Avizul Comitetului Economic si Social European privind antreprenoriatul social si intreprinderile sociale (aviz exploratoriu)

2012/C 24/01

Raportor: dna Ariane RODERT

Prin scrisoarea din 6 iunie 2011, vicepresedintele Comisiei Europene, dl Maroš ŠEFČOVIČ, in conformitate cu articolul 262 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, a solicitat Comitetului Economic si Social European sa elaboreze un aviz exploratoriu cu privire la

Antreprenoriatul social si intreprinderile sociale (aviz exploratoriu).

Sectiunea pentru piata unica, productie si consum, insarcinata cu pregatirea lucrarilor Comitetului pe aceasta tema, si-a adoptat avizul la 3 octombrie 2011.

In cea de-a 475-a sesiune plenara, care a avut loc la 26 si 27 octombrie 2011 (sedinta din 26 octombrie 2011), Comitetul Economic si Social European a adoptat prezentul aviz cu 106 voturi pentru, si 1 abtinere.

1. Concluzii si recomandari

1.1 In opinia CESE, initiativele de promovare a intreprinderilor sociale trebuie privite in contextul notiunii mai largi de intreprindere sociala, dat fiind ca sunt necesare masuri in toate etapele ciclului de viata ale acesteia.

1.2 Antreprenoriatul social constituie un element esential al modelului social european. El se afla in stransa legatura cu Strategia Europa 2020 si aduce o contributie semnificativa la bunul mers al societatii. Prin sprijinirea si promovarea antreprenoriatului social, sunt valorificate potentialul sau de crestere si crearea de valoare sociala. CESE sprijina initiativa Comisiei de a crea un cadru politic si un plan de actiune pentru promovarea intreprinderilor sociale in Europa si subliniaza importanta punerii in aplicare efective si depline a acesteia, atat la nivel european cat si la nivelul statelor membre.

1.3 In conditiile unor definitii care difera de la un stat la altul, intreprinderea sociala ar trebui descrisa in baza caracteristicilor comune, cum ar fi obiectivul social, reinvestirea profiturilor si multitudinea formelor juridice si de participare a partilor interesate.

1.4 Statele membre si institutiile UE trebuie sa garanteze ca intreprinderile sociale sunt incluse si luate in considerare in cadrul initiativelor si programelor destinate intreprinderilor in conditii egale cu alte forme de intreprindere. Cea mai buna modalitate de promovare a initiativelor transfrontaliere ale intreprinderilor sociale consta in finantarea unor locuri de intalnire pentru schimbul de idei si de modele.

1.5 Accesul mai usor la capital si instrumentele de finantare adaptate reprezinta o prioritate pentru intreprinderile sociale. Comisia ar trebui sa identifice si difuzeze exemplele de bune practici si initiative existente la nivelul statelor membre, cum ar fi capitalul hibrid si formele de interactiune intre capitalul public si cele privat; de asemenea, Comisia ar trebui sa garanteze ca actualul cadru de reglementare nu impiedica dezvoltarea unor noi instrumente.

1.6 Este esential ca in cadrul urmatoarei perioade de programare pentru fondurile structurale sa fie incluse in mod explicit programe de creare si dezvoltare a unor intreprinderi sociale. In acest sens, Comisia ar trebui sa furnizeze orientarile necesare privind modul in care pot fi combinate si mobilizate instrumente financiare provenind din surse diferite.

1.7 Comisia ar trebui sa lanseze la nivelul UE un exercitiu de comparare a abordarilor in materie de finantare publica care corespund cel mai bine antreprenoriatului social. De asemenea, Comisia ar trebui sa incurajeze si sa evalueze licitatiile publice cu specificatii sociale si sa abordeze problema reglementarilor excesive ale achizitiilor publice. In revizuirea normelor privind ajutoarele de stat, Comisia ar trebui sa ia in considerare o derogare pentru toate serviciile sociale de interes general sau sa extinda scutirea de notificare asupra tuturor serviciilor publice pe scara restransa si asupra anumitor servicii sociale, pentru a incuraja astfel infiintarea de noi intreprinderi sociale.

1.8 In anumite state membre, se aplica facilitati fiscale, datorita formelor juridice diferite si a misiunilor sociale specifice. Acestea ar trebui revizuite si impartasite, pentru a incuraja astfel elaborarea unor reglementari adecvate.

