2012: Pact pentru stabilitate politica si economica a Romaniei
Doamnelor si domnilor senatori si deputati,
Doamnelor si domnilor,
In primul rand, vreau sa va multumesc pentru invitatia adresata. Am venit aici, in fata dumneavoastra, pentru sesiunea extraordinara a Parlamentului Romaniei. La fel de adevarat este ca traim vremuri speciale, deosebite, in lume, in Europa si in Romania.
Criza economica mondiala necrutatoare a afectat si afecteaza viata a miliarde de oameni. Suntem, practic, in mijlocul unei crize fara precedent dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Nimeni nu stie exact cand se va incheia aceasta criza sau ce forme noi va imbraca ea. A inceput in 2008 cu o criza imobiliara, s-a transformat intr-o criza financiar-bancara si acum capata formele unei crize legate de datoriile suverane ale statelor si deficitelor bugetare.
Astazi, in Uniunea Europeana exista riscul major de a se reveni pe recesiune economica. Recent, asa cum ati putut observa, ratingul de tara a cel putin noua tari importante din UE a fost afectat in sens negativ. De asemenea, a fost afectat si ratingul mecanismului financiar de stabilitate financiara. Astazi, in Europa, tari importante ale Uniunii Europene sunt, din nefericire, in pragul colapsului economic si financiar si spun din nefericire pentru ca este o realitate. Astazi, Uniunea Europeana cauta solutii extreme si severe pentru a opri criza economica, pentru a se rezolva problema deficitelor si a datoriilor suverane ale statelor.
Foarte pe scurt, in acest context pe care l-am precizat, care este situatia Romaniei, unde se afla Romania, astazi, din punct de vedere economic?
Stim cu totii, Romania vine dupa trei ani de criza economica severa, Romania vine dupa trei ani in care oamenii au fost nevoiti sa suporte masuri dure de austeritate pentru a putea salva tara de la colapsul economic.
In momentul in care am preluat guvernarea, la sfarsitul anului 2008, am avut in fata doua provocari mari: pe de o parte, criza economica, cu efecte pe care foarte putini le-au putut intui atunci si, pe de alta parte, un stat roman nereformat in ultimii 20 de ani cu foarte multe probleme. In limbaj popular, as putea spune in felul urmator: cand am preluat guvernarea si daca as face o comparatie cu o casa pe care o iei in primire, pe afara gardul era vopsit si arata bine, pentru ca am avut in 2008 o crestere economica importanta, dar atunci cand intri in casa am observat ca sta sa se prabuseasca din cauza faptului ca statea sa se prabuseasca grinzile, lucrurile erau ruginite si ne intrebam cum de rezista.
Explicatia era simpla. Am avut vremuri senine. Acum, insa, in 2008, venea furtuna. Se punea intrebarea “Ce faci?”. Astepti sa vina furtuna si sa se prabuseasca aceasta casa, peste noi, adica, Romania sa se scufunde, din punct de vedere economic, sau iei decizii de a face reparatii capitale, pentru a pune Romania pe roate? Si am fost nevoiti, concomitent – si asta a fost marea greutate a Romaniei – concomitent, sa luam pe de o parte masuri de limitare a efectelor crizei economice fara precedent, de restructurare a cheltuielilor bugetare, de a tine economia sub control, dar, pe de alta parte, si de a reforma importante domenii ale statului, precum educatia, justitia, numarul functionarilor publici, legislatia muncii, legislatia salarizarii, a asistentei sociale, pentru ca, repet, venea furtuna. Inainte, cat a fost senin, aceste lucruri care n-au functionat in Romania nu s-au vazut atat de pronuntat. In preajma furtuii, insa, esti obligat, daca esti responsabil, sa iei decizii dure, dar, care, repet, isi au eficienta pe termen mediu si lung.
