„Trimitere preliminara – Admisibilitate – Drept vamal – Contingent tarifar – Codul vamal – Articolul 239 – Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 – Articolele 308a, 308b si 905 – Regulamentul (CE) nr. 975/2003 – Ton – Epuizarea contingentului – Data deschiderii – Duminica”
In cauza C‑494/09,
avand ca obiect o cerere de pronuntare a unei hotarari preliminare formulata in temeiul articolului 267 TFUE de Commissione tributaria provinciale di Alessandria (Italia), prin decizia din 18 noiembrie 2009, primita de Curte la 1 decembrie2009, in procedura
Bolton Alimentari SpA
impotriva
Agenzia delle Dogane – Ufficio delle Dogane di Alessandria,
CURTEA (Camera a treia),
compusa din domnul K. Lenaerts, presedinte de camera, domnii D. Šváby, E. Juhász, G. Arestis si T. von Danwitz (raportor), judecatori,
avocat general: domnul J. Mazák,
grefier: doamna A. Impellizzeri, administrator,
avand in vedere procedura scrisa si in urma sedintei din 9 decembrie 2010,
luand in considerare observatiile prezentate:
– pentru Bolton Alimentari SpA, de M. Merola si M. C. Santacroce, avvocati;
– pentru guvernul italian, de doamna G. Palmieri, in calitate de agent, asistata de domnul G. Albenzio, avvocato dello Stato;
– pentru Comisia Europeana, de doamnele L. Bouyon si D. Recchia, precum si de domnul B.‑R. Killmann, in calitate de agenti,
avand in vedere decizia de judecare a cauzei fara concluzii, luata dupa ascultarea avocatului general,
pronunta prezenta
Hotarare
1 Cererea de pronuntare a unei hotarari preliminare priveste interpretarea articolului 239 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar (JO L 302, p.1, Editie speciala, 02/vol. 5, p. 58), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006 al Consiliului din 20 noiembrie 2006 (JO L 363, p. 1, Editie speciala, 01/vol. 7, p. 15, denumit in continuare „Codul vamal”), precum si a articolelor 308a-308c si 905 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispozitii de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar (JO L 253, p. 1, Editie speciala, 02/vol. 7, p. 3), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 214/2007 al Comisiei din 28 februarie 2007 (JO L 62, p. 6, denumit in continuare „regulamentul de aplicare”).
2 Aceasta cerere a fost formulata in cadrul unui litigiu intre Bolton Alimentari SpA (denumita in continuare „Bolton”), pe de o parte, si Agenzia delle Dogane – Ufficio delle Dogane di Alessandria (denumita in continuare „Agenzia”), pe de alta parte, in legatura cu excluderea Bolton de la alocarea unui contingent tarifar care a fost deschis duminica 1 iulie 2007, zi nelucratoare pentru birourile vamale italiene, si care a fost epuizat chiar in ziua deschiderii sale.
Cadrul juridic
3 Articolul 239 din Codul vamal prevede:
„(1) Drepturile de import sau export se pot rambursa sau remite in alte situatii decat cele mentionate la articolele 236, 237 si 238:
– care urmeaza a fi stabilite in conformitate cu procedura comitetului;
– care rezulta din circumstante care nu implica inselaciune sau neglijenta evidenta din partea persoanei interesate. Situatiile in care se poate aplica aceasta dispozitie si procedura de urmat in acest scop sunt definite in conformitate cu procedura comitetului. Rambursarea sau remiterea poate fi facuta in conditii speciale.
(2) Drepturile se ramburseaza sau se remit pe motivele mentionate la alineatul (1) in urma depunerii unei cereri la biroul vamal corespunzator in termen de douasprezece luni de la data la care valoarea drepturilor a fost comunicata debitorului.
[…]”
4 Articolul 308a din regulamentul de aplicare prevede:
„(1) Cu exceptia unor dispozitii contrare, atunci cand contingentele tarifare sunt deschise printr‑o dispozitie comunitara, aceste contingente tarifare sunt gestionate in ordinea cronologica a datelor la care au fost acceptate declaratiile de punere in libera circulatie.
[…]
(4) Fara sa aduca atingere alineatului (8), alocarile se acorda de catre Comisie pe baza datei de acceptare a declaratiilor relevante de punere in libera circulatie si in masura in care bilantul contingentelor tarifare respective permite acest lucru. Prioritatile se stabilesc potrivit ordinii cronologice a acestor date.
(5) Statele membre comunica imediat Comisiei toate cererile valabile pentru tragere. Aceste informari trebuie sa contina data mentionata la alineatul (4) si suma exacta solicitata de pe declaratia vamala respectiva.
[…]
(7) Daca cantitatile solicitate pentru tragere dintr‑un contingent tarifar depasesc bilantul disponibil, alocarea se face pro rata, in functie de cantitatile solicitate.