1.9 Comisia si statele membre ar trebui sa incurajeze crearea unor programe de sprijin specifice pentru dezvoltarea intreprinderilor sociale si noua generatie de intreprinzatori sociali.

1.10 Impreuna cu intreprinderile sociale, Comisia ar trebui sa ia initiativa de a analiza posibilitatea crearii unui sistem european comun de masurare a rezultatelor sociale si de a incuraja utilizarea sistemelor existente. De asemenea, se recomanda si examinarea mai amanuntita a initiativelor de creare a unui sistem de raportare mai transparent, menit sa consolideze increderea investitorilor. CESE invita Comisia sa initieze efectuarea unui studiu privind etichetele atribuite deja intreprinderilor sociale existente, cu scopul de a crea un sistem de etichetare sau un cod de conduita european comun.

1.11 Programele de cercetare, inovare si dezvoltare ar trebui sa includa intreprinderile sociale. In plus, se recomanda sa fie luate initiative in vederea colectarii si diseminarii de statistici privind intreprinderile sociale in Europa. Aceasta sarcina ar putea sa revina unui observator al intreprinderilor sociale la nivelul UE.

1.12 Ca si ceilalti angajatori, intreprinderile sociale trebuie sa indeplineasca cerintele privind conditiile de munca decente pentru angajatii lor si sa respecte contractele colective in vigoare, asigurand aplicarea lor corespunzatoare.

1.13 O atentie speciala trebuie acordata noilor state membre, pentru a asigura infiintarea de intreprinderi sociale prin deschiderea serviciilor publice, adoptarea unor politici de incluziune sociala si promovarea unor forme de intreprindere sociala cum ar fi economia sociala.

2. Introducere

2.1 Comunicarea Comisiei intitulata “Catre un Act privind piata unica” din 27 octombrie 2010 [1] propune masuri menite sa puna in practica conceptul unei “economii sociale de piata cu un grad ridicat de competitivitate”. Una din masurile propuse se intituleaza “initiativa privind antreprenoriatul social”. Aceasta propunere se regaseste ca una din masurile-cheie in versiunea finala a comunicarii pe tema “Actul privind piata unica” din aprilie 2011 [2] si a fost, de asemenea, identificata drept domeniu prioritar in cadrul avizului CESE INT/548 [3], elaborat ca raspuns la consultarile in legatura cu Actul privind piata unica.

2.2 Europa se confrunta cu provocari care necesita solutii care combina prosperitatea economica si bunastarea sociala. Promovarea antreprenoriatului social si a intreprinderilor sociale, in mod special in actualul climat economic tensionat, va permite in acelasi timp valorificarea potentialului sau de crestere si crearea de valoare sociala adaugata. Exploatarea acestui potential presupune dezvoltarea si punerea in aplicare a unui cadru politic cuprinzator, cu implicarea unui spectru larg de actori din toate sectoarele societatii (societatea civila, sectorul public si cel privat) la toate nivelurile (local, regional, national si european).

2.3 Antreprenoriatul social si intreprinderile sociale cuprind o multitudine de concepte care includ diferiti actori si diferite conditii existente la nivelul statelor membre. Prezentul aviz exploratoriu este intitulat “Antreprenoriatul social si intreprinderile sociale”, CESE preferand sa utilizeze termenul mai larg de “intreprindere sociala” (care include si antreprenoriatul social), dat fiind ca este nevoie de luarea unor masuri in toate etapele ciclului de viata al unei intreprinderi sociale.

2.4 Prezentul aviz exploratoriu doreste sa identifice domeniile prioritare pentru crearea unui mediu care sa permita dezvoltarea intreprinderilor sociale in Europa. In decursul anilor, CESE a abordat aceasta tematica intr-o serie de avize [4] si saluta noua atentie acordata de catre Comisie intreprinderii sociale. Trebuie, de asemenea, recunoscute in acest context si eforturile considerabile depuse in ultimii ani in acest sens de diferitele parti interesate, care au fost luate in considerare in cadrul avizului de fata [5].