Astazi se demonstreaza ca masurile pe care le-am luat au fost corecte. Au fost masurile necesare pentru a salva economia romaneasca si a salva Romania de la colaps. Astazi, Romania este stabila din punct de vedere economic si este o realitate recunoscuta de toate organismele internationale. Nu o sa fac o insiruire de date si fapte economice, pentru ca nu acesta este scopul meu, astazi, dar, iata ca, dupa doi ani de cadere economica, 2009 si 2010, in 2011 am reusit sa avem crestere economica, chiar peste prognoza pe care am avut-o initial. Am iesit din recesiune, ca prima etapa spre iesire din criza economica, dar suntem inca in plina criza, economic. Faptul ca aceste semne economice sunt pozitive ne arata ca drumul a fost corect. Astazi, deficitul bugetar si datoria publica sunt sub control si sunt printre cele mai scazute din Uniunea Europeana. La fel, daca ne uitam la inflatie sau la rata cursului de schimb, si acestea sunt echilibrate si sub control.
Pe de alta parte, in timp ce, in Uniunea Europeana, importante state – si am spus cel putin noua dintre ele – au suferit o retrogradare a ratingului de tara, Romania a reusit, in aceasta perioada de timp, sa recastige statutul de tara in care se poate investi, la unele agentii de rating. Cum? Prin efortul romanilor si al Romaniei. Cu alte cuvinte, astazi, suntem mult mai bine pregatiti pentru a face fata unui eventual val doi al crizei economice, decat am fost in 2008. Am spus-o ca eram complet nepregatiti in fata furtunii care se anunta. In acesti ani, am construit diguri impotriva furtunii. Suntem mai bine pregatiti. Nu inseamna ca suntem invulnerabili. Nu inseamna ca aceasta criza europeana nu ne poate afecta in continuare. Da, ne poate afecta si sta in intelepciunea si in maturitatea noastra, a acelora care reprezentam Romania, la nivel parlamentar sau guvernamental, sa ferim Romania de ceea ce poate fi mai rau in perioada urmatoare, din punct de vedere economic. Am castigat aceasta stabilitate, cu greu, cu durerea romanilor. Important este ca ea sa nu fie compromisa si sa nu fie pierduta. De ce spun asta? Pentru ca am ajuns la aceasta stabilitate economica, in primul rand cu sacrificiul si durerea romanilor si lor trebuie sa le multumim de fiecare data.
Eu am facut-o de fiecare data, cand am avut ocazia. O fac si astazi, in fata dumneavoastra, gestul de a le multumi sincer, romanilor, pentru faptul ca ei au salvat Romania, in acesti ani, de la prabusirea economica.
Fara efortul lor, n-ar fi fost posibil. De aceea, cu atat mai mult, inteleg nemultumirea cetatenilor romani. Inteleg nemultumirea oamenilor. O inteleg si ca prim-ministru, o inteleg si ca om, pentru ca stiu ca atunci cand iti este afectat salariul, cand iti este afectat locul de munca din sistemul bugetar sau chiar din sistemul privat, stiu ca aceasta masura, la nivel personal, te afecteaza pe tine si pe familia ta si e evident sa fii nemultumit de cei care te conduc. E greu, foarte greu de explicat ca, fara acel rau, era si mai rau, ca alternativa era dezastrul la ceea ce am avut in fata si stiu cat de greu este sa le explici oamenilor acest lucru.
Oamenii nu se incalzesc cu cifre macroeconomice. Oamenii nu traiesc cu indicatori macroeconomici. Inainte de a vorbi de deficit bugetar, in casa, vorbesc de rata la intretinere sau de rata la banca. Stiu foarte bine aceste lucruri. Dar, ce s-ar fi intamplat, daca aceste masuri nu erau luate? Cursul, probabil, s-ar fi triplat si ne-am fi pus intrebarea cine ar mai rezista, ca mediu de afaceri sau ca oameni care sa-si mai poata plati unele rate? Ce s-ar fi intamplat cu statul roman, daca nu realizam restructurarea sectorului bugetar? Mai putea Romania sa reziste cu un milion patru sute de mii de bugetari? Nu putea sa reziste. Puteam, ca stat, sa putem merge mai departe, in forma pe care am avut-o in 2008? Raspundeti-va si dumneavoastra, sincer, si orice om care analizeaza economic datele, la rece, ne spune ca aceste masuri, pe care le-am luat, au fost corecte si, repet, in primul rand, romanii sunt aceia care au facut posibila salvarea tarii, dar eu spun asa: si politicienii au o mare responsabilitate in aceasta criza economica – si cei din Romania, si cei din afara Romaniei – pentru ca ei au fost aceia care au dus Romania si tarile din UE, in acest prag al datoriilor publice care nu mai pot fi acceptate, la un nivel al deficitelor care nu mai pot fi sustinute, si politicienii trebuie sa-si asume si ei raspunderea, pe masura dorintei, pe masura durerii si suferintei oamenilor. Si ei trebuie sa-si asume responsabilitati.
