Cauza Leca si Filipescu impotriva Romaniei
In M. Of. nr. 39 din 17 ianuarie 2012 a fost publicata Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 19 iulie 2011 in Cauza Leca si Filipescu impotriva Romaniei.
Din cuprins:
HOTARAREA
din 19 iulie 2011
in Cauza Leca si Filipescu impotriva Romaniei
Strasbourg
(Cererile nr. 27.949/04 si 30.324/04)
Hotararea este definitiva. Aceasta poate suferi modificari de forma.
In Cauza Leca si Filipescu impotriva Romaniei,
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a treia), reunita intr-o camera compusa din Egbert Myjer, presedinte, Luis Lopez Guerra, Mihai Poalelungi, judecatori, si Marialena Tsirli, grefier adjunct de sectie,
dupa ce a deliberat in camera de consiliu la 28 iunie 2011,
pronunta prezenta hotarare, adoptata la aceeasi data:
PROCEDURA
1. La originea cauzei se afla doua cereri (nr. 27.949/04 si 30.324/04) indreptate impotriva Romaniei, prin care trei resortisanti ai acestui stat (reclamantii) au sesizat Curtea la 26 mai 2004 si, respectiv, la 10 august 2004 in temeiul art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Conventia).
2. Guvernul roman (Guvernul) a fost reprezentat de agentul guvernamental Razvan-Horatiu Radu din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
3. In urma intrarii in vigoare a Protocolului nr. 14, prezentele cereri au fost atribuite unui comitet de trei judecatori.
IN FAPT
I. Circumstantele cauzei
4. Reclamantii sunt resortisanti romani care au obtinut decizii civile in favoarea lor in diverse proceduri civile. Aceste hotarari definitive au fost anulate printr-un recurs in anulare introdus de procurorul general al Romaniei. Datele de nastere ale reclamantilor si descrierea detaliata a procedurilor lor se gasesc in anexa.
II. Dreptul si practica interne si internationale relevante
A. Dreptul intern relevant
5. Dispozitiile legale si jurisprudenta interna relevante sunt descrise in Hotararea Brumarescu impotriva Romaniei [(MC), nr. 28.342/95, pct. 31 – 44, CEDO 1999-VII].
Articolele relevante din Codul de procedura civila in vigoare la data la care au avut loc faptele prevedeau urmatoarele:
ART. 330
“Procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, poate ataca cu recurs in anulare, la Curtea Suprema de Justitie, hotararile judecatoresti irevocabile pentru urmatoarele motive:
1. cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti;
2. cand prin hotararea atacata s-a produs o incalcare esentiala a legii, ce a determinat o solutionare gresita a cauzei pe fond ori aceasta hotarare este vadit netemeinica.”
ART. 330^1
“In cazurile prevazute de art. 330 pct. 1 si 2, recursul in anulare se poate declara in termen de 1 an de la data cand hotararea judecatoreasca a ramas irevocabila.”
6. Art. 330 si art. 330^1 au fost abrogate de art. I pct. 17 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58 din 25 iunie 2003, intrata in vigoare la 27 august 2003. Conform art. II din ordonanta:
“[…] Hotararile pronuntate inainte de intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta raman supuse cailor de atac si termenelor prevazute de legea sub care au fost pronuntate.”
7. Art. 322 pct. 9 din Codul de procedura civila a fost modificat pentru a permite revizuirea unui proces pe plan intern in urma unei hotarari a Curtii Europene a Drepturilor Omului de constatare a unei incalcari. Articolul respectiv prevede:
ART. 322
“Revizuirea unei hotarari definitive […] se poate cere in urmatoarele cazuri:
[…]
9. daca Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale datorata unei hotarari judecatoresti, iar consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin revizuirea hotararii pronuntate.”
