Emil Boc: Romania pune la dispozitie un nou cadru al legii parteneriatului public-privat, care da posibilitatea investitiilor private sa vina alaturi de stat si sa realizeze obiective majore pentru modernizarea infrastructurii din transporturi, energie, sanatate, mediu, agricultura Si turism.

Alocutiunea premierului Emil Boc la conferinta ”Bani pentru Romania prin parteneriatul public-privat”, organizata de Forum Invest

Emil Boc: Buna ziua tuturor. Va multumesc pentru invitatia adresata si vreau sa-i felicit pe cei care, in decursul timpului, nu au renuntat la proiectul de parteneriat public-privat, proiect care s-a materializat printr-o lege care este acum in vigoare, dupa toate normele europene. Acest proiect nu ar fi fost posibil fara implicarea mediului de afaceri, fara implicarea Parlamentului si evident fara implicarea Guvernului, a expertilor de la ministere si de la Secretariatul General al Guvernului pentru promovarea acestui proiect de lege. Spun asta pentru ca pana acum, Romania nu a avut o lege a parteneriatului public-privat. Poate daca ar fi avut aceasta lege inca din anii 90, probabil ca Romania astazi ar fi aratat altfel in materie de infrastructura. In ce sens? Pentru ca sunt convins ca foarte multe lucrari care vizeaza infrastructura rutiera, autostrazi sau spitale, investitiile in domeniul energiei si nu numai, ar fi fost astazi finalizate daca aceasta lege ar fi foat adoptata in anii 90 si implementata.
Este suficient doar sa ne uitam la Uniunea Europeana si sa observam ca majoritatea proiectelor de autostrazi au fost realizate in regim de patreneriat public-privat, va dau exemplul Italiei dar si al altor tari. Romania nu a utilizat acest instrument. A fost un obiectiv pe care l-am avut de la inceputul guvernarii, de a oferi Romaniei posibilitatea de a utiliza acest instrument de dezvoltare si modernizare, instrumentul Legii parteneriatului public-privat. De aceea, inca de la inceput vreau sa apreciez si sa ii felicit pe toti cei care au contribuit la realizarea acestui proiect de act normativ, care acum ne asigura cadrul legal juridic pentru implementarea unor asemenea proiecte. Acum o sa ajung la timpul prezent. Anul 2012 este un an economic extrem de important pentru Romania, dar si pentru UE si pentru toate tarile in ansamblu, avand in vedere contextul crizei economice mondiale. Romania conteaza, in anul 2012, pe o crestere economica de 2,1%. Principalele motoare ale cresterii economice sunt investitiile pe care guvernul le va asigura in continuare, si aici vom avea o alocare suplimentara de cel putin 500 de milioane de euro fata de 2011. In al doilea rand, contam pe fondurile europene, iar obiectivul guvernului este sa aduca cel putin 6 miliarde de euro bani europeni in 2012 in Romania, care sa fie cheltuiti efectiv si proiectele implementate. In al treilea rand, contam pe resursele financiare oferite de cadrul Legii parteneriatului public-privat. Deci, acest concept face parte din strategia guvernului de crestere economica pentru anul 2012. Cand ma refer la parteneriatul public-privat am in vedere atat dimensiunea nationala cat si dimensiunea judeteana si locala. Guvernul a lansat deja lista primelor 20 de proiecte de parteneriat public-privat pe care doreste sa le implementeze pe termen scurt, mediu si lung in Romania. Este vorba de proiecte de zeci de miliarde de euro, proiecte care vor completa investitiile pe care le facem cu banii de la buget. Ştiti bine ca nicaieri in lume investitiile nu se pot realiza doar cu bani de la buget sau cu bani din fonduri europene. Acesti bani sunt necesari, din buget sau din fonduri europene, dar nu sunt si suficienti pentru a raspunde nevoilor unei tari de modernizare, iar Romania inca mai are foarte mult de lucru in modernizarea infrastructurii tarii. De aceea, mesajul nostru firesc este acela de a deschide tuturor investitorilor oportunitatea implicarii in proiecte