Cei din arcul guvernamental ne-am pus pe tava imaginea si voturile – de la presedintele Romaniei, care si-a sacrificat imaginea, la primul ministru, care si-a asumat, alaturi de presedinte, aceste masuri care costa in imagine si in voturi – la fiecare dintre dumneavoastra, din arcul guvernamental, care mergeti in teritoriu si luati critici din partea oamenilor, da, am pierdut imagine si voturi, dar va asigur ca a meritat, pentru tara, si cine crede ca profitand de durerea si de suferinta de moment a oamenilor, se vor putea urca mai repede pe putere, gresesc sau cel putin nu este moral, avand in vedere aceasta situatie pe care o avem.
Si, le spun colegilor din opozitie, cu toata sinceritatea, da, oamenii sunt nemultumiti de masurile de austeritate pe care le-am luat, dar vreau sa stiti, in aceiasi masura, ca oamenii sunt nemultumiti de intreaga clasa politica din ultimii 20 de ani. Aceste proteste, din ultima vreme, ne-au aratat acest lucru. Da, oamenii au o nemultumire indreptatita fata de masurile de austeritate, dar, in acelasi timp, au o nemultumire mult mai mare, fata de tot ceea ce inseamna politica si clasa politica din ultimii 20 de ani, si aici este responsabilitatea noasta, a tuturor.
Cum raspundem, ca si politicieni la aceasta provocare? Raspundem in aceiasi maniera de confruntare, de ura, de imposibilitate a unei comunicari? Sau invatam din lectia pe care oamenii ne-au dat-o din strada, ca in primul rand politicienii au obligatia sa-si schimbe comportamentul. Nu spun vorbe mari, ca am avea de-a face cu o reinventare a politicului, dar chiar cred sincer ca este nevoie de un alt mod de a face politica in Romania. O politica, care sa puna si sa trimita la muzeul antichitatilor aroganta, lipsa de comunicare, incapacitatea de a ii asculta pe oameni. Eu imi asum personal greselile mele si ale Guvernului. Nu am comunicat cel mai bine in acesti ani, dar vreau sa stiti ca aceasta problema este mult mai profunda, in societatea romaneasca.
Oamenii n-au cerut, in Piata Universitatii, sa vina Ponta si Antonescu, sa-i conduca, pentru ca asta ar fi insemnat ca aveau doar o problema cu cei care conduc, astazi, tara. Oamenii au o problema mai profunda, cu ceea ce inseamna sistemul politic romanesc si trebuie sa invatam fiecare din aceasta lectie, de la nivel local pana la nivel national, sau de la nivel national pana la nivel local, ca oamenii sunt cei care conduc in democratie, ca vocea lor este, in ultima instanta, cea care trebuie sa conduca destinele unei natiuni exprimata institutional prin mecanismele democratice. Repet, este ceea ce se intampla in strada, dincolo de nemultumirea fata de masurile de austeritate, un vot de blam la adresa intregii clase politice, care trebuie sa invete sa-si schimbe comportamentul, iar, de la aroganta, la lipsa de comunicare, la prevalenta intereselor personale, in raport cu interesul public, sunt lucruri pe care oamenii le cer si, repet, fiecare trebuie sa invatam din aceasta lectie.
