Avizul Comitetului Economic si Social European privind Propunerea de directiva a Consiliului de modificare a Directivei 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice si a electricitatii COM(2011) 169 final – 2011/0092 (CNS) si Comunicarea Comisiei catre Parlamentul European, Consiliu si Comitetul Economic si Social European: O impozitare mai inteligenta a energiei pentru UE: propunere de revizuire a directivei privind impozitarea energiei COM(2011) 168 final

2012/C 24/13

Raportor: dl Eric PIGAL

La 29 aprilie 2011, in conformitate cu articolul 113 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFUE), Consiliul a hotarat sa consulte Comitetul Economic si Social European cu privire la

Propunerea de directiva a Consiliului de modificare a Directivei 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice si a electricitatii

COM(2011) 169 final – 2011/0092 (CNS)

si la

Comunicarea Comisiei catre Parlamentul European, Consiliu si Comitetul Economic si Social European – O impozitare mai inteligenta a energiei pentru UE: propunere de revizuire a directivei privind impozitarea energiei

COM(2011) 168 final.

Sectiunea pentru uniunea economica si monetara si coeziune economica si sociala, insarcinata cu pregatirea lucrarilor Comitetului pe aceasta tema, si-a adoptat avizul la 4 octombrie 2011.

In cea de-a 475-a sesiune plenara, care a avut loc la 26 si 27 octombrie 2011 (sedinta din 27 octombrie), Comitetul Economic si Social European a adoptat prezentul aviz cu 158 de voturi pentru, 4 voturi impotriva si 13 abtineri.

1. Concluzii si recomandari

1.1 Concluzii

1.1.1 In contextul in care numeroase state membre isi definesc strategiile pentru a iesi din criza economica si financiara, revizuirea directivei privind impozitarea energiei (DIE) ofera posibilitatea de a concilia obiectivele de mediu cu cele economice. Aceasta directiva le permite statelor membre care doresc acest lucru sa transforme o parte din impozitarea muncii sau a capitalului intr-o forma de impozitare care sa incurajeze comportamentele ecologice si favorabile eficientei energetice, in conformitate cu Strategia Europa 2020.

1.1.2 Europa nu poate sa se limiteze la formularea obiectivelor in materie de politica energetica, ci trebuie sa se doteze cu mijloacele prin care sa le atinga. Pentru a reusi, ea trebuie sa transmita un puternic semnal la nivel de preturi. Acesta ar fi un mijloc eficient, daca nu chiar singurul, capabil sa determine schimbarea mentalitatilor si a comportamentelor.

1.1.3 Reformarea directivei privind impozitarea energiei reprezinta, in mod incontestabil, un progres fata de versiunea initiala. Introducerea a doi factori pentru masurarea/impozitarea energiei fac ca aceasta sa fie mai precisa si mai pertinenta. Factorul impozit pe CO2 completeaza sistemul de comercializare a cotelor de emisie (SCCE UE).

1.1.4 Pe baza celor doi factori de impozitare, cele mai multe forme de energie trebuie tratate/impozitate in mod egal, in functie de emisiile lor de CO2 si de continutul lor energetic. Trebuie insa subliniat ca electricitatea nu este supusa aceluiasi regim de aliniere cu celelalte forme de energie.

1.1.5 Oricat de dureros poate fi pe moment, semnalul transmis la nivel de preturi prin intermediul unei impozitari puternice a carburantilor ii pregateste pe consumatorii europeni de energie pentru inevitabilele penurii si restrictii, favorizand investitiile si eforturile de economisire a energiei, atragerea si dezvoltarea de energie din surse regenerabile, rezistenta la socurile petroliere etc.

Acest semnal la nivel de preturi legat de impozitare este insa imperceptibil in ceea ce priveste combustibilii si ar putea ramane astfel odata cu reformarea DIE. Prin urmare, consumatorii nu pot percepe avantajele eforturilor si ale investitiilor in materie de economisire a energiei in ceea ce priveste combustibilii si au de suferit de pe urma fluctuatiilor imprevizibile ale pietei.

1.1.6 Inclinarea sporita a consumatorilor catre economisirea combustibililor ar fi si in avantajul intreprinderilor din sector, accelerand reinnoirea echipamentelor si oferind noi oportunitati de piata.

1.1.7 Anumite sectoare industriale mari consumatoare de energie, care anterior nu intrau in domeniul de aplicare al directivei privind impozitarea energiei, sunt reintegrate in aceasta, pe buna dreptate.

Alte sectoare raman insa, cu totul sau in parte, in afara domeniului de aplicare a acestei directive. Spre exemplu:

– agricultura, constructiile, lucrarile publice;

– transportul public si transportul utilizat de fortele armate, colectarea deseurilor, administratiile publice;

– ambulantele (insa nu taxiurile), transportul aerian, transportul maritim comunitar;

– energia electrica consumata de gospodarii etc.

Este greu de gasit o coerenta la nivelul tuturor acestor exceptari, cu atat mai mult cu cat ele risca sa nu fie intelese de cei care nu beneficiaza de ele.

1.1.8 Contrar celor invocate in comunicarea Comisiei Europene, noua DIE nu defineste niciun cadru, nu ia pozitie si nu prezinta nici macar recomandari de utilizare de catre statele membre a unei parti sau a tuturor veniturilor rezultate din noul regim de impozitare pentru a face sa evolueze oferta catre noi tehnologii sau forme de energie mai ecologice.

1.1.9 CESE remarca totusi ca DIE contribuie la dezvoltarea pietei unice, vizand si inlesnind atingerea unei armonizari a sistemelor de impozitare a energiei.