de parteneriat public-privat. Nu as vrea sa ne rezumam, cand vorbim de proiecte de parteneriat public-privat, doar la cele de nivel national. E adevarat ca sunt cele mai vizibile si probabil cele mai consistente din punct de vedere financiar, dar motoare ale parteneriatului public-privat se afla si la nivel judetean si la nivel local. La nivel national, am sa amintesc doar cateva dintre proiectele pe care le avem deja cu ministerele intr-o faza avansata de pregatire, in vederea selectarii investitorilor care sa le deruleze. Ma refer aici, daca este sa vorbim in materie de energie, la proiectul de peste un miliard de euro care vizeaza construirea centralei Tarnita – Lapustesti, un proiect extrem de important pentru ceea ce inseamna securitatea energetica a Romaniei si deja, in prima parte a anului viitor, in primavara, vom fi in faza selectarii investitorului care sa opereze in regim de parteneriat public-privat constructia acestei hidrocentrale de la Tarnita – Lapustesti. De asemenea, tot in materie de energie, constructia reactoarelor trei si patru de la Cernavoda, obiectiv prioritar si strategic al Romaniei pe care il avem in pregatire. As reaminti proiectul AGRI, interconectorul extrem de important pentru ceea ce inseamna securitatea energetica a Romaniei, dar si a Europei si a zonei, alaturi de Azerbaidjan, Georgia, Ungaria, impreuna cu Romania, un proiect care, alaturi de proiectul Nabucco, va asigura diversificarea rutelor si a surselor in materie de energie. As aminti, in domeniul infrastructurii, cateva proiecte care vin in completarea infrastructurii pe care o realizam pe fonduri europene. Astazi, sunt in circulatie, din 2009 pana in 2011, 122 km de autostrada. Se afla in executie 434 km de autostrada, care vor fi finalizati in intervalul 2012-2013.

In principiu, acesti kilometri de autostrada sunt finantati din fonduri europene si vizeaza realizarea coridorului IV de infrastructura, de la Nadlac-Arad la Constanta. Cu exceptia unui singur tronson, de la Sibiu la Pitesti, pe toate tronsonanele avem antamate contracte, proiecte si chiar in executie, in vederea finalizarii pana in anul 2013. Tronsonul de la Sibiu la Pitesti va fi un tronson de autostrada ce se pregateste a fi realizat in regim de parteneriat public-privat. Este vorba de un proiect de peste un miliard de euro, proiect cu mult peste un miliard de euro – vom vedea exact cand studiul va fi finalizat – si care va completa portiunea ramasa neacoperita din coridorul IV – neacoperita din punct de vedere financiar, din fonduri europene. Un al doilea proiect, tot in materie de infrastructura, este acela de la Comarnic la Brasov, si sunt convins ca dvs cunoasteti cat de important este acest tronson de autostrada pentru ceea ce inseamna fluidizarea traficului din zona Bucuresti-Brasov. Şi acesta va intra imediat in regim de parteneriat public-privat, si sunt cele doua proiecte mari si prioritare in materie de infrastructura care se afla in faza avansata de pregatire. La acestea se mai adauga si proiectul pe care-l avem acum in lucru, Autostrada Transilvania, care va continua pe culoarul de la Suplacu de Barcau – Bors in finalizare cu Bechtel. O parte din Autostrada Transilvania va putea fi realizata in exercitiul financiar urmator, inclusiv cu fonduri europene, si nu excludem posibilitatea ca restul de tronsoane sa le realizam prin regim de parteneriat public-privat. Deci, Autostrada Transilvania va fi finalizata prin cele trei componente: Bechtelul, cu portiunea pe care o mai are de finalizat, fonduri europene din exercitiul financiar urmator si regim de parteneriat public-privat. Tot aici as reaminti autostrada Targu Mures – Iasi – Ungheni, cu posibilitatea de extindere la Suceava; un proiect extrem de important pentru ceea ce inseamna conexiunea Moldovei cu Autostrada Transilvania si care, repet, este pregatit tot intr-un asemenea regim de parteneriat public-privat.