Care este cel mai important lucru astazi pentru Romania? In primul rand, v-am atras atentia sincer, dragi colegi – si luati-o asa cum credeti dumneavoastra, v-am spus exact ce gandesc, pe componenta morala, pe componenta de reforma a clasei politice in continuare. Ce asteapta, insa, astazi, romanii, cetatenii romani, de la noi? Eu spun un lucru, acum: cel mai important lucru, pentru Romania, astazi, este sa pastram stabilitatea economica a tarii si credibilitatea externa a Romaniei. Sunt bunuri castigate, oameni buni, sunt bunuri pe care le-am castigat cu pretul suferintei romanilor, n-avem voie sa dam cu piciorul la acest bun de pret, pe care Romania il are, astazi. Uitati-va ce se intampla in Europa. Uitati, cum tari importante din zona euro sunt in pragul falimentului, uitati, cu cata greutate incearca sa gaseasca solutii pentru a ajunge la stabilitatea economica pe care noi ne-am castigat-o datorita romanilor. N-avem dreptul niciunul dintre noi, guvernanti sau opozitie, sa sacrificam ceea ce Romania are mai de pret, astazi: stabilitatea si credibilitatea ei externa.
De aceea, cred ca avem obligatia sa conservam acest bun, despre care am vorbit. Va propun, pentru 2012, un pact pentru stabilitate politica si economica a Romaniei. Acest pact de stabilitate economica si politica sa aiba, drept obiectiv fundamental, pastrarea stabilitatii economice a tarii si a credibilitatii externe a Romaniei sau, in alti termeni spus acest lucru, un pact pentru a mentine si a creea locuri de munca, in continuare, in aceasta tara. Acest pact are o componenta politica. E un an electoral, 2012; vom avea alegeri in toamna acestui an. Ne mai despart, practic, opt luni de zile, pana intram in campanie electorala. Inainte de campanie electorala si de interesele politicianiste ale unora sau altora, interesul care trebuie sa ne uneasca pe toti este interesul national, interesul stabilitatii economice a tarii.
Ca partide, putem avea interese diferite; ca oameni ce reprezentam Romania, trebuie sa ne preocupe, in primul rand, interesul national si de a conserva ceea ce romanii au castigat cu truda, cu suferinta in acesti ani: stabilitatea despre care am vorbit.
Astept, din partea opozitiei, asa cum am discutat, propunerile pentru consiliul de dialog economic putere-opozitie. Vreau sa stiti ca acest guvern a stiut si stie ce are de facut, pentru ca de aceea a reusit sa aduca stabilitatea economica a tarii, dar recunosc ca nu detine monopolul adevarului, nu spunem ca solutiile noastre sunt perfecte. Asteptam, in continuare, de la opozitie, orice propunere care poate veni pe linia mentinerii si crearii locurilor de munca.
Responsabilitatea este al treilea lucru pe care il asteapta romanii, de la noi. Clasa politica din ultimii 20 de ani s-a concentrat pe cele doua sau, mai bine spus, pe o singura modalitate de lucru: confruntare – unii sa dispara, ceilalti sa ia puterea. Nu cred ca este un mod de a face politica, specific anilor pe care ii avem in fata, de criza economica. Va propun sa inlocuim confruntarea cu competitia.
