamentale, si era imposibil sa reziste si din punct de vedere politic. De aceea, am spus intotdeauna: caderea comunismului n-a fost o problema “daca” va cadea sau nu; a fost doar o problema de timp – “cand”. Iar in 1989 s-au intrunit acesti factori politici si economici care au permis destramarea sistemului comunist. Din nefericire, UE in loc sa invete din aceasta regula nefunctionala din punct de vedere economic, a unor promisiuni care n-au acoperire in economie, le-a preluat. Si de aceea s-a ajuns ca in UE sa se ajunga la datorii publice de 150%, 119%, 100% – adica politicieni care, pentru a castiga voturi, au facut promisiuni electorale si au dat legi care n-aveau acoperire in economie. Si atunci, evident, s-a umflat balonul datoriei publice, au crescut deficitele, pana cand cei care finanteaza au spus: “Stop, nu mai dam bani, pentru ca nu ni-i mai recuperam”. Cine trebuie sa rezolve aceasta problema? Tot politicienii, pentru ca tot ei au creat-o. Si de aceea intrunirile de astazi – “astazi” in sens generic, in aceasta perioada de timp – de la Bruxelles sunt ca politicienii sa ia masuri mai aspre, care costa pe imagine, ii costa din punct de vedere politic, dar trebuie ca tot ei sa le ia, pentru ca tot ei le-au generat. Asta inseamna ajustarea cheltuielilor in raport cu potentialul – ca avem aceasta vorba din popor, “nu te intinde mai mult decat iti este plapuma”. Ei, multi s-au intins cu mult mai mult decat plapuma le-ar fi putut permite. Si mai mult decat atat, banii pe care i-au imprumutat, in loc sa ii duca in investitii si locuri de munca, i-au dus in ceea ce inseamna deficite si chestiuni care tin de ceea ce noi numim generic “pomeni electorale”, adica acoperiri de salarii, pensii, beneficii sociale fara sa aiba acoperire pe termen mediu si lung. Si inchei aceasta paranteza spunandu-va doar ceea ce inseamna deficit structural: inseamna ca dai drumul la niste cheltuieli pe termen mediu si lung, permanente, fara sa ai si venituri permanente care sa iti asigure acele cheltuieli, cum a fost la noi in anul 2008, cand, in trimestrul IV, cand lucrurile mergeau in jos din punct de vedere economic, s-au majorat cheltuieli permanente, adica cu salariile si cu pensiile, care trebuiau platite si in 2009, si in 2010, fara sa ai asigurate venituri permanente care sa sustina asemenea cheltuieli. Asta e o forma a deficitului structural, cand venituri nepermanente sunt date doar pentru a da niste cheltuieli care, din nefericire, trebuie platite in mod permanent. Asta se intampla si in UE. De aceea se vorbeste acum de un acord interguvernamental de uniune fiscala, care isi propune pentru asigurarea stabilitatii introducerea in Constitutie a acestei reguli de aur: deficit maxim si datorie publica maxima, ca sa nu poata fi schimbata de guvernele care se afla la guvernare, pentru ca o Constitutie nu poate fi schimbata in fiecare zi, pe cand o lege poate fi schimbata mai usor. Si de aceea cer ca aceste lucruri sa fie in Constitutie. Si al doilea lucru, sa se aplice automat sanctiuni pentru tarile care nu le respecta, sanctiuni care pot consta in retragerea dreptului de veto de la masa Consiliului European, in retragerea unor fonduri europene, in impunerea cresterii automate a unor taxe si impozite, daca se depaseste un anumit deficit – adica acele sanctiuni care imediat se pun in aplicare si nu mai trebuie alte mecanisme politice care sa oblige statele respective sa respecte acordurile internationale. Important e ca Romania din acest punct de vedere e pe drumul corect si pot sa va asigur de acest lucru. Cu pretul platit de romani, Romania este pe drumul corect in ceea ce inseamna drumul spre un buget echilibrat si in perspectiva in valoare pozitiva – in surplus, cum se mai numeste in termeni economici. 