Daca m-am referit la doua domenii mari, energie si infrastructura, pentru parteneriatul public-privat nu inseamna ca cu asta am incheiat sfera optiunilor pentru proiectele de regim de parteneriat public-privat. Ma refer aici, de exemplu, la investitiile din domeniul medical; guvernul are in vedere realizarea spitalelor de urgenta in regim de parteneriat public-privat si, din acest punct de vedere, oferim investitorilor posibilitatea de a fi parte la aceste proiecte care vizeaza realizarea de spitale regionale de urgenta in principalele capitale regionale ale tarii, pentru a contribui si aici la cresterea calitatii infrastructurii.
De asemenea, in domeniul agriculturii avem Canalul Siret-Baragan, un proiect la care guvernul tine foarte mult pentru ceea ce inseamna politica agricola, politica de irigatii si eliminarea meteodependentei agriculturii romanesti. Iar acest proiect va fi unul extrem de consistent si care va aduce beneficii tuturor acelora care vor investi intr-un asemenea obiectiv de investitii. La acesta mai adaugam faptul ca avem in vedere Canalul Dunare-Bucuresti, un obiectiv atat pentru transport, cat si pentru turism, dar si pentru ceea ce inseamna infrastructura, si pe care, de asemenea, guvernul il are in vedere sa fie realizat tot in regim de parteneriat public-privat. De asemenea, nu va ascund faptul ca avem in proiect si realizarea unui penitenciar in regim de parteneriat public-privat, pentru ca trebuie sa avem curaj sa deschidem sfera parteneriatului public-privat spre toate domeniile. Şi de aici, daca vorbim de justitie, prin Administratia Penitenciarelor, vom putea merge si in domeniul culturii sau si in alte domenii care astazi par a fi imposibil de pus la masa discutiilor pentru un regim de parteneriat public-privat.
Acum suntem insa in momentul zero – momentul in care avem act normativ, avem normele metodologice, avem cadrul european aprobat; este nevoie de impulsul final pentru declansarea proiectelor. Şi, recunosc, aici rolul primordial trebuie sa-l aiba guvernul; si de aceea, pe agenda primei sedinte de guvern avem progresele, stadiile si lucrurile care se pentru fiecare dintre proiectele enumerate de ministri pentru impunerea lor prin regim de parteneriat public-privat. Iar eu va felicit pe dvs pentru faptul ca mentineti aceasta presiune pe guvern, pe ministri sa vina periodic in fata dvs si sa dea, public vorbind, socoteala pentru modul in care aceste proiecte avanseaza. Şi aici as mai face o ultima referire in interventia mea la faptul ca Romania, in momentul de fata, are asigurat un cadrul stabil si predictibil pentru realizarea de investitii. Romania a reusit sa aiba acum patru trimestre consecutive de crestere economica. Dupa doi ani grei de cadere economica, in 2011 vom incheia cu o crestere economica intre 1,5% si 2%. De asemenea, Romania reintra in normalitate europeana din perspectiva deficitelor pe care o tara trebuie sa le aiba, mai ales in conditii de criza. Daca n-am fi facut nimic, Romania ar fi ajuns la un deficit de -14% in 2011. Prin eforturile romanilor, vom incheia anul 2011 cu un deficit in jur de 4,4%, cu siguranta, nu mai mult de 4,4%. In 2012 avem un proiect de buget aprobat pe un deficit de -1,9% si ne indreptam spre o conceptie de buget cu deficit 0 in 2013. Cu alte cuvinte, Romania de mult vine in intampinarea criteriilor pe care Acordul interguvernamental de uniune fiscala propus la Bruxelles doreste sa le implementeze. De fapt, acest acord ce urmareste? Sa impuna reguli ferme cu privire la deficite si datorie publica. Iar Romania se inscrie pe aceasta traiectorie a integrarii acestor obiective europene si pentru noi va fi mai usor sa facem fata acestor