(8) In sensul prezentului articol, declaratiile acceptate de catre autoritatile vamale pe 1, 2 sau 3 ianuarie se considera ca fiind acceptate pe 3 ianuarie. Totusi, daca una din aceste date cade intr‑o sambata sau o duminica, acceptarea se considera ca a avut loc pe 4 ianuarie.
[…]”
5 Articolul 308b din regulamentul de aplicare prevede:
„(1) Comisia face o alocare in fiecare zi lucratoare, cu exceptia:
– zilelor de sarbatoare pentru institutiile comunitare dela Bruxellessau,
[…]
(2) Fara sa aduca atingere articolului 308a alineatul (8), orice alocare trebuie sa ia in considerare toate cererile nesolutionate care au legatura cu declaratiile de punere in libera circulatie acceptate pana la si inclusiv doua zile anterioare si care au fost comunicate Comisiei.”
6 Potrivit articolului 308c din regulamentul de aplicare:
„(1) Un contingent tarifar este considerat critic atunci cand 90 % din volumul sau initial este epuizat sau la discretia autoritatilor competente.
(2) Prin derogare de la alineatul (1), un contingent tarifar este considerat critic de la data deschiderii sale, intr‑unul din urmatoarele cazuri:
[…]
(c) daca un contingent tarifar echivalent deschis in cursul a doi ani precedenti a fost epuizat cel tarziu in ultima zi din a treia luna de durata stabilita a contingentului sau avea un volum initial mai mare decat contingentul tarifar in cauza.
[…]”
7 Articolul 899 din regulamentul de aplicare prevede:
„(1) Atunci cand autoritatea vamala de decizie, sesizata cu privire la cererea de rambursare sau de remitere, prevazuta la articolul 239 alineatul (2) din [Codul vamal], constata:
– ca motivele invocate in sprijinul acestei cereri corespund uneia sau alteia din situatiile mentionate la articolele 900-903 si ca acestea nu implica nici manipulare, nici neglijenta evidenta din partea celui interesat, aceasta acorda rambursarea sau remiterea valorii drepturilor de import sau de export in cauza;
– ca motivele in sprijinul acestei cereri corespund uneia sau alteia din situatiile mentionate la articolul 904, aceasta nu acorda rambursarea sau remiterea valorii drepturilor de import sau de export in cauza.
(2) In celelalte cazuri, cu exceptia celor in care Comisia trebuie sesizata in legatura cu dosarul, in conformitate cu articolul 905, autoritatea vamala de decizie hotaraste ea insasi sa acorde rambursarea sau remiterea valorii drepturilor de import sau de export atunci cand circumstantele cazului constituie o situatie speciala care rezulta din circumstante ce nu implica nici manipulare, nici neglijenta evidenta din partea persoanei interesate.
In cazul in care se aplica articolul 905 alineatul (2) a doua liniuta, o decizie a autoritatilor vamale care autorizeaza rambursarea sau remiterea drepturilor respective nu poate fi adoptata decat la incheierea procedurii deja incepute in conformitate cu articolele 906-909.
[…]”
8 Potrivit articolului 905 din regulamentul de aplicare:
„(1) In cazul in care cererea de rambursare sau de remitere mentionata la articolul 239 alineatul (2) din [Codul vamal] este insotita de justificari susceptibile sa constituie o situatie speciala care rezulta din circumstante care nu implica nici manipulare, nici neglijenta evidenta din partea persoanei interesate, statul membru de care apartine autoritatea vamala de decizie transmite cazul Comisiei pentru ca acesta sa fie rezolvat in conformitate cu procedura prevazuta la articolele 906-909 incazul in care:
– autoritatea considera ca situatia speciala rezulta dintr‑o neindeplinire a obligatiilor sale de catre Comisie sau
[…]
(2) Nu trebuie sa se procedeze la transmiterea prevazuta la alineatul (1) in cazul in care:
– Comisia adopta deja o decizie in conformitate cu procedura prevazuta la articolele 906-909 referitoare la un caz in care se prezentau elemente de fapt si de drept comparabile;
– Comisia este deja sesizata cu privire la un caz in care se prezinta elemente de fapt si de drept comparabile.
[…]”
9 Articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 975/2003 al Consiliului din 5 iunie 2003 privind deschiderea si gestionarea unui contingent tarifar pentru importurile de conserve de ton incluse in codurile NC 1604 14 11, 1604 14 18 si 1604 20 70 (JO L 141, p. 1, Editie speciala, 02/vol. 15, p. 259) prevede:
„Incepand din 1 iulie 2003, importurile de conserve de ton incluse in codurile NC 1604 14 11, 1604 14 18 si 1604 20 70 originare din toate tarile sunt admise la o rata a taxei de 12 %, in limitele contingentului tarifar deschis in temeiul prezentului regulament.”
10 Potrivit articolului 2 din Regulamentul nr. 975/2003:
„Acest contingent tarifar este deschis anual si pentru o perioada initiala de cinci ani. Volumul sau pentru primii doi ani este fixat dupa cum urmeaza:
– 25 000 tone de la 1 iulie 2003 la 30 iunie 2004;
– 25 750 tone de la 1 iulie 2004 la 30 iunie2005.”