1,9% deficit in 2012 si ne indreptam spre o prognoza de deficit zero in 2013, cu perspectivele unui buget echilibrat si in surplus in anii urmatori. De ce suntem aici? Pentru ca noi din 2010 venim pe aceasta directie. Am avut 6,5% deficit in 2010, 4,4% in 2011, 1,9% in 2012, spre zero in 2013. Exact acest lucru il cere si UE. Iar in perspectiva datoriei publice, Romania este in jur de 32% cu datoria publica raportata la PIB, deci cu mult sub ceea ce inseamna plafonul maxim de 60% din UE. Deci, un cadru de seriozitate si pentru performanta il avem pregatit. Important este ce facem in plan intern. Si in plan intern ce am facut pana acum a fost sa declansam reforme structurale in cele mai importante domenii ale vietii sociale, cu un singur scop: cel pe care-l discutati dvs astazi – competitivitate, sa fim performanti. De aceea am declansat reforma educatiei, pentru ca diplomele sa aiba valoare in momentul cand cineva termina o facultate sau un master, ca un bacalaureat sa aiba in spate acoperire cand diploma de bacalaureat a fost emisa – si chiar daca au fost greutati si unii au fost nemultumiti, e sanatos pentru sistem sa avem asemenea performanța. E sanatos sa avem clasificarea universitatilor si a programelor de studii, ca in momentul in care ai terminat un program de studiu, el sa poata fi recunoscut si validat ca atare in Romania, in Europa si in lume. În conditiile in care toata lumea are diploma cu valoare egala, nu mai exista performanta, nu mai exista competitie si nu exista un stimul pentru oameni sa participe la universitati de performanta daca toate au aceeasi valoare. Acum suntem pe acest drum al clasificarii programelor de studii ale universitatilor care, repet, aduc pentru prima data performanta in sistemul educational, incepand cu bacalaureatul, care a fost un prim semn al seriozitatii abordarii actului educational.
La fel, reforma justitiei – prin noua lege pe care am promovat-o in ceea ce priveste promovarea judecatorilor la Înalta Curte pe criterii de profesionalism si transparenta, sau cele noi patru coduri juridice care iarasi modernizeaza sistemul juridic din perspectiva sistemului nostru, pentru ca ultimul cod civil era din 1865 – va dati seama cat timp a trecut -, iar cei care sunteti specialisti in drept cunoasteti implicatiile mentinerii acestui cod in decursul istoriei, un cod foarte bun, dar care a fost depasit de vremuri. Si acum si Codul Civil si Codul Penal sunt coduri noi, Codul de Procedura Civila, Codul de Procedura Penala… La fel Codul Muncii, a fost schimbat pentru a raspunde nevoilor actuale ale societatii romanesti, nevoilor actuale de flexibilizare a fortei de munca si a relatiei din angajator si angajat, si rezultatele n-au incetat sa apara deja, prin faptul ca mai usor noul Cod al Muncii permite flexibilizarea acestei relatii dintre angajator si angajat – si iarasi aici spun un cuvant magic: performanta. Pentru prima data in Codul Muncii apar criterii de performanta, care sunt trecute in contractul de munca si care reprezinta principalul criteriu de evaluare a unei persoane.
Pana acum, prevalau criteriile sociale. Daca aveai mai multi copii sau mai putini bani in familie, la evaluare sau la disponibilizare, acel criteriu prima, nu ca erai mai performant decat celalalt. Acum, criteriile sociale sunt la urma si criteriul performant este primul care este avut in vedere. Simplu spus: daca esti performant si-ti faci treaba, ai protectia asigurata a legii si a justitiei. Nu neaparat prin faptul ca esti sarac esti protejat; esti protejat in primul rand daca esti performant. Iarasi, o schimbare de mentalitate care schimba Romania, nu de pe o zi pe alta, dar vom culege in anii care vor urma roadele unor asemenea modificari de mentalitate in abordarea relatiilor de munca. Si evident ca reforma sanatatii vine in aceeasi directie, reforma aparatului bugetar in aceeasi directie, de a avea un cost suportabil al functionarii statului, cu un numar de functionari care sa faca performanta in primul rand prin calitate, si nu prin cantitate. În perioada 2007-2008 s-a ajuns la 1.400.000 de bugetari; acum avem 1.206.000 de bugetari si procesul de restructurare a aparatului bugetar continua in forma aceasta, de a angaja doar unul la sapte posturi care se disponibilizeaza in sectorul bugetar, ca atare, pentru a putea sa reducem costurile de functionare a statului.