criterii decat va fi pentru alte tari care astazi sunt si cu datorie publica peste 60% si cu deficite peste 5-6%. Deci, Romania vine in acest cadru de predictibilitate si de stabilitate. Şi, in al doilea rand, este datoria publica, care este in jur de 32-33% si va ramane in jurul acestui nivel, cu mult sub maximul de 60% admis in Uniunea Europeana. Deci, am facut din timp eforturi pentru a putea sa ajungem la aceasta stabilitate macro-economica. Iar acest bun atat de pretios al Romaniei, stabilitatea macroeconomica, nu va fi sacrificat de guvern in anul electoral 2012. Am spus-o si in fata Parlamentului: este pentru prima data in ultimii 20 de ani cand se aproba un buget fara conotatii electorale pentru un an electoral, adica un buget fara promisiuni si pomeni electorale pentru anul electoral pe care il avem in fata. Este primul gest de responsabilitate al clasei politice din ultimii 20 de ani, ca a inteles ca e preferabil sa mergem pe lucruri stabile, responsabile, cu acoperire in economie, si nu pe promisiuni desarte. Pentru ca Europa a invatat din aceasta lectie. Europa, in ultimii 20 de ani, a ignorat regulile disciplinei fiscale. Vreau sa stiti foarte clar, ceea ce Uniunea Europeana doreste sa impuna acum prin Constitutii a existat inca din Tratatul de la Maastricht. Nu sunt lucruri noi aceste cerinte privind deficitul structural si datoria publica. N-au fost scoase din joben aceste cifre care vizeaza deficitele si datoria. Sunt acolo, din Tratatul de la Maastricht si din Pactul de crestere, doar ca nu au fost respectate de politicienii Uniunii Europene care au preferat voturi in schimbul pomenilor electorale si au dus tarile la marginea falimentului. Acum, ceea ce cere Uniunea Europeana sunt sanctiuni drastice si mecanisme automate de sanctionare a tarilor care nu respecta aceste cerinte pe care, repet, le avem inca din Tratatul de la Maastricht. Iar Romania inca din 2010 a inteles ca drumul nostru este acela de consolidare economica prin pregatirea unui buget echilibrat sau a unui surplus in viitor, asa cum scrie si in normele Uniunii Europene.
In consecinta, avand in vedere ca pe aceasta componenta Romania este mult mai bine pregatita sa faca fata provocarilor furtunii economice din anul 2012 – ca intr-adevar va exista tulbulenta, va exista furtuna economica si in 2012; Romania insa este mult mai bine pregatita decat in trecut sa faca fata acestor provocari legate de problemele de deficite si de datorie publica din Uniunea Europeana. Nu spun ca nu vom fi afectati, pentru ca nu suntem izolati, dar spun ca suntem mai bine pregatiti sa rezistam in aceste vremuri de furtuna economica prin bugetul pe care l-am pregatit si cadrul macroeconomic stabil.
As incheia spunand ca Romania isi mentine in continuare politica de a avea cota unica de impozitare de 16% si, alaturi de alte 4 sau 5 tari din Uniunea Europeana, avem cel mai scazut cost pe ceea ce vizeaza impozitarea companiilor, din perspectiva cotei unice de impozitare; si vom mentine cota unica de 16% ca un instrument stimulativ pentru atragerea si mentinerea investitorilor. De asemenea, nu vom modifica in 2012 nici celelalte taxe de baza – ma refer la contributiile de asigurari sociale sau TVA, tocmai pentru a fi predictibili si de a ne asigura ca vom cosolida aceasta stabilitate macroeconomica. Sa speram ca dupa aceea, dupa aceasta consultare macroeconomica, inceputa in 2011, continuata in 2012, vom avea posibilitatea sa gasim si alte solutii financiare in anii urmator, pentru a aduce costul sau fiscalitatea cu forta de munca, ce reprezinta intr-adevar o problema. Dar toate, repet, la timpul loor si in pasii consolidarii acestei stabilitati macroeconomice.