11 Articolul 6 din acest regulament prevede:
„In al doilea an de la data deschiderii contingentului tarifar, prezentul regulament face obiectul unei revizii in vederea adaptarii volumului contingentului la nevoile pietei comunitare. In cazul in care, cu toate acestea, aceasta revizuire nu se incheie cu trei luni inainte de 30 iunie 2005, contingentul se prelungeste automat pentru inca un an si pentru un volum de 25 750 tone. Ulterior, contingentul tarifar se prelungeste periodic pentru un an si acelasi volum, in afara cazului in care se adopta o revizuire cu cel putin trei luni inainte de data inchiderii contingentului curent.”
12 Articolul 8 alineatul (1) din regulamentul mentionat prevede:
„Comisia este asistata de Comitetul Codului vamal […] instituit de articolul 247a din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului.”
Actiunea principala si intrebarile preliminare
13 Pentru importul de conserve de ton provenind din Thailanda, au fost deschise, potrivit Regulamentului nr. 975/2003, contingente tarifare de care Bolton a beneficiat in anii 2005 si 2006.
14 Pentru a beneficia de contingentul tarifar pentru perioada 1 iulie 2007-30 iunie 2008, Bolton a prezentat declaratii de punere in libera circulatie pentru conserve de ton provenind din Thailanda, care nu au fost acceptate de birourile vamale italiene decat la 2 iulie, din cauza inchiderii birourilor in zilele de duminica.
15 Potrivit observatiilor scrise ale Comisiei, aceasta a procedat, la 4 iulie 2007, la alocarea contingentului tarifar in cauza potrivit ordinii cronologice a datelor de acceptare a declaratiilor vamale. In urma alocarii contingentului tarifar cererilor de tragere ale caror declaratii fusesera acceptate la 1 iulie 2007, acest contingent tarifar a fost epuizat chiar in ziua deschiderii sale. Din aceasta cauza, cererea de tragere a Bolton nu a fost luata in considerare si aceasta a fost constransa, in consecinta, sa plateasca taxa integrala aplicabila importurilor efectuate.
16 Astfel cum rezulta din observatiile Comisiei, la 16 iulie 2007, Agenzia i‑a solicitat acesteia sa aiba in vedere regularizarea cererilor de tragere care fusesera excluse de la alocarea contingentului tarifar din cauza faptului ca acestea nu fusesera acceptate de birourile vamale italiene decat luni 2 iulie2007. Inaceasta privinta, Agenzia s‑a intemeiat pe Acordul administrativ privind gestionarea contingentelor tarifare adoptat de Comitetul Codului vamal la 30 octombrie 2007 (TAXUD/3439/2006‑rev.1IT, denumit in continuare „acordul administrativ”). Agenzia a aratat ca, potrivit punctului 15 din acordul mentionat, declaratiile acceptate duminica 1 iulie 2007 de catre autoritatile vamale din alte state membre ar fi trebuit sa fie prelucrate de catre Comisie impreuna cu cele acceptate, in Italia, luni 2 iulie2007. Inplus, aceasta a invocat faptul ca ar fi trebuit aplicate situatiei in speta, prin analogie, dispozitiile articolului 308a alineatul (8) din regulamentul de aplicare privind prelucrarea cererilor acceptate in primele trei zile ale anului.
17 La 16 august 2007, Comisia a raspuns, prin scrisoarea TAXUD B4 D (2007) 9241 (denumita in continuare „nota TAXUD”), ca era imposibil sa procedeze la o regularizare a cererilor de tragere cu data de acceptare 2 iulie 2007. Alocarile contingentelor tarifare ar avea loc, in temeiul articolului 308a alineatul (4) din regulamentul de aplicare, in ordine cronologica, iar acordul administrativ nu poate schimba acest fapt.
18 Bolton a solicitat rambursarea valorii suplimentare a taxelor pe care a fost obligata sa le plateasca pentru importurile sale, invocand faptul ca nu a avut oportunitatea sa intre in competitie cu ceilalti importatori din Uniune pentru admiterea la alocarea contingentului tarifar in cauza pe o baza echitabila si nediscriminatorie. Prin decizia din 17 noiembrie 2008, Direzione regionale per il Piemonte ela Valled’Aosta – Ufficio delle Dogane di Alessandria a refuzat rambursarea solicitata. In scopul anularii acestei decizii, Bolton a sesizat instanta de trimitere.
19 In aceste conditii, Commissione tributaria provinciale di Alessandria a hotarat sa suspende judecarea cauzei si sa adreseze Curtii urmatoarele intrebari preliminare:
„1) Articolul 239 [din Codul vamal] trebuie interpretat in sensul ca, intr‑o situatie precum cea din prezenta cauza, in care un stat membru considera ca nu i se poate imputa nicio neregula Comisiei […] si ca niciunul dintre celelalte cazuri vizate la articolul 905 alineatul (1) din [regulamentul de aplicare] nu este prezent, acest stat poate decide in mod autonom asupra cererii de rambursare formulate de debitor in sensul articolului 899 alineatul (2) din [regulamentul de aplicare]?