Si va mai spun doar un singur lucru: toate aceste procese de reforma au fost directionate pentru a disponibiliza mai multe resurse pentru ce inseamna investitii, locuri de munca, dezvoltare, pentru ca asta e cheia unei societati, sa cheltuiesti atat cat este nevoie cu functionarea statului si sa redirectionezi resursele spre ce inseamna investitii si locuri de munca. Daca in 2008 au fost 32 de miliarde de lei bani alocati investitiilor, in 2011 au fost 36 de miliarde, in 2012 vor fi 38 de miliarde – repet, asta in condițiile in care n-avem crestere economica de 8% ca in 2008, ci 1,52% anul asta si in jur de 2,1% in 2012. Dar am redirectionat cheltuielile statului spre ceea ce inseamna investitii, locuri de munca, si asta ne-a permis, de exemplu, sa putem pune in valoare cateva programe si pentru tineri. Programul la care si doamna Vass tine foarte mult, fiind coautoarea, practic, a programului care vizeaza start-up-urile, adica programul pentru cei care initiaza afaceri, programul pentru tinerii debutanti in afaceri – la fel, un program complementar si care cred ca a avut si are beneficiari chiar si din randul dvs., daca am inteles bine, si care cred eu ca e un nucleu extrem de important pentru ceea ce inseamna sustinerea antreprenoriatului, sustinerea ideilor de afaceri, sustinerea creativitatii in randul tinerilor. Stiu ca foarte multe companii celebre au ajuns sa faca performanta pornind de la o investitie realizata intr-un garaj; de acolo, de la forma aceea primara a incubatorului de afaceri, s-a ajuns sa se dezvolte ideea respectiva, sa prinda contur, dupa aceea sa se dezvolte, sa capete caracter national si dupa aceea multinational si sa fie astazi un colos investitional in domeniul tehnologiei avansate, de exemplu.
Cred ca imaginatia si creativitatea in afaceri nu au limita, iar dvs. sunteti aceia care furnizati rezervorul principal de creativitate pentru dezvoltarea ideilor de afaceri. Nu vom abandona nici in 2012 politica de sustinere a start-up-urilor, a programului de investitii pentru firmele create de tineri, programul incubatoarelor de afaceri, programele care sustin IMM-urile prin cardul Kogalniceanu, programele care vizeaza sustinerea investitiilor in domeniul tehnologiei avansate, aplicand in continuare facilitatile fiscale in domeniul IT, pe care il consider un domeniu de varf al economiei romanesti, cu mare potential de dezvoltare, si vreau sa stiti ca nu este usor, in contextul UE, sa mentii aceste reguli fiscale pentru ceea ce inseamna domeniul tehnologiei avansate, ca o componenta importanta de promovare. N-o sa intru astazi in toate detaliile, sa spun ca, da, si energia reprezinta o alternativa viabila pentru ca Romania sa fie performanta, si agricultura reprezinta o sansa uriasa, pentru ca avem posibilitatea sa hranim 80 de milioane de oameni, iar noi inca importam in proportie de aproape 60-70% produse agroalimentare. Sunt domenii pe care le discutam la masa guvernului, si in finalizarea acestei strategii vom regasi aceste concluzii. Azi am vrut sa ma refer doar la ceea ce inseamna, foarte pe scurt, cateva componente ce tin de tineri si de sansa lor de a avea Romania pe care si-o doresc. Pentru ca, in ultima instanta, de aceea suntem cu totii aici, sa avem acea Romanie pe care ne-o dorim in 2020 si in anii urmatori, o Romanie performanta, iar acum se pun jaloanele acestei Romanii performante. Faptul ca in