Inchei felicitandu-va inca o data pentru demersul pe care il faceti, asigurandu-va ca Romania reprezinta un mediu stabil si predictibil pentru investitii, care pune la dispozitie nu numai o politica fiscala ce sa ofere simulente pentru atragerea investitiilor, ci si un nou cadru al legii parteneriatului public-privat, care sa dea posibilitatea investitiilor private sa vina alaturi de stat si sa realizeze obiective majore pentru modernizarea infrastructurii din transporturi, energie, sanatate, mediu, agricultura si nu numai, in Romania – in turism, unde guvernul a declansat un proces important de privatizare, in sensul ca scoate la vanzare patrimoniul RAAPPS, de la hoteluri la alte obiective, intr-o maniera transparenta, deschisa, pentru a aduce si aici cat mai multe investitii private care sa mobilizeze aceasta infrastructura, din nefericire lasata in paragina in ultimii 20 de ani sau la o limita minimala de functionare. Solutia nu este ca statul sa fie marele patron de hoteluri; aici este locul si rolul investitorului privat, pentru a le moderniza, a investi si a oferi standardele de calitate asa cum le aflam in Uniunea Europeana. De aceea, guvernul a decis, repet, intr-o manifera ferma sa mearga pana la capat si cu procesul de privatizare, in maniera extrem de transparenta a patrimoniului pe care il are in acest domeniu. Şi cei interesati de investitii in domeniul turimsului pot avea oportunitatea de a investi resurse financiare in Romania, repet, resurse financiare care nu vor avea riscul falimentului, pentru ca cei care investesc in perioada de criza sunt cei care vor fi primii castigatori cand Romania si intreaga lume va iesi din aceasta perioada de criza economica. Am iesit din recesiunea economica, pentru ca avem patru trimestre consecutive de crestere economica, ca prima etapa a iesirii din criza. Ce se intampla in Europa, din nefericire, asa cum am spus, ne vizeaza si pe noi, dar consolidarea cadrului macroeconomic ne va asigura o iesire mai lina, mai usoara decat a altor tari. Va multumesc si va doresc succes.

***
*

Interlocutor: Daca-mi permiteti, OG 86 publicata in Monitorul Oficial 729 din 17 octombrie 2011 si HG 1000 din 2011 publicata in Monitorul Oficial 737 din 20 octombrie 2011.
Emil Boc: Este cadrul normativ validat cu Uniunea Europeana si ii multumesc domnului Prisacariu pentru ca stiu ce eforturi a facut la UE, impreuna cu colegii mei, ca sa obtinem forma finala a avizelor pentru aceste acte normative.
Interlocutor: Eu sunt sigur ca ele includ si componentele care au rezultat din negocierile inclusiv cu Camera de Comert Americana (…)
Emil Boc: Bineinteles.
Interlocutor: Mai avem, tehnic, o singura problema de rezolvat – deschiderea pe SEAP a (…) parteneriat public-privat.
Emil Boc: La 1 ianuarie se modifica formula SEAP, inclusiv pentru aceasta componenta. De aceea, vreau sa stiti ca avem cadru normativ, pentru ca a fost o prioritate si colegii mei din guvern stiu cate ore de discutii si cati nervi – in paranteza fie spus – am consumat pentru ca acest cadru normativ sa fie, in cele din urma asigurat, pentru ca n-a fost usor, din nefericire. Dar acum il avem pregatit.
Primele doua intrebari. Cred ca lista proiectelor mentionate constituie principalul argument, la nivel national, pentru atragerea de resurse financiare. Pentru ca in parteneriatul public-privat vine privatul cu banii, noi venim cu infrastructura pe care o punem la dispozitie sau cu obiectivul de investitii. Investitorul privat este cel care va aduce resursele financiare pentru a realiza fie un spital de urgenta, fie o autostrada, fie o centrala hidroelectrica sau alte obiective. Iar obiectivele mentionate sunt cele vizate in vederea atragerii de capital privat.
De ce in Romania? Am incercat si de pupitru sa dau cateva argumente. Pe langa stabilitatea macroeconomica, pe langa faptul ca, in acest moment, Romania este in afara oricarui scenariu de risc al UE, faptul ca Romania iese in 2012 din procedura de deficit excesiv, unde am intrat in 2008 din cauza acelui deficit de 5,4% – deci suntem in regula jocului Uniunii Europene. De asemenea, Romania este parte la toate acordurile europene ale momentului. Fie ca vorbim de Euro-Plus sau de Acordul interguvernamental de uniune fiscala, suntem parte si alaturi de nucleul dur al Uniunii Europene, nu suntem in afara jocului institutional al UE in toate aceste proiecte. De asemenea, in plan intern, faptul ca deficitul de cont curent s-a redus substantial in acesti ani, adica am reusit sa echilibram importurile cu exporturile, este o dovada a faptului ca economia romaneasca devine tot mai competitiva. Iar legislatia pe care am pregatit-o, de la reformele din domeniu muncii si noul Cod al Muncii este, iarasi, un argument pentru orice investitor care se uita al Romania – si am primit aprecieri pentru noua forma a Codului Muncii si rezultatele practice pe care le are din perspectiva flexibilizarii raporturilor de munca intre angajator si angajat. De asemenea, legislatia fiscala – repet, cu parti avantajoase pe partea care tine de cota unica de impozitare, cu faptul ca ramane predictibila si oamenii pot sa isi faca un plan de afaceri – constituie un element care este avut in vedere. Şi, nu in ultimul rand – uriasul potential pe care aceasta tara il are in materia investitiilor in energie, infrastructura, mediu, agricultura, turism. Sunt doar cinci dintre domeniile unde exista un potential imens pentru proiecte si, aici, cei care investesc primii, vor fi primii care vor castiga in aceasta perioada mai dificila de criza economica.