3. Observatiile CESE

3.1 Definitia intreprinderii sociale

3.1.1 Diferitele traditii culturale si lingvistice au dus la acceptii diferite ale conceptului de intreprindere sociala.

3.1.2 CESE intelege necesitatea unei definitii clare pentru a permite concentrarea eforturilor, dar propune, in locul unei definitii, elaborarea unei descrieri bazate pe caracteristicile comune, precum:

– au ca obiective principale obiectivele sociale si nu de realizare a unor profituri, cu beneficii sociale in favoarea societatii in general sau a membrilor intreprinderii;

– functioneaza in principal fara scop lucrativ, iar surplusurile realizate sunt in general reinvestite si nu distribuite catre actionarii particulari sau proprietarii intreprinderii;

– sunt organizate sub forme juridice sau modele de afaceri diferite: de exemplu cooperative, societati mutuale, asociatii de voluntari, fundatii, intreprinderi cu scop lucrativ sau nelucrativ, combinand deseori diferite forme juridice si adaptandu-le in functie de necesitati;

– sunt operatori economici care produc bunuri si servicii (deseori de interes general), deseori cu o componenta puternica de inovare sociala;

– functioneaza ca entitati independente, cu un puternic element de participare si codecizie (angajati, utilizatori, membri), precum si de guvernanta si democratie (reprezentativa sau deschisa).

– deseori provin din sau sunt asociate cu organizatii apartinand societatii civile.

3.1.3 Intreprinderile sociale aduc o contributie importanta in societate si constituie un element fundamental al modelului social european. Ele contribuie la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 prin crearea de locuri de munca, dezvoltarea unor demersuri inovatoare pentru a raspunde nevoilor societatii, precum si prin coeziunea sociala, incluziunea si cetatenia activa pe care le genereaza. Ele joaca un rol deosebit in promovarea participarii femeilor, persoanelor mai in varsta, a tinerilor, minoritatilor si migrantilor. Trebuie, de asemenea, recunoscut ca o mare parte din intreprinderile sociale sunt IMM-uri, deseori apartinand economiei sociale, o parte dintre acestea activand in domeniul integrarii profesionale.

3.1.4 Lucrarile in curs de desfasurare ale Comisiei privind structurile juridice pentru economia sociala trebuie sa tina seama de aceste caracteristici, astfel incat toate formele de intreprindere sociala sa fie incluse. De asemenea, Comisia ar trebui sa ia in considerare efectuarea unui studiu privind noile forme juridice si noile initiative legislative luate in unele state membre [6] in vederea evaluarii gradului lor de utilitate.

3.2 Includerea intreprinderilor sociale in politica publica privind intreprinderile

3.2.1 Politicile publice pentru dezvoltarea si cresterea intreprinderilor sociale sunt legate de numeroase domenii politice, cum ar concurenta, piata interna, finantele si inovarea. Pentru a facilita infiintarea de noi intreprinderi si functionarea lor, initiativele de politica publica trebuie sa includa intreprinderile sociale in conditii egale cu celelalte forme de intreprinderi, atat la nivelul statelor membre, cat si la nivelul UE, recunoscand in acelasi timp caracteristicile lor specifice.

3.2.2 Deseori, intreprinderile sociale isi desfasoara activitatea la nivel local; cresterea economica nu reprezinta neaparat un obiectiv evident sau o prioritate. In abordarea posibilitatilor de crestere, ele prefera deseori alte modalitati decat competitia sau expansiunea modelului lor de afaceri. De acest fapt trebuie sa se tina seama in legatura cu initiativele transfrontaliere privind intreprinderea sociala. UE si statele membre ar trebui sa finanteze si sa sprijine infiintarea de forumuri, schimburile de ucenici, “tabere de inovare sociala” si retelele pentru franciza sociala, care ar putea constitui o cale mai buna de incurajarea a ideilor inovatoare si cooperarii transfrontaliere.

3.3 Stimularea investitiilor sociale

3.3.1 Imbunatatirea accesului la capital pentru infiintare si dezvoltare reprezinta o prioritate pentru intreprinderile sociale. In prezent se constata o lipsa de instrumente financiare dezvoltate pe specificul intreprinderilor sociale, in ciuda interesului considerabil pentru cooperare, atat din partea institutiilor financiare, cat si a intreprinderilor sociale. O serie de instrumente financiare inovatoare sunt in curs de dezvoltare la nivel local si national. Comisia ar trebui sa intreprinda masuri pentru a colecta si impartasi bune practici in cadrul aceste initiative inovatoare si experienta disponibila in statele membre, in vederea stimularii investitiilor sociale in Europa. In aceasta abordare, Comisia ar trebui sa tina seama de urmatoarele aspecte.

