Decizia Curtii Constitutionale nr. 1537/2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 56 si art. 57 alin. (2) din Codul de procedura fiscala si art. 32 alin. (1) din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

In M. Of. nr. 81 din  1 februarie 2012 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 1537/2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 56 si art. 57 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala si art. 32 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.

Din cuprins:

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 56 si art. 57 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala si art. 32 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicata de Societatea Comerciala “Ewb & Transport” – S.R.L. din Oradea in Dosarul nr. 1.866/309/2008 al Tribunalului Salaj – Sectia civila. Exceptia formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 4.172D/2010.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.

Cauza fiind in stare de judecata, presedintele acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 56 si art. 57 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala ca neintemeiata. Arata ca dispozitiile criticate respecta cerintele referitoare la precizie si claritate, astfel, criticile formulate sunt nefondate. Totodata, dispozitiile criticate ofera suficiente garantii pentru respectarea inviolabilitatii domiciliului si a dreptului de proprietate. In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor pune concluzii de respingere a acesteia ca inadmisibila.

 

CURTEA,

avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:

Prin Incheierea din 21 septembrie 2010, pronuntata in Dosarul nr. 1.866/309/2008, Tribunalul Salaj – Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 56 si art. 57 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala si art. 32 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicata de Societatea Comerciala “Ewb & Transport” – S.R.L. din Oradea.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea acesteia sustine ca dispozitiile art. 56 si art. 57 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, “prin formularea ambigua si interpretabila confera drepturi de control asupra tuturor actelor unei societati comerciale, fara sa specifice ca fiecare organ de control are dreptul de a verifica numai actele care cad in competenta sa. De asemenea, in ciuda faptului ca exista text de lege care permite ca actele solicitate la control sa fie prezentate si ulterior, autoritatile nu respecta acest drept al contribuabilului”. Totodata, se ingradeste liberul acces la justitie, precum si limitele in care justitiabilii pot solicita instantelor de judecata anularea unor acte. In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a art. 32 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, arata ca desi textul de lege criticat impune obligatia organului constatator de a inainta instantei de judecata plangerea impotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, totusi agentul constatator poate sa nu inainteze plangerea, ceea ce contravine prevederilor art. 21 din Legea fundamentala.

Tribunalul Salaj – Sectia civila arata ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinand incheierea de sesizare, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze prezenta exceptie.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il reprezinta dispozitiile art. 56 si art. 57 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, si dispozitiile art. 32 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, cu urmatorul continut:

– Art. 56 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala: “(1) In vederea stabilirii starii de fapt fiscale, contribuabilul are obligatia sa puna la dispozitie organului fiscal registre, evidente, documente de afaceri si orice alte inscrisuri. In acelasi scop, organul fiscal are dreptul sa solicite inscrisuri si altor persoane cu care contribuabilul are sau a avut raporturi economice sau juridice.

(2) Organul fiscal poate solicita punerea la dispozitie a inscrisurilor la sediul sau ori la domiciliul fiscal al persoanei obligate sa le prezinte.

(3) Organul fiscal are dreptul sa retina, in scopul protejarii impotriva instrainarii sau distrugerii, documente, acte, inscrisuri, registre si documente financiar-contabile sau orice element material care face dovada stabilirii, inregistrarii si achitarii obligatiilor fiscale de catre contribuabili, pe o perioada de maximum 30 de zile. In cazuri exceptionale, cu aprobarea conducatorului organului fiscal, perioada de retinere poate fi prelungita cu maximum 90 de zile.”;

– Art. 57 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala: “(1) In conditiile legii, organul fiscal poate efectua o cercetare la fata locului, intocmind in acest sens proces-verbal.

(2) Contribuabilii au obligatia sa permita functionarilor imputerniciti de organul fiscal pentru a efectua o cercetare la fata locului, precum si expertilor folositi pentru aceasta actiune intrarea acestora pe terenuri, in incaperi si in orice alte incinte, in masura in care acest lucru este necesar pentru a face constatari in interes fiscal.

(3) Detinatorii terenurilor ori incintelor respective vor fi instiintati in timp util despre cercetare, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 97 alin. (1) lit. b). Persoanele fizice vor fi informate asupra dreptului de a refuza intrarea in domiciliu sau resedinta.