Confruntarea inseamna ura, confruntarea inseamna “da-te tu jos, ca sa ma urc eu la putere!”, confruntarea inseamna sa dispara adversarul politic, ca sa ii iau eu locul. Competitia inseamna dialog intre idei, propuneri si solutii. Oamenii, dincolo de ceea ce spun in piata, asteapta de la politicieni un asemenea mod de comportare. Trecerea de la confruntare, la competitie, si cel mai bun care va fi apreciat de oameni in alegeri, conform Constitutiei, sa conduca destinele Romaniei, dar, pe baza de programe, de idei. Nu spun ca si eu am facut intotdeauna acest lucru, de cand sunt in politica, dar recunosc ca aceasta este calea. Daca veti recunoaste si dumneavoastra, cu siguranta, Romania va avea de castigat. Sa mergem pe competitie si nu pe confruntare! Confruntarea, repet, duce la invrajbire si ura, competitia duce la solutii pentru oameni. Tot pe linia aceasta, a responsabilitatii, fac apel, colegial, la USL, sa renunte la propunerea pe care au anuntat-o, de a cere UE suspendarea fondurilor europene pentru Romania. Fondurile europene sunt ale tarii, nu sunt ale USL-ului sau ale puterii. Romania are nevoie de acesti bani, pentru ca ii merita si i-a castigat. Cred ca, atunci cand avem interesul national in fata, nu e bine ca cei din opozitie, colegii nostri din opozite sa incerce sa-si caute modalitati mai usoare de a se catara spre putere, punand in pericol interesul Romaniei. Doar anul asta, avem sase miliarde, pe care putem sa-i aducem in tara. Finalizarea autostrazilor sau, practic, finalizarea proiectelor din orice comuna din aceasta tara, din oras, din municipiu, depinde de acesti bani europeni. Eu cred ca trebuie sa lasam de-o parte ura si invrajbirea despre care am vorbit, sa vedem interesul tarii si aici, da, sa avem competitie, dar pe proiecte si sa nu punem interesul tarii, la mijloc. Sper ca acest lucru va fi inteles ca este in beneficiul oamenilor si sa stopeze orice demers care tine mai mult de vremurile fanariote, cand de plangeam la Inalta Poarta, cu privire la dorinta de a lua firmanul, de a lua conducerea tarii, venind din afara – nu. Romanii trebuie sa decida cine va guverna aceasta tara si avem alegeri, in aceasta toamna, si trebuie sa ii lasam pe romani alegand programele, judecandu-ne ce am facut, pe fiecare, sa ia decizia cea mai potrivita.
In aceste zile, reactia politicienilor n-a fost intotdeauna cea mai potrivita si vreau sa stiti, sincer, regret derapajele si stangaciile verbale ale unor colegi de-ai mei, la adresa protestatarilor din strada, si prezint, aici, de la aceasta tribuna a Parlamentului, scuze publice romanilor, pentru aceste stangacii verbale si pentru aceste afirmatii.
Vreau, de asemenea, sa stiti ca, pe aceasta linie, am luat decizia de revocare din functie a ministrului afacerilor externe, Teodor Baconschi, si am inaintat presedintelui Romaniei propunerea de revocare din functie, pentru declaratiile facute. Cred ca este un moment in care putem schimba cursul politicii, in Romania, de la confruntare, la competitie, in interes national.
Va invit ca, astazi, solutiile care ne unesc si nu ne dezbina sa fie acelea care sa conduca mai departe Romania, spre ceea ce inseamna viitorul ei, pentru ca stabilitatea o avem. Depinde de noi, sa nu o compromitem.
Va multumesc!
Declaratii sustinute de primul-ministru Emil Boc in incheierea dezbaterii din cadrul ședintei comune a Parlamentului
/…/De fiecare data, Guvernul si-a pus mandatul pe masa in fata dumneavoastra, Parlamentul avand la dispozitie posibilitatea de a demite Guvernul in temeiul acelei proceduri de asumare. Dar altceva doream sa ii precizez domnului presedinte Ponta. In 2009, PSD a fost la guvernare alaturi de PDL. Tot mai putini isi aduc aminte de acest lucru, dar din cei trei ani de criza, un an PSD a fost la guvernarea Romaniei. In acea perioada de timp, vreau sa stiti ca ministrul pentru relatia cu Parlamentul a fost domnul Victor Ponta si, in acel interval de timp, de noua luni de zile, Guvernul a avut cinci angajari de raspundere. Intrebarea mea este, cu onestitate pusa, daca PSD, USL aveau atat de multe impotriva unei asemenea proceduri, nu am auzit nici in Guvern, nici de la aceasta tribuna vreo opozitie impotriva asumarii raspunderii pe codurile juridice, pe legea educatiei sau pe legea salarizarii sau pe legea care viza desfiintarea agentiilor guvernamentale. Au fost cinci asumari de raspundere in noua luni de zile cat PSD a fost la guvernare. Spun asta pentru ca, intra-adevar, 14 au fost in total, dar ele au fost determinate de vremurile dificile, din punct de vedere economic, in care am trait si traim; n-au fost produsul altor motive.