3.3.1.1 Datorita specificului lor si formelor juridice diferite, intreprinderile sociale nu pot face uz de aceleasi instrumente financiare de care dispun alte tipuri de intreprinderi. O dotare cu capital hibrid [7], adaptata cerintelor, care cuprinde subventii, capital propriu si capital imprumutat, se potriveste mai bine ciclului de viata al intreprinderilor sociale. Capitalul hibrid combina o parte de subventii (subventii publice, fonduri de caritate, donatii) cu fonduri proprii si instrumente de credit si de partajare a riscurilor. Instrumentele financiare de tipul capitalului hibrid includ subventii recuperabile, imprumuturi nerambursabile, subventii convertibile si acorduri privind repartizarea veniturilor. Un capital hibrid implica o stransa interactiune intre capitalul public si cel privat.

3.3.1.2 Aparitia unor intermediari care se adreseaza in mod specific intreprinderilor sociale trebuie de asemenea luata in considerare. Acestea joaca un rol fundamental prin faptul ca reunesc intreprinderile sociale si investitorii; ele pun la dispozitie informatii, furnizeaza capital, consultanta si sprijin. Exista o serie de exemple interesante care merita sa fie examinate mai amanuntit [8].

3.3.1.3 Comisia ar trebui sa acorde atentie si aparitiei unor tipuri de fonduri publice de investitii sociale [9] si altor initiative din sectorul financiar (banci cooperatiste [10], banci sociale [11], banci comerciale cu programe sociale [12], ca si aparitiei altor instrumente inovatoare, precum “obligatiunile cu impact social” (social impact bonds) [13]. In contextul scaderii nivelului de finantare publica, este deosebit de important ca aceste initiative sa fie sprijinite.

3.3.2 Este esential ca Comisia sa garanteze ca intregul cadru de reglementare al UE (de exemplu reglementarile privind acordarea de ajutor de stat) sustine si nu obstructioneaza aceste instrumente financiare nou create.

3.3.3 Urmatoarea perioada de programare pentru fondurile structurale ar trebui sa includa in mod explicit programe de infiintare si dezvoltare a intreprinderilor sociale disponibile pe termen mai lung, pentru a asigura astfel un sprijin sustinut in faza sensibila de infiintare a unei noi intreprinderi. Pentru ca fondurile structurale sa fie utilizate in sprijinul intreprinderilor sociale, Comisia ar trebui, de asemenea, sa furnizeze orientarile necesare privind modul in care pot fi combinate si mobilizate instrumente financiare provenind din surse diferite.

3.4 Modernizarea finantarii publice

3.4.1 Deseori, intreprinderile sociale produc bunuri si servicii de interes general care sunt finantate in primul rand din fonduri publice. Aplicarea cadrului juridic actual ii avantajeaza deseori pe marii actori privati, cu o capitalizare solida. Ar trebui dezvoltate noi instrumente juridice sau ar trebui dezvoltate in continuare cele existente, care sa se potriveasca mai bine intreprinderilor sociale. Comisia ar trebui sa lanseze la nivelul UE un exercitiu de comparare a abordarilor in materie de finantare publica care acomodeaza cel mai bine antreprenoriatul social.

3.4.2 Asa cum a aratat in avizul sau INT/570 [14], CESE considera ca participarea IMM-urilor, inclusiv a intreprinderilor sociale, la achizitiile publice trebuie sa sporeasca. Garantarea accesului egal la procedurile de achizitii publice pentru toti actorii este esentiala. Achizitiile publice trebuie sa fie simplificate prin simplificarea procedurilor administrative. Comisia joaca un rol fundamental in ceea ce priveste colectarea si punerea la dispozitie a unor modele de achizitii publice eficace si simple pentru intreprinderile sociale.