2) In cazul unui raspuns afirmativ la prima intrebare, sintagma «situatie speciala» din cuprinsul articolului 239 din [Codul vamal] poate viza excluderea unui importator comunitar de la aplicarea unui contingent tarifar a carui data de deschidere este intr‑o duminica, din cauza ca birourile vamale din statul membru respectiv sunt inchise duminica?
3) Articolele 308a-308c din [regulamentul de aplicare], precum si dispozitiile relevante ale [acordului administrativ] trebuie interpretate in sensul ca, intr‑un caz precum cel din actiunea principala, statul membru ar fi trebuit sa solicite in prealabil Comisiei suspendarea contingentului tarifar in discutie pentru a asigura un tratament echitabil si nediscriminatoriu al importatorilor italieni in raport cu importatorii din alte state membre?
4) Excluderea Bolton […] de la aplicarea contingentului, decisa de Comisie, si nota TAXUD pot fi considerate masuri conforme in mod efectiv cu articolele 308a-308c din [regulamentul de aplicare], precum si cu dispozitiile relevante din acordul administrativ […] si, prin urmare, legale?”
Cu privire la intrebarile preliminare
Cu privire la admisibilitate
20 Guvernul italian considera ca trimiterea preliminara este inadmisibila. Bolton ar fi trebuit sa atace in fata Tribunalului Uniunii Europene decizia Comisiei prin care aceasta a exclus‑o din contingentul tarifar si nota TAXUD de confirmare a acestei pozitii. Potrivit jurisprudentei care rezulta din Hotararea din 9 martie 1994, TWD Textilwerke Deggendorf (C‑188/92, Rec., p. I-833), nu se poate admite ca Bolton sa invoce in fata instantelor nationale pretinse erori savarsite de Comisie in aplicarea dispozitiilor dreptului Uniunii.
21 In aceasta privinta, trebuie aratat ca primele trei intrebari nu privesc validitatea actelor care provin dela Comisie, ci se refera numai la obligatiile autoritatilor nationale in temeiul reglementarii Uniunii. Astfel, eventuala posibilitate, astfel cum este prezentata de guvernul italian, ca Bolton sa sesizeze Tribunalul nu poate avea impact decat asupra admisibilitatii celei de a patra intrebari, iar nu si asupra admisibilitatii cererii de pronuntare a unei hotarari preliminare in ansamblul sau.
22 In ceea ce priveste, mai precis, admisibilitatea celei de a patra intrebari, trebuie aratat ca, desigur, posibilitatea unui justitiabil de a invoca in fata instantei sesizate nevaliditatea dispozitiilor cuprinse in acte ale Uniunii presupune ca aceasta parte nu dispunea de dreptul de a introduce, in temeiul articolului 263 TFUE, o actiune directa impotriva acestor dispozitii, ale caror consecinte le suporta fara sa fi fost in masura sa solicite anularea lor (a se vedea Hotararea TWD Textilwerke Deggendorf, citata anterior, punctul 23, precum si Hotararea din 29 iunie 2010, E si F, C‑550/09, nepublicata inca in Repertoriu, punctele 45 si 46).
23 Totusi, rezulta din aceeasi jurisprudenta ca o asemenea actiune directa trebuie sa fie fara nicio indoiala admisibila (a se vedea Hotararea E si F, citata anterior, punctul 48 si jurisprudenta citata). Or, in speta, elementele prezentate in cererea de pronuntare a unei hotarari preliminare, precum si cele furnizate de guvernul italian nu permit Curtii sa concluzioneze ca o asemenea actiune directa ar fi fost fara nicio indoiala admisibila.
24 In ceea ce priveste in special „decizia” Comisiei prin care, potrivit guvernului italian, Bolton a fost exclusa de la aplicarea contingentului tarifar, trebuie sa se constate ca nici cererea de pronuntare a unei hotarari preliminare, nici observatiile partilor nu indica daca, in ce moment si in ce masura aceasta decizie a fost adusa la cunostinta Bolton. In plus, decizia mentionata nu a fost prezentata in fata Curtii, astfel incat aceasta din urma nu poate verifica daca Bolton era destinatara acesteia sau, in caz contrar, daca societatea respectiva era vizata in mod direct si individual de aceasta in sensul articolului 263 al patrulea paragraf TFUE. Astfel, Curtea nu poate aprecia daca o actiune introdusa de Bolton impotriva aceleiasi decizii ar fi fost fara nicio indoiala admisibila.