acesti ani am reusit sa reducem deficitul de cont curent – asta inseamna ca importam mai putin decat exportam – e un lucru bun, adica exporturile sunt la nivelul cel mai ridicat de dupa 1989. Ce inseamna asta? Ca suntem competitivi in anumite domenii, pentru ca asa reusim sa exportam. Daca nu esti bun, nu exporti. Prin faptul ca s-a redus acest decalaj in acesti ani, inseamna ca intr-adevar suntem pe drumul acesta al performantei, adica al competitivitatii; dar suntem doar la inceput – asta vreau sa va asigur, ca suntem doar la inceput -, si prin efortul nostru solidar ca natiune putem reusi, pentru ca avem si tineri talentati, avem si resurse de dezvoltare; fie ca vorbim de energie, ca vorbim de tehnologie avansata, de agricultura, turism sau alte domenii avem aceste posibilitati. Totul sta ca ele sa fie puse intr-o strategie pe termen mediu si lung si care sa fie urmarita in indeplinirea ei. Astazi veneam de la un program de parteneriat public-privat, care iarasi va reprezenta o alta cale de modernizare a acestei tari, in care statul de la nivel national si de la nivel local sa puna la dispozitie obiectivul de investitii – ca e vorba de o autostrada, de un spital regional de urgenta, de o centrala hidroelectrica – in parteneriat cu banul privat si care sa vina in economia romaneasca si sa modernizeze infrastructura din Romania. Pentru ca nu se pot face investitii numai cu bani de la buget sau din fonduri europene. Nicaieri in lume nu ajung acesti bani, doar din aceste resurse. Exista resursa privata care asteapta, iar Romania, prin ceea ce a facut, isi pastreaza credibilitatea ca poate fi un mediu de afaceri care sa atraga in aceasta perioada, repet, de furtuna economica, investitii, pentru ca nu-i usor in perioada de criza sa mentii investitiile pe care le ai si sa incerci sa atragi altele noi.
Stiu ca am vorbit mai mult decat va asteptati, dar intotdeauna in preajma tinerilor si, de ce nu, a doamnelor distinse am incercat sa-mi expun cateva din gandurile pe care le spun de multe ori de la acest microfon in prezenta membrilor guvernului. Astazi, fiecare dintre dvs aveti sansa sa fiti pentru o zi un ministru – aici un ministru de interne, acolo ministrul transporturilor, acolo ministrul mediului, mai departe ministrul muncii, dincolo ministrul sanatatii, mai departe ministrul agriculturii, aici ministrul finantelor, impreuna cu domnisoara, acolo ministrul de externe, acolo ministrul justitiei, acolo ministrul educatiei, ministrul dezvoltarii regionale acolo, uitati, ministrul comunicatiilor – acum ii stiu pe de rost, in ordinea prezentei la sedintele de guvern… Si imi face placere sa fiu alaturi de dvs., urandu-va toate cele bune si spor la treaba in continuare.
Andreea Paul Vass: Multumim foarte mult.
(…)
Irina Schrotter: Eu reprezentand mediul de afaceri si mediul academic in acest organism numit Consiliul National de Competitivitate, sa stiti ca am fost aproape intotdeauna foarte diferita de discutiile facute de partea executiva, pentru ca noi in mediul de afaceri suntem mult mai practici si pentru ca noi am fost aici chemati sa visam pentru o Romanie in 2020. Si noi am luat foarte in serios acest lucru. Am proiectat ceea ce stim noi despre Romania si am indraznit sa ne propunem o viziune care sa scoata Romania de pe curba tehnica pe care se afla, din pacate, o curba care ne descrie ca o tara in curs de dezvoltare in continuare.