Deci, eu cred ca, incetul cu incetul, se consolideaza perceptia unei Romanii stabile din punct de vedere macroeconomic, a unei Romanii care este parte la toate proiectele Uniunii Europene de consolidare fiscala, se consolideaza o Romanie care se schimba in bine din perspectiva reformelor structurale pe care le-am facut, o Romanie care isi demonstreaza pe zi ce trece performanta economica prin competitivitate – si acesta este cel mai important element al unei Romanii care se schimba, o Romanie care sa aiba capacitatea sa ajunga sa fie un exportator important, fiindca asta inseamna ca esti competitiv pe plan international. Aceste elemente, repet, ne dau speranta ca va ramane atragatoare pentru investitii straine. Prin faptul ca, in aceasta perioada de timp, Romania, spre deosebire de alte tari din UE, si-a recastigat la doua dintre agentiile de evaluare financiara statutul de tara in care se poate investi… Am pierdut acest statut in 2008, cand eram pe maxima crestere economica. Am recastigat, in acesti ani, repet, la doua dintre aceste agentii, statutul de tara in care se poate investi. Şi sunt convins ca, urmarind in continuare aceeasi politica de consolidare fiscala, vom obtine si la ultima dintre agentii acest statut de tara in care se poate investi. Sunt doar cateva elemente care imi vin in minte, la o prima enumerare.
Interlocutor: Eu va multumesc mult, domnule prim-ministru. O rugaminte, in final: aveti grija ca procesul sa fie foarte transparent si vigilenta maxima ca diversele ministere sa nu-si emita norme interne care sa vina in contrast cu Ordonanta.
Interlocutor: Vom reusi sa-i capacitam anul acesta pe investitorii din Golf si pe cei din Coreea de Sud sa vina aici in Romania, mai ales ca exista niste regulamente ale UE care uneori par sa fie pro alteori par sa fie contra investitorilor din afara Uniunii Europene?
Emil Boc: Deja exista investitori atat din Coreea cat si din Golf in Romania, care sunt interesati de unele din proiectele pe care le-am mentionat. Sunt convins ca atunci cand veti pleca de la acest forum veti avea inca un pachet de proiecte nationale dar si locale. Subliniez ca nu trebuie subestimat potentialul judetean si local de proiecte, pentru ca si acolo sunt necesitati majore de investitii care nu pot fi realizate doar cu banii consiliului local sau cu banii consiliului judetean, ci printr-o mai buna colaborare cu Liga alesilor locali sau cu Asociatia municipiilor din Romania, Asociatia de presedintilor de consilii judetene pe care sa-i cooptati, dupa guvern, in regimul acesta de proiecte in parteneriat public-privat vom fi in stare – si va multumesc pentru efortul pe care-l faceti pentru Romania – sa punem in Golf, in Coreea, in China si nu numai, proiecte pe masa pentru atragerea investitorilor. E adevarat ca fiind parte a UE nu putem avea reguli proprii, trebuie sa respectam legislatia UE pentru ceea ce inseamna competitia si e un lucru sanatos, pentru ca asta inseamna castig public atunci cand ai competitie. Aceasta lege – si i-am multumit personal, la inceputul interventiei mele domnului senator Fodoreanu si celorlalti colegi din guvern pentru implicare – faptul ca avem un cadru care permite sa alegem intre procedura dialogului competitiv si cealalta procedura ne da posibilitatea sa facem cea mai buna selectie pentru aceste proiecte care, repet, nu pot eluda regulile transparentei si competitivitatii. Cred ca acest lucru nu poate nimeni sa-l ignore intr-o tara a UE si care trebuie sa respecte aceste reguli. Dar, repet, deschide un cadru mult mai larg si ofera posibilitati mult mai mari decat pana acum pentru a putea atrage investitorii din Golf sau din alta parte.