25 In aceste conditii, intrebarile preliminare trebuie sa fie considerate admisibile in integralitatea lor.
Cu privire la fond
Cu privire la a patra intrebare
26 Prin intermediul celei de a patra intrebari, care trebuie examinata in primul rand, instanta de trimitere solicita, in esenta, sa se stabileasca daca articolele 308a-308c din regulamentul de aplicare, precum si dispozitiile pertinente ale acordului administrativ trebuie interpretate in sensul ca se opun posibilitatii Comisiei de a adopta o decizie de excludere a unui operator de la aplicarea unui contingent tarifar din cauza ca acest contingent a fost epuizat chiar in ziua deschiderii sale, care cade intr‑o duminica, zi nelucratoare pentru birourile vamale din statul membru in care are sediul operatorul in cauza.
27 Potrivit articolului 308a alineatul (1) din regulamentul de aplicare, contingentele tarifare sunt gestionate, „[c]u exceptia unor dispozitii contrare”, in ordinea cronologica a datelor la care au fost acceptate declaratiile de punere in libera circulatie.
28 Articolul 308a alineatul (4) din regulamentul de aplicare prevede ca alocarile se acorda, „[f]ara sa aduca atingere alineatului (8)”, de catre Comisie pe baza datei de acceptare a declaratiilor relevante de punere in libera circulatie. In a doua teza a acestei dispozitii se precizeaza ca prioritatile se stabilesc potrivit ordinii cronologice a acestor date de acceptare.
29 Potrivit alineatului (8) mentionat anterior, declaratiile de punere in libera circulatie acceptate de autoritatile vamale pe 1, pe 2 si pe 3 ianuarie se considera, in scopul articolului 308a mentionat anterior, ca fiind acceptate pe 3 ianuarie. Acelasi alineat (8) precizeaza ca, daca una dintre aceste date cade intr‑o sambata sau intr‑o duminica, toate declaratiile sunt considerate ca fiind acceptate pe 4 ianuarie.
30 Rezulta chiar din cuprinsul acestor dispozitii ca, in general, alocarile sunt acordate potrivit ordinii cronologice a datelor de acceptare a declaratiilor de punere in libera circulatie, indiferent de ziua saptamanii in care au fost acceptate aceste declaratii.
31 In plus, intrucat articolul 308a alineatul (8) a doua teza din regulamentul de aplicare prevede in mod expres o norma derogatorie pentru cazul in care datele de 1, de 2 si de 3 ianuarie cad intr‑o sambata sau intr‑o duminica, aceasta norma presupune in mod necesar existenta unei norme generale potrivit careia ordinea cronologica este determinata numai in functie de data acceptarii declaratiei de punere in libera circulatie, indiferent de ziua saptamanii in care a fost acceptata aceasta declaratie.
32 Aceasta interpretare este sustinuta de economia articolului 308a din regulamentul de aplicare, intrucat alineatul (4) al acestui articol precizeaza ca o derogare de la aceasta norma generala nu este prevazuta decat in circumstantele prevazute la alineatul (8) din articolul mentionat, cu alte cuvinte in ceea ce priveste declaratiile de punere in libera circulatie acceptate la 1, la 2 sau la 3 ianuarie.
33 Imprejurarea ca, potrivit punctului 15 din acordul administrativ, declaratiile de punere in libera circulatie acceptate de autoritatile vamale nationale duminica sunt prelucrate de Comisie lunea nu poate pune sub semnul intrebarii rezultatul care decurge in mod expres si neechivoc din interpretarea articolului 308a din regulamentul de aplicare. Astfel, acordul administrativ nu poate, prin natura sa, sa deroge de la regulile stabilite la acest articol si nu poate, prin urmare, sa fie interpretat intr‑un mod contrar articolului mentionat (a se vedea, prin analogie, Hotararea din 11 septembrie 2008, Germania si altii/Kronofrance, C‑75/05 P si C‑80/05 P, Rep., p. I‑6619, punctul 61, precum si Hotararea din 7 iulie 2009, Comisia/Grecia, C‑369/07, Rep., p. I‑5703, punctul 112).
34 In mod similar, este lipsita de relevanta pentru interpretarea articolului 308a din regulamentul de aplicare imprejurarea invocata de Bolton ca, la momentul faptelor din actiunea principala, Comisia avea cunostinta de inchiderea in zilele de duminica a birourilor vamale din Italia si de faptul ca respectivul contingent risca sa fie epuizat inca din primele zile ale deschiderii sale.
35 Potrivit Bolton, Comisia ar fi trebuit fie sa amane deschiderea acestui contingent pentru o zi de luni, fie sa analizeze cererile de tragere acceptate in Italia lunea impreuna cu cele acceptate in alte state membre duminica, pentru a garanta astfel un acces nediscriminatoriu la contingentul in cauza tuturor operatorilor din Uniune.
36 Or, trebuie sa se arate ca inchiderea in zilele de duminica a birourilor vamale din Italia nu este imputabila Comisiei si ca aceasta nu este obligata, numai din aceasta cauza, sa remedieze un tratament diferit al operatorilor italieni care rezulta din faptul ca zilele lucratoare ale birourilor vamale din Italia sunt diferite de cele din alte state membre.