Ne-am uitat la ceea ce ne-au predat profesorii nostri in universitati, care spun ca avem trei variante ca sa sarim de pe aceasta curba, si anume: ori investitiile masive in tehnologie, ori… – care e a doua? Ca tot timpul uit asta, ca mi se pare ca sunt la fel… tehnologizarea fortata! N-avem bani pentru niciuna dintre ele; si atunci, a treia varianta pe care o spun profesorii nostri este investitia in cercetare si creativitate. Am cules foarte multe date din mediul de afaceri si vreau sa va spun ca resursa umana din Romania, chiar daca are foarte multe parti de care managerii se plang, atat cei nationali, cat si cei internationali din tara noastra, absolut toti spun ca romanii au o mare calitate: sunt foarte creativi, gasesc solutii pentru orice problema, solutii pe care alti oameni de pe aceasta planeta le gasesc cu mult mai greu. Am cerut, de fapt Andreea a cerut, o situatie de la Institutul National de Statistica, pentru ca noi am considerat ca zona aceasta de creativitate poate fi castigatoare pentru Romania. Si Andreea a solicitat o statistica din care am aflat ca in Romania doi din zece angajati lucreaza in zona de industrii creative si 11,6 % din PIB este adus in Romania de industriile creative. Asadar, am considerat ca avem o baza de la care putem porni. Deci noi nu ne propunem, de fapt, sa cream ceva nou pentru Romania. Am descoperit ca Romania are o mare avere; averea aceasta exista in special in tineret. Si am decis impreuna, cei 84 de membri ai Consiliului National de Competitivitate, sa mergem pe aceasta idee. Sa stiti ca n-a fost simplu, pentru ca la aceasta masa au stat, practic, trei generatii: una ca dumneavoastra, a doua ca mine si a treia peste 60 de ani. Nu vreti sa stiti cam cat de mare a fost conflictul uneori, cel putin atunci cand am prezentat, de exemplu, raportul pe industrii, in care am venit cu o cu totul alta viziune fata de ceea ce se asteptau ei. Dar eu cred ca am reusit sa venim cu o idee noua, in care dorim sa spunem executivului ca Romania are o sansa si ca trebuie sa mizeze pe ideile de afaceri, pe creativitatea in special a tinerilor. Si asta este zona in care ne concentram in acest moment. De asta cred ca suntem astazi impreuna, pentru ca vrem sa va prezentam cateva dintre ideile care au iesit in urma acestor discutii, si suntem foarte curiosi sa auzim reactiile dumneavoastra. Pentru ca, in fond si la urma urmei, Romania 2020 este o Romanie in care dvs veti fi managerii principalelor companii; este o Romanie in care dumneavoastra veti duce mai departe ceea ce noi incercam sa construim astazi. Dar nu e suficient sa ne gandim acolo, trebuie ca tinerii sa se implice si acum. Deci, daca dvs nu veti reusi sa fiti alaturi de noi in acest efort de a schimba directia Romaniei, lucrurile vor fi foarte complicate. De aceea, eu imi pun multe sperante in aceasta intalnire; sunt convinsa, pentru ca am testat inainte cu multi tineri, punandu-le o singura intrebare: “Ce ati spune voi daca vi s-ar spune ca Romania isi propune sa investeasca in creativitate?” Si vreau sa va spun ca in momentul acela am vazut o luminita stralucind in ochii fiecarui tanar caruia i-am adresat aceasta intrebare. Au inceput cu totii sa viseze si, pana la urma, stiti ce mi-au spus? “E prea frumos ca sa fie adevarat”. Eu cred ca poate fi adevarat, daca venim cu argumente, daca demonstram ca avem idei, ca avem afaceri care au pornit de la o idee si au ajuns o afacere de succes, ca aveti foarte multe idei in portofoliu care nu pot fi finantate, ca 10.000 de euro, un start-up, nu e suficient, ca pentru Romania trebuie sa avem un program pe cinci ani, pe opt ani de start-up-uri, pe care sa il comunicam lumii intregi, care sa aduca aici oameni cu idei, sa lucreze impreuna cu dumneavoastra. Daca nu vom putea sa facem platforme de comunicare in care ideile unui mediu sa comunice cu celelalte zone ale economiei, sa ne intalnim intre noi si sa vedem cum putem creste mai departe afaceri de succes, nu cred ca vom putea merge mai departe accelerat, asa cum noi ne dorim. Pentru ca nu ne mai dorim sa asteptam.