Interlocutor: Veti pune si dvs presiune pe ministri pentru a veni lunar sa spuna cum promoveaza parteneriatul public-privat?
Emil Boc: V-am asigurata ca vom avea reprezentare de varf, la nivel ministerial, la toate aceste intruniri importante care vizeaza atragerea de investitori pentru proiectele noastre. De fapt noi vrem sa va multumim pentru faptul ca ne oferiti cadru de manifestare a acestor proiecte si de expunere a lor. Vreau sa va asigur ca si in guvern, in fiecare saptamana, daca veti urmari ordinea de zi, alaturi de absorbtia fondurilor europene, este o informare cu privire la stadiul proiectelor de infrastructura. Recunosc ca nu este usor sa pregatesti un proiect de doua miliarde de euro, dar daca nu exista picatura chinezeasca nu se realizeaza, adica acea presiune constanta pentru a solicita structurilor ministeriale finalizarea demersurilor respective. Deci, repet, va consider un partener corect si va multumesc pentru sprijinul pe care ni-l acordati in a ne expune munca pe care-o facem.
Interlocutor: Ati facut o evaluare pentru anul viitor, ca tinta, cat doreste guvernul sau cat are posibilitatea guvernul sa investeasca in parteneriat public-privat astfel incat sa putem calibra ceea ce inseamna atragerea de investitii straine. De ce ar veni in Romania investitorii si nu s-ar duce in Polonia? Un alt aspect: nu exista normele de aplicare si legislatia secundara.
Emil Boc: Cred ca sunteti in intarziere cu informatia. E publicata deja si in Monitorul Oficial de cateva luni. In acest moment avem atat legea cat si normele metodologice aplicate, aprobate si publicate.

***
*

Intrebare: Exista analisti economici care spun ca in 2012 va fi o criza mult mai mare in Europa.
Emil Boc: Cineva imi spunea ca un analist economic este o persoana care iti explica maine de ce astazi nu s-a adeverit prognoza de ieri sau predictia de ieri. Nu vreau sa ma incadrez in randul analistilor economici, pentru ca nu sunt analist economic, recunoscand, insa, importanta expertizei economice si a informatiilor pe care ni le ofera. Din nefericire, nimeni nu a fost in stare sa aiba o predictie in avans, o predictie a ceea ce s-a intamplat din 2008 incoace. Au fost cateva voci izolate, care au spus intr-un fel sau altul, dar nimeni nu a putut prevedea o evolutie a crizei de la declansarea ei, in forma imobiliara, s-a transformat intr-o criza bancara, la evolutia intr-o criza a datoriilor suverane si ca nimeni nu poate sa stie exact unde duce aceasta criza in final. Eu cred ca cei care au generat-o trebuie sa fie si aceia care o rezolva: si cu regret o spun, aceia sunt politicienii. Ei au fost aceia care au fost la baza politicilor – daca e sa vorbim de criza datoriilor suverane – care au generat aceste datorii uriase, prin politici populiste, fara acoperire in economie. Daca vor existat in continuare politicieni, si nu as vrea sa dau nume, dar precum cei din Grecia, care in loc sa ia masuri, atunci cand s-a stabilit ceva, au plecat acasa sa faca referendum, pentru a impune masuri de austeritate, – cu asemenea decizii politice nu se va iesi din criza. Ci dimpotriva, se vor afunda tarile Uniunii Europene. Politicienii au generat aceste politici, politicienii trebuie sa aiba curajul, responsabilitatea, cu riscul de imagine aferent, sa impuna masurile pentru a restabili echilibrele macroeconomice. Nu exista, in lume, o alta reteta de functiona decat aceea de a consuma cat produci, in esenta. S-a crezut in Uniunea Europeana, in ultimii douazeci de ani, ca se poate altfel. Se poate, prin populism si demagogie, sa maresti datorii, pentru a obtine voturi si a castiga puterea. Iata ca am ajuns la o limita care sa arate ca nu se poate guverna intr-o asemenea maniera, pentru ca nu te mai imprumuta nimeni. Nimeni nu iti mai garanteaza sustinerea financiara pentru asemenea politici populiste, fara acoperire in economie. Si eu cred ca inainte de a vorbi de o Europa sociala, trebuie sa vorbim de o Europa a muncii. Ne uitam ce se intampla in America, in Japonia sau in China, sub aspectul razei de ocupare, si vom vedea ca Europa are inca mult de recuperat daca vrea sa fie competitiva. Inainte de a fi sociala, trebuie ca Europa sa produca prosperitate mai multa pentru a avea ce distribui. Si acest lucru este valabil si pentru Romania si pentru celelalte tari din Uniunea Europeana.