B. Recomandarea nr. R (2000) 2 a Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei
8. In Recomandarea sa nr. R (2000) 2 cu privire la reexaminarea sau redeschiderea anumitor cauze la nivel intern ca urmare a unor hotarari ale Curtii Europene a Drepturilor Omului, Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei a incurajat “partile contractante sa isi examineze sistemele juridice nationale pentru a se asigura ca exista posibilitati corespunzatoare pentru reexaminarea unei cauze, inclusiv redeschiderea procesului, in cazurile in care Curtea a constatat o incalcare a Conventiei, in special daca:
(i) partea vatamata continua sa sufere consecinte negative foarte grave ca urmare a deciziei nationale, consecinte care nu pot fi compensate prin reparatia echitabila si care nu pot fi modificate decat prin reexaminare sau redeschidere; si
(ii) rezulta din hotararea Curtii ca: a) decizia interna atacata este contrara pe fond Conventiei; sau b) incalcarea constatata este cauzata de erori sau de deficiente ale procedurii atat de grave incat determina o indoiala serioasa cu privire la rezultatul procedurii interne atacate”.
IN DREPT
I. Conexarea cauzelor
9. Tinand cont de similaritatea cererilor in ceea ce priveste faptele si problema de fond pe care o ridica, Curtea decide sa le conexeze si sa le examineze impreuna, pronuntand o singura hotarare.
II. Cu privire la pretinsa incalcare a art. 6 & 1 din Conventie
10. Conform reclamantelor, hotararile prin care instanta suprema romana a admis recursurile in anulare incalca art. 6 & 1 din Conventie, care dispune:
“Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil […], de catre o instanta […], care va hotari […] asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil […]”
11. Cu titlu preliminar, Curtea considera necesar sa se determine obiectul litigiului privind Cauza nr. 27.949/04. In aceasta cauza, Curtea a formulat o intrebare din oficiu catre parti pe tema dreptului reclamantilor la respectarea bunurilor lor. Reclamantii nu au formulat observatii ca raspuns la aceasta intrebare. Prin urmare, Curtea va examina cauza doar din perspectiva art. 6 & 1 din Conventie.
A. Cu privire la admisibilitate
12. In Cauza nr. 27.949/04, Guvernul ridica doua exceptii preliminare privind motivul comunicat din perspectiva art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie.
13. Curtea, tinand seama de faptul ca speta va fi analizata numai din perspectiva art. 6 din Conventie (a se vedea pct. 11 supra), nu considera necesar sa se pronunte cu privire la exceptiile preliminare invocate de Guvern.
14. Curtea constata ca cererile nu sunt in mod evident nefondate in sensul art. 35 & 3 din Conventie. De asemenea, subliniaza ca acestea nu prezinta niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, este necesar sa fie declarate admisibile.
B. Cu privire la fond
15. Reclamantii sustin ca infirmarea de catre autoritatea jurisdictionala suprema a hotararilor definitive in favoarea lor pe calea recursului in anulare a adus atingere principiului securitatii raporturilor juridice.
16. Facand trimitere la Cauza Brumarescu, Guvernul recunoaste ca, potrivit jurisprudentei constante a Curtii, admiterea unei cai extraordinare de atac care repune pe rol o hotarare definitiva printr-o procedura de reformare este considerata drept o incalcare a principiului securitatii raporturilor juridice [Brumarescu contra Romaniei, (MC), nr. 28.342/95, pct. 62, CEDO 1999-VII). Cu toate acestea, subliniaza ca, in urma hotararii citate anterior, Codul de procedura civila a fost modificat, iar prevederile legale care permiteau procurorului general sa sesizeze Curtea Suprema de Justitie, denumita apoi Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu un recurs in anulare impotriva unei hotarari definitive, au fost abrogate.
17. Curtea reaminteste ca in Cauza Brumarescu (pct. 61 – 62) a concluzionat ca s-a incalcat art. 6 & 1, cu motivarea ca anularea unei hotarari definitive in urma unei cai de atac extraordinare era contrara principiului securitatii juridice.
Curtea considera ca nimic nu permite sa se faca o distinctie din acest punct de vedere intre prezentele cauze si Cauza Brumarescu, citata anterior.
18. Prin urmare, a fost incalcat art. 6 & 1 in aceasta privinta in cele doua cauze indicate in continuare.
III. Cu privire la aplicarea art. 41 din Conventie
19. Art. 41 din Conventie prevede:
“Daca Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila.”
