Noul Cod Civil introduce in dreptul romanesc mai multe institutii juridice noi, care au consecinte directe in sfera dreptului fiscal
Legaturile dreptului fiscal cu alte ramuri de drept (in special dreptul civil si dreptul comercial) sunt foarte stranse. Aceste legaturi vizeaza, in special, corecta interpretare a operatiunilor supuse impozitarii, in asa fel incat, dupa identificarea naturii juridice a acestora, sa se poata aplica norma fiscala incidenta.
Chiar daca, in scopul impozitarii, normele Codului fiscal sunt suverane, aspect ce rezulta din observarea dispozitiilor Codului fiscal, nu intotdeauna norma fiscala este suficienta pentru a determina baza de impozitare a unei operatiuni sau natura juridica a unui venit.
De aceea, pentru a stabili corect baza de impozitare a unei operatiuni sau natura juridica a unor venituri supuse impozitarii, este absolut necesar sa se apeleze la normele dreptului comun ce reglementeaza aceste operatiuni sau venituri.
Totusi, de-a lungul timpului, a devenit tot mai greu sa se recurga la dreptul comun, datorita evolutiei lente a dispozitiilor codului civil si comercial, deopotriva, aceste ramuri netinand pasul cu schimbarile economice si sociale, nereceptand anumite mecanisme juridice, contracte si noi tipuri de tranzactii , devenite uzuale atat in Uniunea Europeana, cat si in Romania.
Astfel, intrarea in vigoare a noului Cod civil este binevenita pentru aplicabilitatea reglementarilor fiscale, intrucat modernizarea legislatiei civile si adaptarea ei noilor realitati economice si sociale va facilita determinarea naturii juridice a operatiunilor supuse impozitarii conform legislatiei fiscale.
Odata cu adoptarea noului Cod Civil a fost abrogat si Codul Comercial.
Avand in vedere aceste aspecte, atat mediul juridic, cat si cel de afaceri vor fi supuse unor schimbari generate de impactul pe care il va avea aplicarea noilor reglementari si, mai ales, interpretarea acestora de catre autoritatile si institutiile publice.
Noul Cod Civil introduce in dreptul romanesc mai multe institutii juridice noi, care au consecinte directe in sfera dreptului fiscal. Una dintre aceste institutii juridice este fiducia, institutie juridica asemanatoare trust-ului din sistemul common law.
Fiducia presupune transferul temporar al unor drepturi sau al dreptului de proprietate asupra unor bunuri, prezente sau viitoare, de la o persoana fizica sau juridica (numita constituitor) catre o alta persoana (numita fiduciar) pentru ca bunurile sau drepturile astfel transferate sa fie administrate in interesul unui beneficiar, urmand ca, la incetarea fiduciei, sa fie transmise de catre fiduciar beneficiarului.
Intrucat aceasta institutie juridica are anumite trasaturi specifice, s-a simtit nevoia reglementarii exprese a consecintelor fiscale ale fiduciei.
Astfel, prin dispozitiile Codului fiscal in vigoare la acest moment, sunt stabilite reguli speciale aplicabile contractelor de fiducie, din perspectiva impozitului pe profit, reguli speciale de impozitare a veniturilor realizate din operatiunea de fiducie, cat si reglementari privind impozitele si taxele locale, in cazul persoanelor fizice si juridice care incheie contracte de fiducie conform Codului civil.
Ca o concluzie asupra celor mai sus mentionate, putem afirma ca noul Cod Civil, pe langa avantajele clare pe care le ofera o reglementare moderna, adaptata realitatilor economice si sociale, va reprezenta o provocare pentru practicienii dreptului, indiferent de aria de practica in care activeaza. Fara doar si poate, cum aproape orice relatie sociala este reglementata de o norma juridica fiscala, dand nastere unor raporturi de drept material fiscal, intrarea in vigoare a noului Cod Civil si aplicarea noilor institutii juridice va reprezenta o provocare si pentru avocatii din aria de practica a dreptului fiscal.
Sursa: http://blog.bostina.eu/2012/01/noul-cod-civil-si-domeniul-fiscal.html