3.4.3 Avizul CESE privind achizitiile publice subliniaza in acelasi timp si importanta aspectelor inovatoare, sociale si de mediu pentru achizitiile publice. In acest context, ghidul Comisiei privind “Achizitiile orientate social” [15], care identifica modalitatile de a tine seama de aspecte sociale si de mediu in cadrul achizitiilor publice, este de o importanta deosebita si ar trebui sa se bucure de o mai mare prioritate. Comisia ar trebui, de asemenea, sa ia masuri de incurajare si evaluare a ponderii procedurilor de achizitii publice care au o dimensiune sociala.

3.4.4 Comisia ar trebui sa abordeze problema reglementarilor excesive a achizitiilor publice care poate fi constatata in unele state membre, prin sensibilizarea cu privire la alternativele existente, la instrumentele de finantare publice mai potrivite si mai inovatoare.

3.4.5 Pentru intreprinderile sociale, reglementarile privind ajutoarele de stat deseori reprezinta o provocare. In avizul sau TEN/455 [16], CESE se pronunta in favoarea unei abordari mai diversificate si proportionale, care sa tina seama nu numai de criterii economice, ci si de aspecte sociale, teritoriale si de mediu, si subliniaza necesitatea de a masura eficienta din punct de vedere al calitatii, rezultatelor si durabilitatii. Eforturile actuale in vederea simplificarii si clarificarii reglementarilor privind acordarea de ajutoare de stat trebuie, prin urmare, sa tina seama de efectele pe care revizuirea acestora le are asupra intreprinderilor sociale. De asemenea, trebuie subliniate derogarile deja existente pentru intreprinderile sociale [17].

3.4.6 In revizuirea normelor privind acordarea ajutoarelor de stat, Comisia ar trebui sa extinda regimul de scutire asupra tuturor serviciilor sociale de interes general, sau, asa cum propune avizul CESE, sa extinda scutirea de notificare asupra tuturor serviciilor publice pe scara restransa si asupra anumitor servicii sociale. Incertitudinea si sarcinile administrative suplimentare care deriva din respectarea normelor privind ajutoarele de stat ar putea sa-i descurajeze pe investitorii privati si pe responsabilii pentru achizitiile publice sa tina seama de intreprinderile sociale. Scutirile pot stimula inovarea si infiintarea de noi intreprinderi. O asemenea initiativa ar trebui insa sa dispuna de un mecanism corespunzator pentru a preveni coruptia.

3.4.7 Intreprinderile sociale pot activa sub forme juridice diferite, fiind astfel deseori supuse unor norme si conditii de impozitare diferite. Datorita obiectivelor lor sociale si repartizarea limitata a profitului sau impunerea unui plafon maxim de repartizare, intreprinderile sociale din anumite state membre se bucura de stimulente fiscale si alte derogari de ordin fiscal. Acestea ar trebui examinate si impartasite, pentru a incuraja dezvoltarea unor reglementari adecvate intreprinderilor sociale, indiferent de statutul lor juridic.

3.5 Lansarea unor programe de dezvoltare pentru intreprinderi sociale

3.5.1 Pentru a se dezvolta, intreprinderile sociale au nevoie de acces la programe de sprijin adaptate cerintelor lor. Initiativele care includ incubatoare de afaceri care ofera sprijin, locuri de munca si consiliere s-au dovedit eficace in faza de demarare; acelasi lucru se poate spune si despre programele de formare oferite de retelele de intreprinderi sociale. O atentie speciala trebuie acordata programelor de pregatire in faza premergatoare investitiilor. Dezvoltarea si impartasirea acestor tipuri de program de sustinere ar trebui incurajate.

3.5.2 Este nevoie de eforturi in vederea sprijinirii generatiei urmatoare de intreprinzatori sociali. Antreprenoriatul social ar trebui incurajat prin invatamantul formal, informal si non-formal. Experienta din cadrul programelor speciale de pregatire pentru intreprinderile sociale [18] ar trebui sa fie difuzata in statele membre.

3.5.3 Comisia si statele membre ar trebui sa sprijine si actorii si retelele consacrate din domeniul intreprinderilor sociale si sa coopereze cu acestia. Deseori, intreprinderile sociale isi au originea in sectorul voluntariatului sau in economia sociala. Acestea reprezinta un canal excelent pentru a se adresa antreprenorilor si intreprinderilor sociale.