Cand arde casa vecinului, nu stai cu mana in san si astepti sa-ti arda si propria casa sau cand esti pe frontul de lupta, intr-adevar, trebuie sa iei decizii rapide ca sa-ti salvezi viata. Ganditi-va, aceasta criza economica este cea mai severa de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial si in vremuri exceptionale e nevoie, din nefericire, de masuri exceptionale pentru a putea sa salvezi economia unei tari. Deci, procedura aceasta a asumarii a fost folosita in aceste conditii. De aceea resping ceea ce domnul presedinte Ponta spunea, ca asumarea raspunderii reprezinta o abatere de la standardele democratiei, motiv pentru care ar trebui sa se planga USL la Uniunea Europeana. Daca se plange la Uniunea Europeana, sa se planga si de faptul ca au fost un an in guvernare, firesc, cand au fost parte la cinci asumari de raspundere. As face o referire tot la ceea ce domnul presedinte Ponta spunea cu privire la decizia unor prim-ministri din Grecia, Spania sau Italia, spunand de ce nu se procedeaza astazi la fel si in Romania, ca si in Grecia, ca si in Spania sau ca si in Italia. Diferenta majora intre Romania si toate aceste tari consta in aceea ca Romania a luat masurile necesare pentru a evita colapsul economic, in timp ce premierii din acele tari au refuzat sa ia acele masuri si au plecat acasa.
Ganditi-va la domnul Papandreu, in Grecia, premier socialist, a fost pus in fata situatiei de a lua masuri dure de austeritate, a mers si a cerut referendum popular pentru masuri de austeritate si si-a dat demisia. Deci, n-a avut curajul sa vina si sa propuna masuri de austeritate si si-a dat demisia.
Ganditi-va, la fel, in Spania – n-a avut curajul sa-si asume guvernul socialist masuri de austeritate si, de aceea, a cerut alegeri anticipate sa vina un alt guvern, care a castigat alegerile si care va fi obligat sa ia aceleasi masuri de austeritate, pe care le-a luat Romania.
Italia, uitati, masurile Guvernului Monti, pe care le aveti si dumneavoastra si propuse: reforma sistemului de pensii prin cresterea varstei de pensionare la 66 de ani pentru femei in 2018 si la 66 de ani pentru barbati; decuplarea indexarii de evolutie a inflatiei la pensii; eliminarea pensiilor de aur sau cresterea numarului anilor de contributie la 41 de ani si o luna pentru femei, la 42 de ani si o luna pentru barbati fata de 40 de ani, cat e in momentul de fata. Sau reducerea aparatului guvernamental sau majorarea TVA de la 21, la 23%, incepand cu 2012.
Deci, vedeti? A fost nevoie sa vina un guvern care sa ia masuri de austeritate. Asta incerc sa-i explic domnului presedinte Ponta. Romania a luat aceste masuri in 2010, inaintea altor guverne europene, si de aceea Romania astazi are stabilitate economica. O are in primul rand datorita romanilor, datorita efortului, suferintei, durerii romanilor, care ne-au ajutat sa ajungem la aceasta stabilitate economica. In Romania, politicienii nu au fugit de aceasta responsabilitate, incepand cu dumneavoastra, cei din arcul guvernamental, membri ai Parlamentului, deputati si senatori, care nu ati fugit acasa, nu ati dat bir cu fugitii, ci ati acceptat in acel moment ca mai importanta este Romania decat imaginea fiecaruia dintre dumneavoastra si criticile pe care le primiti in colegiile electorale. Aceasta rasplata incepe sa apara. Stabilitatea este prima rasplata, pe care o primiti pentru faptul ca ati preferat interesul tarii in detrimentul interesului personal de politician si asta inseamna un alt mod de a face politica. La fel a facut si presedintele tarii, care cu un urias capital de imagine la inceput, si-a pus aceasta imagine pentru ca Romania sa treaca cu bine prin criza, si-a sacrificat imagine si voturi. Asta spune ceva despre comportamentul clasei politice, pe care, intr-adevar, o hulim in Romania, dar trebuie sa spunem si lucrurilor pe nume, ca aceste lucruri s-au facut. In ceea ce priveste afirmatia ca am afirmat eu, in ghilimele spun, ca am iesit din criza economica. Ii spun domnului presedinte Ponta: nu am spus niciodata fraza ca Romania a iesit din criza economica. Am spus ca Romania a iesit din recesiune ca prima etapa spre iesirea din criza economica – sunt doua lucruri total diferite. Am spus in discursul meu de la inceput: aceasta criza nimeni nu stie cand se va sfarsi sau ce forme noi va lua. De aceea, trebuie sa fim extrem de atenti cu ceea ce inseamna Romania astazi si bruma de stabilitate pe care am castigat-o cu atata greutate si de aceea am facut apel la putere si opozitie, pentru a conserva stabilitatea si credibilitatea Romaniei.