37 Avand in vedere cele ce preceda, trebuie sa se raspunda la a patra intrebare ca articolele 308a-308c din regulamentul de aplicare trebuie interpretate in sensul ca nu se opun posibilitatii Comisiei de a adopta o decizie de excludere a unui operator de la aplicarea unui contingent tarifar din cauza ca acest contingent a fost epuizat chiar in ziua deschiderii sale, care cade intr‑o duminica, zi nelucratoare pentru birourile vamale din statul membru in care are sediul operatorul in cauza.
Cu privire la a treia intrebare
38 Prin intermediul celei de a treia intrebari, care trebuie examinata in al doilea rand, instanta de trimitere solicita sa se stabileasca, in esenta, daca articolele 308a-308c din regulamentul de aplicare si dispozitiile pertinente ale acordului administrativ trebuie interpretate in sensul ca impun unui stat membru sa solicite Comisiei suspendarea unui contingent tarifar pentru a asigura tratamentul echitabil si nediscriminatoriu al importatorilor in cazul in care deschiderea acestui contingent tarifar cade intr‑o duminica, zi nelucratoare pentru birourile vamale din statul membru in cauza, si in cazul in care acest contingent risca sa fie epuizat chiar in ziua deschiderii sale, dat fiind faptul ca birourile vamale din alte state membre sunt deschise duminica.
39 In aceasta privinta, trebuie aratat ca obligatia eventuala a unui stat membru de a solicita suspendarea unui contingent tarifar presupune posibilitatea efectiva a Comisiei de a suspenda deschiderea contingentului tarifar din cauza inchiderii in zilele de duminica a birourilor vamale dintr‑un stat membru.
40 Or, articolele 308a-308c din regulamentul de aplicare nu prevad suspendarea deschiderii unui contingent tarifar in astfel de circumstante.
41 In plus, astfel cum a aratat Comisia, o asemenea suspendare a unui contingent tarifar nu poate fi admisa, intrucat aceasta ar implica in mod necesar conditionarea, in intreaga Uniune, a deschiderii unui astfel de contingent de particularitatile existente intr‑un singur stat membru.
42 In sfarsit, in ceea ce priveste regulile din acordul administrativ, trebuie amintit ca, astfel cum s‑a aratat la punctul 33 din prezenta hotarare, acestea nu pot deroga de la dispozitiile regulamentului de aplicare.
43 Avand in vedere cele ce preceda, trebuie sa se raspunda la cea de a treia intrebare ca articolele 308a-308c din regulamentul de aplicare trebuie interpretate in sensul ca nu impun unui stat membru sa solicite Comisiei suspendarea unui contingent tarifar pentru a asigura tratamentul echitabil si nediscriminatoriu al importatorilor in cazul in care deschiderea acestui contingent tarifar cade intr‑o duminica, zi nelucratoare pentru birourile vamale din statul membru in cauza, si in cazul in care acest contingent risca sa fie epuizat chiar in ziua deschiderii sale, dat fiind faptul ca birourile vamale din alte state membre sunt deschise duminica.
Cu privire la prima intrebare
44 Prin intermediul primei intrebari, care trebuie examinata in al treilea rand, instanta de trimitere solicita, in esenta, sa se stabileasca daca autoritatea vamala a unui stat membru este competenta pentru a se pronunta ea insasi cu privire la cererea de rambursare prevazuta la articolul 239 alineatul (2) din Codul vamal in cazul in care aceasta autoritate considera ca nu poate fi imputata Comisiei nicio neregularitate si ca cererea in cauza nu se incadreaza in niciunul dintre celelalte cazuri vizate la articolul 905 alineatul (1) din regulamentul de aplicare.
45 In aceasta privinta, trebuie amintit ca, in temeiul articolului 899 alineatul (2) din regulamentul de aplicare, autoritatile vamale nationale sunt competente sa decida daca este sau nu este necesara acordarea rambursarii drepturilor in toate celelalte cazuri, cu alte cuvinte in afara cazurilor vizate la alineatul (1) al acestui articol, care nu sunt relevante in speta, „cu exceptia celor in care Comisia trebuie sesizata in legatura cu dosarul, in conformitate cu articolul905”.
46 Or, intrucat autoritatea vamala italiana competenta a considerat ca situatia speciala in care se gaseste Bolton nu rezulta dintr‑o neindeplinire a obligatiilor sale de catre Comisie si ca cererea de rambursare in cauza nu se incadra in celelalte situatii vizate la articolul 905 alineatul (1) din regulamentul de aplicare, rezulta de aici in mod necesar ca autoritatea vamala italiana, sesizata cu cererea Bolton in temeiul articolului 239 alineatul (2) din Codul vamal, era competenta sa decida daca se impunea sau nu se impunea acordarea rambursarii solicitate.