3.6 Sensibilizarea si crearea unui spirit de incredere in intreprinderile sociale

3.6.1 Intreprinderile sociale trebuie sa devina mai vizibile si recunoscute ca sector vital pentru societate. Comisia ar trebui sa prevada introducerea unei “etichete” europene pentru intreprinderile sociale, ceea ce ar putea contribui la sensibilizare, la recunoasterea acestora precum si la sporirea increderii si interesului pentru ele. Un prim pas ar putea fi efectuarea unui studiu initiat de Comisie si desfasurat in colaborare cu intreprinderile sociale, studiu dedicat etichetelor si sistemelor de certificare existente deja in statele membre [19].

3.6.2 In sfera cercetarii si a politicii, activitatea economica este deseori echivalata cu intentia sectorului privat de generare a profitului. Ar trebui intreprinse eforturi pentru a include in mod continuu intreprinderile sociale in programele de cercetare, inovare si dezvoltare.

3.6.3 Se constata absenta unor statistici consolidate la nivelul fiecarui stat membru si la nivel european privind intreprinderile sociale. Utilizarea de conturi satelit [20] ar trebui promovata in toate statele membre. In plus, crearea unui observator pentru intreprinderile sociale la nivelul UE, cu implicarea activa a CESE si a organismelor similare de la nivel national si in stransa colaborare cu statele membre, ar putea contribui la colectarea, compararea si diseminarea publica si intr-un mod sistematic a cunostintelor in domeniu.

3.6.4 Beneficiile intreprinderilor sociale trebuie sa devina mai vizibile prin masurarea altor valori decat a celor strict economice. Exista o serie de instrumente de masurare a rezultatelor sociale [21], precum si metode de contabilitate sociala. Din pacate, utilizarea acestora in cazul actorilor de talie mica este deseori complicata. UE, in cooperare cu intreprinderile sociale, cu cercetatori si furnizori de capital, ar trebui sa incurajeze utilizarea sistemelor existente, luand insa in acelasi timp masuri pentru a introduce un sistem european comun mai simplu sau un cod de conduita bazat pe sistemele existente.

3.6.5 Sporirea increderii in intreprinderile sociale depinde de asigurarea unui nivel mai ridicat de deschidere si transparenta. Deseori, intreprinderile sociale se sprijina pe finantarea din fonduri publice, donatii private si cotizatii ale membrilor. Modul in care sunt utilizate aceste resurse ar trebui raportat intr-o maniera mai deschisa, utilizand un sistem deschis de monitorizare, care ar putea fi un sistem standard utilizat in UE, pentru a spori astfel increderea investitorilor. Un nivel de transparenta mai ridicat si un sistem de raportare deschis ar reduce in acelasi timp riscul ca intreprinderea sociala sa fie transformata rapid intr-un tip de intreprindere care sa urmareasca obtinerea de profituri sau riscul ca directorii si membrii comitetului de conducere sa-si atribuie indemnizatii prea mari.

3.6.6 Pentru stabilirea unor conditii optime pentru intreprinderile sociale este nevoie de o coordonare si un dialog permanent intre toate sectoarele societatii. Un asemenea demers, desfasurat sub indrumarea Comisiei, necesita cooperare intre toate institutiile UE, statele membre si societate in ansamblu, acordandu-se o atentie speciala autoritatilor regionale, care deseori sunt principalele parti interesate. Prin componenta, experienta si legaturile sale stranse cu statele membre, CESE, ca si Comitetul Regiunilor, va putea juca un rol fundamental in cadrul etapelor urmatoare in ceea ce priveste antreprenoriatul social.

3.7 Alte comentarii

3.7.1 Deseori, activitatile intreprinderilor sociale implica voluntari. Este important sa existe claritate cu privire la rolul acestora. Decizia Consiliului din 27 noiembrie 2009 [22] defineste activitatile voluntare ca fiind “desfasurate de o persoana pe baza dorintei, a alegerii si a motivatiei personale”. Ele nu inlocuiesc oportunitatile profesionale, de munca remunerata, dar aduc o valoare adaugata la nivelul societatii.