S-a facut o referire aici la ceea ce inseamna legitimitate democratica si necesitatea de alegeri anticipate. V-as propune un exercitiu de istorie politica, ca sa-l numesc asa. In 2007, poporul roman, titularul suveranitatii, prin referendum, a respins cu 75% propunerea Guvernului si a majoritatii PSD-PNL de suspendare din functie a presedintelui Romaniei, prin vot direct, exercitat de popor. Oamenii au votat, repet, in proportie covarsitoare de 75%, impotriva propunerii Guvernului Tariceanu si a majoritatii PSD-PNL. Atunci, noi am cerut alegeri anticipate, ca eram in opozitie. Am cerut, pentru ca era un vot al poporului, exprimat direct, cu 75%, dar nu a existat niciun fel de raspuns in acest sens. De ce nu a fost posibil atunci sa avem alegeri anticipate, distinsi colegi din USL, cand poporul, repet, dincolo de manifestatiile de strada, care sunt legitime, a venit si a votat cu 75% impotriva propunerii dumneavoastra? Ati preferat atunci sa uitati de vointa exprimata de oameni, repet, prin vot, care este actul suprem al democratiei, votul. Sa ne amintim ca tot asa, poporul, prin referndum, a votat in proportie de 80% parlament unicameral, vot – repet – exprimat de popor. Intrebarea mea este: am uitat de popor cand am cerut vot uninominal sa revizuim Constitutia? Unde este atasamentul USL-ului fata de ceea ce a votat poporul pentru a avea parlament unicameral, refuzand revizuirea Constitutiei sub acest aspect, repet, votat de popor.
Deci, daca este sa vorbim de democratie, repet, haideti sa ne intoarcem la fundamentele ei si sa respctam ceea ce romanii au votat si si-au exprimat in proportie covarsitoare: parlament unicameral, cu reducerea numarului de parlamentari, si nu sa refuzam o dezbatere amanata la calendele grecesti, pentru ca romanii au spus si au votat acest lucru.
In al treilea rand, domnul presedinte Ponta spunea ca nu a solicitat sau ca nu doreste sa solicite – poate e o alta nuanta – Bruxelles-ului suspendarea fondurilor europene pentru Romania.
Din nefericire, declaratia USL-ului, prin vocea doamnei Rovana Plumb, contrazice ceea ce domnia sa spune, pentru ca, citez din ceea ce spunea doamna Rovana Plumb: “Nu ne vom opri doar la palierul Parlamentului European, mergem mai departe catre Executiv si catre Consiliu, pentru ca privirile se indreapta catre Romania. Si impreuna cu Victor Ponta si Crin Antonescu vom continua, in cursul urmatoarei saptamani, sa prezentam in Parlamentul European situatia Romaniei”. Si spune si iar citez: “daca derapajele democratice vor continua, este clar ca in cadrul dezbaterilor din Parlamentul European se poate invoca articolul 7 din Tratat, care inseamna sanctiuni institutionale la adresa Romaniei”. Deci propunerea USL-ului era si este sa se invoce articolul 7 din Tratat, care ce inseamna? Suspendarea fondurilor europene pentru Romania si retragerea dreptului de vot al Romaniei in Consiliul European, adica marginalizarea Romaniei in Uniunea Europeana. Cred, pentru ceea ce inseamna interesul national, ca un asemenea demers al USL-ului va fi stopat, pentru ca nu asta inseamna interesul national al tarii noastre.