(4) In caz de refuz, intrarea in domiciliul sau in resedinta persoanei fizice se face cu autorizarea instantei judecatoresti competente, dispozitiile privind ordonanta presedintiala din Codul de procedura civila fiind aplicabile.

(5) La cererea organului fiscal, organele de politie, jandarmerie ori alti agenti ai fortei publice sunt obligati sa ii acorde sprijinul pentru aplicarea prevederilor prezentului articol.”;

– Art. 32 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor: “(1) Plangerea insotita de copia de pe procesul-verbal de constatare a contraventiei se depune la organul din care face parte agentul constatator, acesta fiind obligat sa o primeasca si sa inmaneze depunatorului o dovada in acest sens.”

In sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii, autoarea exceptiei invoca prevederile constitutionale ale art. 21 referitoare la accesul liber la justitie, art. 24 referitoare la dreptul la aparare, art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privata, art. 136 alin. (5) referitoare la proprietate. De asemenea, sunt invocate si prevederile art. 6 paragrafele 1 si 2 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

Examinand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 56 si art. 57 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, Curtea constata ca, potrivit art. 49 din Codul de procedura fiscala, pentru determinarea starii de fapt fiscale, organul fiscal, in conditiile legii, administreaza mijloace de proba, putand proceda la solicitarea informatiilor, de orice fel, din partea contribuabililor si a altor persoane; solicitarea de expertize; folosirea inscrisurilor; efectuarea de cercetari la fata locului.

Enumerarea prevazuta de textul mentionat nu reprezinta o ordine obligatorie pe care organul fiscal competent trebuie sa o respecte, ci, in functie de aspectele fiscale ce trebuie a fi lamurite, va selecta unul sau mai multe dintre mijloacele de proba prevazute de dispozitiile Codului de procedura fiscala.

In ceea ce priveste incalcarea prevederilor constitutionale ale art. 21 si art. 24, deoarece contribuabilul se afla in imposibilitatea atacarii procesului-verbal intocmit ca urmare a cercetarii la fata locului, Curtea constata ca aceasta critica nu poate fi retinuta. Procesul-verbal, intocmit in baza art. 57 din Codul de procedura fiscala, are ca scop realizarea de constatari in interes fiscal sau probarea unei situatii fiscale de fapt prin verificarea unor terenuri, incaperi sau a altor incinte, fara a sta la baza intocmirii unei decizii de impunere. Procesul-verbal astfel intocmit nu poate fi calificat ca fiind un act administrativ fiscal potrivit art. 41 din Codul de procedura fiscala, deoarece nu se refera la stabilirea, modificarea sau stingerea unor drepturi si obligatii fiscale nefiind susceptibil de a fi contestat.

In continuare, Curtea constata ca cercetarea la fata locului poate fi dispusa la solicitarea organului de solutionare a contestatiei, in cadrul procedurii recursului administrativ, pentru lamurirea aspectelor care fac obiectul contestatiei. Ulterior pronuntarii deciziei date in solutionarea contestatiei de catre organul fiscal, contestatorul nemultumit poate ataca aceasta decizie la instanta de contencios administrativ competenta. In solutionarea cererii, instanta de contencios administrativ este competenta, potrivit art. 18 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, sa se pronunte si asupra legalitatii operatiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecatii, adica si asupra aspectelor ce tin de procedura cercetarii la fata locului.

In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, Curtea constata ca, prin Decizia nr. 953 din 19 decembrie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2007, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a statuat ca dispozitiile art. 32 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor sunt neconstitutionale. Cu acel prilej Curtea a statuat ca prin dispozitiile art. 32 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 sunt incalcate prevederile art. 21 alin. (1) – (3) din Constitutie privind accesul liber la justitie si, implicit, dreptul la un proces echitabil, precum si prevederile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si ale art. 10 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului.

Avand in vedere dispozitiile art. 29 alin. din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, instanta de contencios constitutional constata ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor este inadmisibila si o va respinge ca atare.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

In numele legii

DECIDE:

 

Respinge ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate a art. 56 si a art. 57 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata de Societatea Comerciala “Ewb & Transport” – S.R.L. din Oradea in Dosarul nr. 1.866/309/2008 al Tribunalului Salaj – Sectia civila.

Respinge ca inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicata de acelasi autor in acelasi dosar al aceleiasi instante.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata in sedinta publica din data de 6 decembrie 2011.

 

 

 

 

 

 

 

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close