47 Avand in vedere cele ce preceda, trebuie sa se raspunda la prima intrebare ca, in alte cazuri decat cele vizate la articolul 899 alineatul (1) din regulamentul de aplicare, autoritatea vamala a unui stat membru este competenta pentru a se pronunta ea insasi cu privire la cererea de rambursare prevazuta la articolul 239 alineatul (2) din Codul vamal in cazul in care aceasta autoritate considera ca nu poate fi imputata Comisiei nicio neregula si ca cererea in cauza nu se incadreaza in niciunul dintre celelalte cazuri vizate la articolul 905 alineatul (1) din regulamentul de aplicare.
Cu privire la a doua intrebare
48 Prin intermediul celei de a doua intrebari, care trebuie examinata in ultimul rand, instanta de trimitere solicita, in esenta, sa se stabileasca daca articolul 239 din Codul vamal trebuie interpretat in sensul ca vizeaza excluderea unui importator din Uniune de la aplicarea unui contingent tarifar a carui data de deschidere cade intr‑o duminica, din cauza inchiderii in aceasta zi a saptamanii a birourilor vamale din statul membru in care are sediul acest importator.
49 Pentru a raspunde la aceasta intrebare, trebuie sa se stabileasca, in prealabil, daca articolul 239 din Codul vamal poate, in principiu, sa fie aplicabil in circumstante precum cele din actiunea principala.
50 Astfel, potrivit guvernului italian, aplicarea articolului 239 din Codul vamal este exclusa, intrucat aceasta ar avea drept consecinta extinderea contingentului tarifar dincolo de limita cantitativa, astfel cum rezulta aceasta din articolele 2 si 6 din Regulamentul nr. 975/2003, respectiv 25 750 de tone.
51 Desigur, in actiunea principala, rambursarea taxelor la import, in temeiul articolului 239 din Codul vamal, ar implica faptul ca, in pofida epuizarii contingentului tarifar in cauza, importurile efectuate de importatori precum Bolton ar fi supuse efectiv acestei cote preferentiale, din cauza rambursarii diferentei dintre taxele la import normale si cele care rezulta din aplicarea cotei preferentiale valabile pentru acest contingent tarifar.
52 Or, o asemenea consecinta nu poate exclude aplicarea articolului 239 din Codul vamal in imprejurari precum cele din actiunea principala, astfel cum rezulta dintr‑o analiza a cuprinsului, a economiei si a scopului acestei dispozitii.
53 Mai intai, cuprinsul articolului 239 din Codul vamal nu ofera nicio indicatie care sa permita sa se deduca faptul ca aplicarea acestui articol ar fi exclusa in imprejurari precum cele din actiunea principala.
54 Apoi, trebuie amintit ca articolul 239 din Codul vamal constituie o clauza generala de echitate (a se vedea Hotararea din 3 aprilie 2008, Militzer & Münch, C‑230/06, Rep., p. I‑1895, punctul 50, precum si Hotararea din 25 iulie2008, C.A.S./Comisia, C‑204/07 P, Rep., p. I‑6135, punctul 85).
55 Or, intrucat importatorii stabiliti intr‑un stat membru in care birourile vamale sunt inchise in ziua deschiderii unui contingent tarifar se gasesc in imposibilitatea de a obtine acceptarea declaratiilor de punere in libera circulatie in aceeasi zi ca si operatorii stabiliti in alte state membre, este echitabil ca aceasta situatie defavorabila sa fie remediata prin aplicarea articolului 239 din Codul vamal.
56 In sfarsit, daca s‑ar considera ca aceasta dispozitie nu poate fi aplicata in imprejurari precum cele din actiunea principala, reglementarea vamala a Uniunii nu ar permite sa fie luata in considerare situatia dezavantajoasa in care se gasesc operatorii dintr‑un stat membru in raport cu concurentii lor stabiliti in alte state membre, ceea ce ar fi contrar obiectivului dispozitiei mentionate.
57 Prin urmare, consecintele economice descrise la punctele 50 si 51 din prezenta hotarare si care rezulta inevitabil din aplicarea articolului 239 din Codul vamal nu pot pune sub semnul intrebarii, in principiu, aplicabilitatea acestei dispozitii in circumstante precum cele din actiunea principala.
58 In ceea ce priveste problema daca sunt intrunite in actiunea principala conditiile carora le este supusa aplicarea articolului 239 din Codul vamal, trebuie sa se arate ca, in cadrul sistemului de cooperare judiciara instituit prin articolul 267 TFUE, este de competenta instantei de trimitere sa solutioneze litigiul cu care este sesizata, in timp ce Curtii ii revine sarcina de a‑i oferi acesteia toate indicatiile necesare in acest scop in privinta dreptului Uniunii (a se vedea in acest sens Hotararea din 4 februarie 2010, Genc, C‑14/09, nepublicata inca in Repertoriu, punctul 31).