In privinta alegerilor, am spus-o de la inceput: in acest an vom avea alegeri. In toamna acestui an se desfasoara alegeri pentru Parlamentul Romaniei, pentru Camera Deputatilor si Senat, care va da un nou guvern al acestei tari. Am spus ca, din punctul meu de vedere, ca prim-ministru, ca lungimea mandatului este mai mare sau mai mica, nu conteaza pentru mine; ceea ce este important, este pentru Romania. Daca pentru doua luni de zile sa facem alegeri anticipate in septembrie sau sa le facem in noiembrie, merita sa punem tara in instabilitate si in imposibilitatea de a lua decizii in acest interval de timp?
Din punctul meu de vedere, ca prim-ministru, mi-am asumat ceea ce scrie in fisa postului in perioada de criza: nepopularitate si faptul de a fi acela care primeste, in primul rand, nemultumirea oamenilor, din cauza masurilor grele pe care le-am luat, si care au salvat Romania de la colapsul economic.
N-am venit in aceasta functie sa candidez la vreun concurs de popularitate, nici acum, nici dupa ce termin aceasta functie de prim-ministru. Ne-am dedicat, impreuna cu colegii mei, pentru ceea ce inseamna scoaterea Romaniei din aceasta perioada dificila si de a ajunge la stabilitate, pentru ca stabilitatea cum se traduce astazi economic pentru oameni. Am spus-o ca, din nefericire, nu se traduce inca prin bani mai multi in buzunar sau prin pensii marite. Nu astazi, pentru ca mai trebuie sa treaca un interval de timp de la cresterea economica pe hartie, la cresterea economica in buzunare, dar doar acest drum ne poate asigura realizarea acestui obiectiv. Acum cream conditiile pentru ca acest lucru sa se intample si n-am venit astazi in fata Parlamentului sa promit nici marire de salarii, nici mariri de pensii, nici de alocatii, pentru ca astazi nu se poate. Pot insa sa va spun ca stabilitatea insa inseamna ca, astazi, nu avem un risc de neplata a salariilor, pensiilor sau alocatiilor sociale. Cred ca asta este prima responsabilitate a noastra, in contextul acesta de furtuna economica, sa conservam aceasta stabilitate si sa batem tarusi consistenti pentru cresterea, in viitor, a acestor lucruri.
Imi amintesc, si-l vad pe domnul fost prim-ministru, Adrian Nastase. L-as intreba, tot vorbim de procedura asumarii de raspundere, domnia sa de ce si-a asumat raspunderea pe Codul Muncii? De ce n-a asteptat sa fie o dezbatere parlamentara, cand era in 2002? Nu era nicio criza economica, nu era nicio furtuna, dar noi suntem acuzati ca am folosit aceasta practica, repet inca o data, cinci din cele 14 asumari s-au facut cu PSD-ul, cu USL-ul jumatea pe care si-o revendica la guvernare. De aceea va invit doar la o meditatie suplimentara, atunci cand faceti aceste afirmatii cu privire la standardele de democratie din Romania.
Inchei cu ceea ce am mai spus: prioritatea zero a Romaniei ramane stabilitatea economica a tarii si credibilitatea externa a Romaniei. Pentru aceasta v-am propus, si raman consecvent propunerii unui pact de stabilitate politica si economica in 2012, care sa aiba acest obiectiv central si sa asigure mentinerea si creearea de noi locuri de munca pentru cetatenii acestei tari. Si astept din partea opozitiei propunerile pentru constituirea acestui consiliu de dialog putere-opozitie pentru mentinerea si crearea de noi locuri de munca.
Va multumesc!