De aceea cred ca Europa isi joaca decisiv soarta in 2012 pentru ca la mijloc este moneda euro. Moneda euro este simbolul Uniunii Europene. Pierderea monedei euro inseamna in fapt destramarea UE. Iar aceste consecinte ale destramarii UE nu pot fi inca calculate, pentru ca sunt absolut imposibil de evaluat in acest moment. De aceea nu avem alternativa, pentru ca alternativa disparitiei monedei euro si a Uniunii Europene este una pe care nici un politician nu o are si nu poate sa o aiba in minte, pentru ca acele consecinte ale unui asemenea demers ar fi incalculabile. Si ne ramane cealalta solutie. Reguli ferme, stricte si disciplina. Este ceea ce s-a stabilit la ultimul Consiliu European – 26 de state, in principiu, din 27, au convenit sau sunt pe cale sa se puna de acord, de a impune in Constitutie, pentru a avea stabilitate, reguli ferme de stabilire a echilibrelor macroeconomice si de impunere a unor deficite in echilibru sau in surplus, de impunere a unor bugete in echilibru sau in surplus. Acesta este obiectivul pe care, repet, il avem inca demult, in tratatele UE. Acum, ce se doreste, impunere in Constitutie si sanctiuni automate. In momentul cand ai trecut in procedura de deficit excesiv, ai depasit deficitul structural de 0,5% automat vine sanctiune: fie se impune pentru statul respectiv suspendarea dreptului de vot din consiliu, fie retragerea fondurilor europene, fie cresterea de impozite sau taxe, deci sanctiuni automate pentru statele care nu respecta aceste conditii. Pana acum au fost doar niste reguli cu valoare de recomandare, pentru ca altfel cum se explica faptul ca media datoriei publice in UE este de peste 80%, cand limita maxima trebuia sa fie 60%. A fost din cauza faptului ca reguli precise au fost tratate ca norme de recomandare de catre politicieni care, repet, pentru voturi, au dat multe pomeni electorale, care acum se intorc tot impotriva politicienilor. De aceea, cred ca anul 2012 va fi un an economic european dificil, in care turbulentele vor persista, dar pe de alta parte am optimismul prudent in care cred ca politicienii vor fi totusi in masura sa impuna aceste reguli ferme de disciplina financiar-fiscala vor aduce pe termen mediu si lung stabilitatea UE si a noastra implicit. Romania are avantaje din acest punct de vedere ca a plecat inca din 2010 pe o asemenea directie de consolidare fiscala. De aceea spun ca pentru noi, fara a fi foarte usor, fara sa ignor dificultatile pe care le vom avea in continuare, va fi putin mai simplu decat pentru alte tari sa ajungem la acesti parametri de consolidare fiscala amintiti. Deci faptul ca prognozele UE s-au revizuit negativ, de la o crestere prognozata pentru 2012 in jur de 2-2,5% s-a ajuns la 0,5% – 0,6%, in unele state vorbindu-se chiar de o revenire la recesiune. Revenirea recesiunii in UE nu este exclusa, dar cred ca politicienii cu cat vor rationa mai repede si mai ferm cu atat vor opri si declinul economic si vor asigura premisele de temperare a furtunii si de consolidare a stabilitatii macroeconomice in UE.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close