A. Prejudiciul
20. Reclamantii au solicitat urmatoarele sume cu titlu de prejudiciu material si moral:
_____________________________________________________________
| | Numarul | Prejudiciu material | Prejudiciu moral |
| | cauzei | | |
|___|___________|__________________________|__________________|
| . | 27.949/04 | Contravaloarea la pretul | 20.000 EUR |
| | | pietei a imobilului de | |
| | | care au fost deposedati | |
| | | reclamantii: | |
| | | 60.000 – 80.000 EUR | |
|___|___________|__________________________|__________________|
| . | 30.324/04 | Pretul terenului | 10.000 EUR |
| | | revendicat: 50.000 EUR | |
|___|___________|__________________________|__________________|
21. Guvernul contesta aceste pretentii.
22. In prezentele cauze, Curtea aminteste ca a concluzionat ca a existat o incalcare a art. 6 din Conventie datorita anularii hotararilor judecatoresti ramase definitive si executorii, in urma recursului in anulare formulat de procurorul general.
23. Curtea observa in continuare ca, atunci cand, precum in speta, aceasta constata incalcarea drepturilor unui reclamant, art. 322 pct. 9 din Codul de procedura civila permite revizuirea procesului pe plan intern. Astfel, intrucat in urma unei hotarari a Curtii Europene dreptul national permite restitutio in integrum, adica restabilirea situatiei existente inainte ca art. 6 sa fie incalcat [a se vedea Piersack impotriva Belgiei (art. 50), 26 octombrie 1984, pct. 12, seria A nr. 85], avand in vedere rolul sau subsidiar, Curtea considera ca reclamantii trebuie mai intai sa sesizeze instantele interne conform dispozitiilor de drept intern mentionate (a se vedea Sfrijan impotriva Romaniei, nr. 20.366/04, pct. 48 – 49, 22 noiembrie 2007; mutatis mutandis Iosif si altii impotriva Romaniei, nr. 10.443/03, pct. 99, 20 decembrie 2007, si Brezeanu impotriva Romaniei, nr. 10.097/05, pct. 36, 21 iulie 2009).
24. Prin urmare, Curtea nu considera necesar sa acorde reclamantilor despagubiri cu titlu de prejudiciu material.
25. In ceea ce priveste prejudiciul moral, avand in vedere ansamblul elementelor pe care le detine si pronuntandu-se in echitate, conform art. 41 din Conventie, Curtea decide sa acorde 2000 EUR fiecarui reclamant ca reparatie echitabila a prejudiciului moral suferit.
B. Cheltuieli de judecata
26. Reclamantul in Cauza nr. 30.324/04 solicita rambursarea sumei de 13.442 RON (3.360 EUR), cheltuieli de judecata, pentru care a depus partial documente justificative. In Cauza nr. 27.949/04, reclamantii nu au formulat o cerere pentru cheltuieli de judecata.
27. Guvernul nu se opune rambursarii cheltuielilor efectuate, in conditiile prezentarii documentelor justificative.
28. Tinand seama de jurisprudenta sa si pronuntandu-se in echitate, Curtea considera ca este rezonabil sa acorde suma de 1.000 EUR reclamantului in Cauza nr. 30.324/04.
C. Dobanzi moratorii
29. Curtea considera necesar ca rata dobanzilor moratorii sa se intemeieze pe rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal practicate de Banca Centrala Europeana, majorata cu trei puncte procentuale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
In unanimitate,
CURTEA
1. hotaraste sa conexeze cererile;
2. declara cererile admisibile in ceea ce priveste capatul de cerere intemeiat pe art. 6 & 1 din Conventie;
3. hotaraste ca a fost incalcat art. 6 & 1 din Conventie;
4. hotaraste ca statul parat trebuie sa plateasca, in decurs de 3 luni, urmatoarele sume, la care se adauga orice suma care ar putea fi datorata cu titlu de impozit ce trebuie convertita in moneda statului parat la rata de schimb aplicabila la data platii:
a) pentru Cauza nr. 27.949/04: 2.000 EUR (doua mii de euro) ambilor reclamanti, pentru prejudiciul moral;
b) pentru Cauza nr. 30.324/04: 2.000 EUR (doua mii de euro) pentru prejudiciul moral si 1.000 EUR (o mie de euro) pentru cheltuielile de judecata;
5. respinge cererea de reparatie echitabila pentru celelalte capete de cerere.
Redactata in limba franceza, apoi comunicata in scris, la 19 iulie 2011, in temeiul art. 77 & 2 si 3 din regulament.
Egbert Myjer,
presedinte
Marialena Tsirli,
grefier adjunct