3.7.2 Ca si ceilalti angajatori, intreprinderile sociale trebuie sa indeplineasca cerintele privind conditiile de munca decente si sa respecte contractele colective in vigoare. Ele trebuie sa aplice dispozitiile legislatiei europene, legile nationale si contractele colective cu privire la dreptul la informare, consultare si participare a salariatilor; de asemenea, ele trebuie sa identifice modul cel mai adecvat pentru ca aceste drepturi sa fie aplicate in mod corect.

3.7.3 Intreprinderile sociale s-au dezvoltat in contexte nationale diferite. CESE solicita in mod explicit Comisiei sa acorde sprijinul corespunzator si sa dezvolte initiative in special pentru dezvoltarea intreprinderilor sociale in noile state membre. Aportul adus in favoarea schimbarilor sistemelor de protectie sociala, promovarea unei politici de incluziune activa, stimulentele pentru crearea unei economii sociale si pentru actorii din acest domeniu sau deschiderea pietei de servicii publice reprezinta deopotriva initiative importante in acest sens.

3.7.4 De asemenea, UE ar trebui sa promoveze conceptul de intreprindere sociala si in afara granitelor sale. Modelul UE de intreprindere sociala ar trebui difuzat, pentru a servi drept exemplu pentru dezvoltarea unor modele similare in tarile candidate si la nivel international.

Bruxelles, 26 octombrie 2011

Presedintele Comitetului Economic si Social European

Staffan Nilsson

[1] COM(2010) 608 final.

[2] COM(2011) 206 final.

[3] JO C 132, 3.5.2011, p. 47.

[4] A se vedea JO C 95, 30.3.1998, p. 99; JO C 117, 26.4.2000, p. 52; JO C 112, 30.4.2004, p. 105; JO C 234, 22.9.2005, p. 1; JO C 120, 20.5.2005, p. 10; JO C 318, 23.12.2009, p. 22; JO C 44, 16.2.2008, p. 84.

[5] EMES Network (www.emes.net), Ciriec International (www.ciriec.ulg.ac.be), Cecop (www.cecop.coop)

[6] “Intreprinderi de interes comunitar” (Community Interest Company – CIC) in Regatul Unit, 2005, Legea italiana nr. 118/2005 si decretul 155/2006, legea finlandeza nr. 1351/2003, “Actul privind antreprenoriatul social” din Slovenia, 2011.

[7] http://www.schwabfound.org/pdf/schwabfound/SocialInvestmentManual.pdf

[8] www.unltd.org.uk; www.commoncapital.org.uk; www.cafonline.org.

[9] Principalii actori care ofera investitii sociale sunt fondurile filantropice de capital de risc, fondurile de investitii sociale, societatile de consultanta si bursele de valori sociale. Pentru detalii a se vedea: Perspective privind finantarea intrepriderilor sociale pentru investitori, http://217.154.230.218/NR/rdonlyres/1FC8B9A1-6DE2-495F-9284-C3CC1CFB706D/0/BC_RS_ InvestorPerspectivesonSocialInvestment_forweb.pdf. Un exemplu de investitii sociale il constituie “Big Society Capital” din Regatul Unit. Amanunte la: http://www.cabinetoffice.gov.uk/content/big-society-capital.

[10] www.eurocoopbanks.coop.

[11] www.triodos.be.

[12] Initiativa lansata de grupul bancar Intesa Sanpaolo pentru intreprinderi sociale; Banca Prossima; www.bancaprossima.com.

[13] www.socialfinance.org.uk/sib.

[14] JO C 318, 29.10.2011, p. 113.

[15] http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=331&langId=ro&pubId=606&type=2&furtherPubs=yes

[16] JO C 248, 25.8.2011, p. 26.

[17] De exemplu sprijin pentru formarea angajatilor, ajutoare la angajare, asistenta pentru persoane cu handicap precum si alte forme de ajutor de mai mica importanta.

[18] A se vedea www.sse.org.uk si diferite programe de masterat pentru intreprinderile sociale (Università di Trento sau Università Bocconi).

[19] www.standardsmap.org/en si www.socialenterprisemark.org.uk.

[20] http://unstats.un.org/unsd/publication/SeriesF/SeriesF_91E.pdf.

[21] www.thesroinetwork.org; http://iris.thegiin.org; www.iso.org/iso/social_responsibility.

[22] JO L 17, 22.1.2010, p. 43.