59 In acest scop, trebuie aratat ca, potrivit articolului 239 alineatul (1) din Codul vamal coroborat cu articolul 899 alineatul (2) primul paragraf din regulamentul de aplicare, se poate realiza restituirea taxelor la import atunci cand circumstantele spetei constituie o situatie speciala care rezulta din circumstante ce nu implica nici manipulare, nici neglijenta evidenta din partea persoanei interesate.
60 Potrivit unei jurisprudente constante, o astfel de situatie speciala presupune ca contribuabilul se afla intr‑o situatie exceptionala in raport cu ceilalti operatori care desfasoara aceeasi activitate (a se vedea in acest sens Hotararea C.A.S./Comisia, citata anterior, punctul 82 si jurisprudenta citata).
61 In aceasta privinta, trebuie aratat ca, desigur, Bolton se gaseste in aceeasi situatie ca si ceilalti importatori de ton cu sediul in Italia. Totusi, aceasta imprejurare nu exclude considerarea faptului ca Bolton, precum si ceilalti importatori de ton cu sediul in Italia se afla intr‑o situatie exceptionala in raport cu importatorii de ton cu sediul in celelalte state membre, intrucat existenta unui teritoriu vamal comun implica in mod necesar luarea in considerare a importatorilor interesati din toata Uniunea.
62 In ceea ce priveste conditiile legate de absenta manipularii si a neglijentei evidente, trebuie amintit ca, in actiunea principala, nu exista niciun indiciu privind existenta unor manipulari frauduloase sau a unei neglijente din partea societatii Bolton.
63 In sfarsit, in cazul in care instanta de trimitere concluzioneaza, in lumina acestor consideratii, ca trebuie admisa cererea de rambursare a Bolton, mai trebuie precizat ca suma de rambursat nu poate corespunde diferentei dintre taxele vamale normale si cota favorabila valabila pentru contingentul tarifar, ci se poate ridica doar la nivelul unei parti din aceasta diferenta, intrucat, astfel cum rezulta din observatiile Comisiei, cererile de tragere asupra contingentului tarifar in cauza nu au fost luate in considerare decat in proportie de 73,89302 %.
64 Avand in vedere cele ce preceda, trebuie sa se raspunda la a doua intrebare ca articolul 239 din Codul vamal trebuie interpretat in sensul ca poate viza excluderea unui importator din Uniune de la aplicarea unui contingent tarifar a carui data de deschidere cade intr‑o duminica din cauza inchiderii in aceasta zi a saptamanii a birourilor vamale din statul membru in care are sediul acest importator.
Cu privire la cheltuielile de judecata
65 Intrucat, in privinta partilor din actiunea principala, procedura are caracterul unui incident survenit la instanta de trimitere, este de competenta acesteia sa se pronunte cu privire la cheltuielile de judecata. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observatii Curtii, altele decat cele ale partilor mentionate, nu pot face obiectul unei rambursari.
Pentru aceste motive, Curtea (Camera a treia) declara:
1) Articolele 308a-308c din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispozitii de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 214/2007 al Comisiei din 28 februarie 2007, trebuie interpretate in sensul ca nu se opun posibilitatii Comisiei Europene de a adopta o decizie de excludere a unui operator de la aplicarea unui contingent tarifar din cauza ca acest contingent a fost epuizat chiar in ziua deschiderii sale, care cade intr‑o duminica, zi nelucratoare pentru birourile vamale din statul membru in care are sediul operatorul in cauza.
2) Articolele 308a-308c din Regulamentul nr. 2454/93, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 214/2007, trebuie interpretate in sensul ca nu impun unui stat membru sa solicite Comisiei Europene suspendarea unui contingent tarifar pentru a asigura tratamentul echitabil si nediscriminatoriu al importatorilor in cazul in care deschiderea acestui contingent tarifar cade intr‑o duminica, zi nelucratoare pentru birourile vamale din statul membru in cauza, si in cazul in care acest contingent risca sa fie epuizat chiar in ziua deschiderii sale, dat fiind faptul ca birourile vamale din alte state membre sunt deschise duminica.
3) In alte cazuri decat cele vizate la articolul 899 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2454/93, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 214/2007, autoritatea vamala a unui stat membru este competenta pentru a se pronunta ea insasi cu privire la cererea de rambursare prevazuta la articolul 239 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006 al Consiliului din 20 noiembrie2006, incazul in care aceasta autoritate considera ca nu poate fi imputata Comisiei Europene nicio neregula si ca cererea in cauza nu se incadreaza in niciunul dintre celelalte cazuri vizate la articolul 905 alineatul (1) din respectivul Regulament nr. 2454/93, mentionat anterior.
4) Articolul 239 din Regulamentul nr. 2913/92, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 1791/2006, trebuie interpretat in sensul ca poate viza excluderea unui importator din Uniunea Europeana de la aplicarea unui contingent tarifar a carui data de deschidere cade intr‑o duminica din cauza inchiderii in aceasta zi a saptamanii a birourilor vamale din statul membru in care are sediul acest importator.
Sursa : site-ul CJUE