Eu spun ca e un semnal bun ceea ce se intampla aici; este pentru prima oara in 22 de ani de activitate ai mei in care executivul se asaza la masa cu mediul de afaceri, se asaza la masa cu tinerii si vor intr-adevar sa gaseasca solutiile pentru o alta Romanie. De aceea, va mai spun doar atat: eu n-am avut sansa dumneavoastra. Eu am pornit de la foarte putini bani, foarte multe idei, foarte multe riscuri si foarte multa nebunie. Aveam senzatia ca nimic nu poate sa-mi stea in cale. Sunt sigura ca aceeasi situatie o simtiti si dumneavoastra astazi, pentru ca aveti varsta potrivita. Ceea ce ne dorim noi este sa va dam instrumentele pe care noi nu le-am avut. Trebuie sa ne spuneti ce anume va lipseste, de ce anume aveti nevoie, cu curaj. Problema cea mai mare de care ne-am lovit la aceasta masa este ideea ca masurile fiscale nu pot fi acceptate. Eu continui sa insist ca o Romanie care sa fie atractiva pentru toata lumea este o Romanie care trebuie sa negocieze si niste masuri fiscale pentru domeniile strategice ale ei si cred ca se pot negocia aceste lucruri la nivelul Uniunii Europene. Dar pentru asta, in primul rand noi trebuie sa demonstram ca directiile pe care ni le propunem sunt directiile in care suntem cu adevarat foarte valorosi. La masa aceasta, din cate stiu, sunteti tineri foarte valorosi, cu rezultate extraordinare. Stiu ca aveti foarte multe proiecte, stiu ca ati facut tot felul de manifestari in care v-ati prezentat proiectele, stiu ca lipsesc banii. Asteptam de la voi sa ne spuneti ca aveti atat de multe idei care se pot transforma in bani incat domnul prim-ministru, impreuna cu echipa lui, sa decida ca aceasta este sansa Romaniei. Va multumesc!

Emil Boc: Si eu va multumesc. În incheiere, vreau sa va mai spun un lucru tot pe aceasta linie a competitivitatii si a performantei. În privinta utilizarii fondurilor europene, anul acesta, la sfarsitul lui, vom putea face solicitari de realocare a unor bani de pe anumite componente pe alte componente. Vreau sa stiti ca in guvern am luat decizia de a sustine din fonduri europene realizarea unui laser superperformant, unic in Europa, o investitie in tehnologie avansata la Magurele, si care va fi de peste 200 de milioane de euro. Reprezinta un proiect prioritar al Romaniei si care ne va identifica in Uniunea Europeana si in lume pe ceea ce inseamna cercetare avansata si tehnologie pe masura. De asemenea, pe o componenta nationala am decis ca o alta prioritate sa fie realocarea de bani pentru ceea ce inseamna sustinerea reabilitarii termice a blocurilor de locuit, atat din perspectiva cerintelor energetice, a facturii la intretinere pe care o plateste cetateanul si, nu in ultimul rand, a locurilor de munca pe care le genereaza pe orizontala pentru firme un asemenea proces de amploare de reabilitare termica a blocurilor de locuit. Si a treia prioritate a fost cea legata de sustinerea finalizarii infrastructurii rutiere de pe Coridorul IV, atat de necesara pentru ceea ce inseamna dezvoltarea economica. Doar trei idei pe care la aceasta masa le-am discutat si le-am transmis pe canalele specifice Uniunii Europene in vederea implementarii lor, tot ca parte a acestei viziuni care tine de competitivitate pe cateva domenii, repet, mentionate aici. Va urez succes. Ma voi uita cu mare atentie la concluziile acestei intalniri pe care, impreuna cu colega mea, consilierul de stat pe probleme economice, Andreea Vass, o veti avea in continuare. Va multumesc si va doresc succes!