1.2 Recomandari

1.2.1 Comitetul sprijina eforturile Comisiei Europene, de realizare a obiectivelor Strategiei Europa 2020. In mod clar, reformarea DIE merge in acest sens, urmarind, in special:

– sa incurajeze dezvoltarea durabila si sa protejeze mediul;

– sa protejeze piata interna si sa favorizeze cresterea economica;

– sa permita reducerea costului fortei de munca si a deficitelor bugetare.

1.2.2 Cu toate acestea, CESE regreta ca reformarea directivei privind impozitarea energiei nu este mai ambitioasa si mai coerenta. Intr-adevar, inca inainte ca textul sa fie prezentat (si negociat) in cadrul Consiliului, Comisia Europeana a luat initiativa de a include exceptari sau derogari care urmaresc fie sa nu nemultumeasca anumite state membre, fie sa le multumeasca pe altele.

In procesul de negociere care va avea loc in cadrul Consiliului, Comisia Europeana risca sa nu mai dispuna de spatiu de manevra, decat daca denatureaza in mod definitiv si periculos ideea generala a reformarii, asa cum aceasta este prezentata.

1.2.3 Se poate astepta reticenta, sau chiar opozitie din partea statelor membre. Cu toate acestea, Comitetul considera ca Europa, si in special Comisia Europeana, ar trebui sa fie capabila sa impuna masuri statelor membre, cu atat mai mult atunci cand unele dintre acestea intampina blocaje la nivel national in ceea ce priveste deciziile necesare pentru a realiza, la nivel european, obiectivele acceptate in comun.

1.2.4 De altfel, Comisia Europeana trebuie sa se astepte si sa reziste eforturilor de lobbying din partea anumitor persoane care doresc sa impiedice orice schimbare invocand “posibilele costuri suplimentare” sau “pierderi periculoase de competitivitate”. Desi trebuie, in mod cert, sa incurajeze statele membre sa ia in calcul anumite situatii pe cat de putin frecvente pe atat de delicate, CE trebuie, in acelasi timp, sa “tina carma” in directia obiectivelor energetice europene si sa scoata in evidenta avantajele strategice ale inovarii in domeniul noilor surse de energie, crearea de locuri de munca si cresterea corespunzatoare, imbunatatirea calitatii vietii etc.

1.2.5 Comitetul sugereaza ca, pentru a reduce reticentele probabile ale statelor membre, Comisia Europeana sa defineasca solutii care sa permita indrumarea schimbarilor impuse si, in masura posibilului, sa le integreze in textul propus. Aceasta abordare pare preferabila concesiilor prealabile negocierilor care se anunta cu statele membre, cu atat mai mult cu cat ea le-ar permite, totodata, consumatorilor sa se pregateasca mai bine pentru transformarile dorite.

2. Introducere

2.1 Sinteza

2.1.1 Textul examinat nu este o noua directiva, ci o reformare a DIE. In mod normal, reformarea acestei directive ar trebui sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2013. Aceasta data coincide cu cea de-a treia etapa a SCCE UE.

2.1.2 Pentru fiecare carburant sau combustibil, directiva revizuita introduce doi factori de impozitare, fiecare urmarind un obiectiv propriu:

– impozitarea legata de emisiile de CO2, care urmareste reducerea poluarii cu gaze cu efect de sera (GES);

– impozitarea legata de continutul energetic, care vizeaza reducerea consumului energetic, independent de produsul energetic utilizat.

2.1.3 Pentru carburanti:

– in 2013, impozitul pe CO2 va fi de 20 EUR/tona de CO2;

– in 2018, impozitul pe energie va fi de 9,6 EUR/gigajoule (GJ).

2.1.4 Pentru combustibili:

– in 2013, impozitul pe CO2 va fi de 20 EUR/tona de CO2;

– in 2013, impozitul pe energie va fi de 0,15 EUR/(GJ).

2.1.5 Se reaminteste ca atat actuala DIE, cat si propunerea de reformare a acesteia, introduc niveluri minime ale cotei de impozitare. Prin urmare, statele pot fixa niveluri mai ridicate ale cotei de impozitare, ceea ce majoritatea si fac, de altfel.

2.2 Expunere de motive

2.2.1 Aceasta propunere de reformare vine in completarea unei serii de directive elaborate si adoptate anterior, si anume:

– 2003/96/CE: Directiva privind impozitarea energiei (DIE), care trebuie revizuita;

– 2003/87/CE: Directiva care defineste GES si stabileste SCCE UE de CO2;

– 2009/29/CE: Directiva de revizuire a cotelor de emisie dupa 2013;

– 2006/32/CE: Directiva privind eficienta energetica, definitia PCI [1] in anexa II;

– 2009/28/CE: Directiva care enunta criteriile de durabilitate, in special pentru carburantii si combustibilii proveniti din biomasa.

2.2.2 Pe langa examinarea propunerii de reformare a DIE, prezentul aviz se sprijina, de asemenea, pe informatiile suplimentare prezentate in comunicarea [2] si nota de informare [3] elaborate de Comisia Europeana.

2.2.3 Este important de remarcat faptul ca activitatea Comisiei Europene legata de punerea in aplicare a acestei politici europene se inscrie intr-un context international cu o incidenta puternica asupra a diferite aspecte, cum ar fi:

— aspectul legat de reglementare : conventia de laChicagolimiteaza in mod strict si obligatoriu impozitarea sectorului aviatiei;

— aspectul legat de piata : cercetarea a permis extragerea de uleiuri din sisturi. Aceasta descoperire a facut posibila exploatarea de noi situri, sporind, astfel, oferta de energie fosila. Aceasta a revolutionat, de asemenea, pe deplin, piata gazului; pretul gazului, la nivel mondial, a scazut, celelalte forme de energie, in special cele din surse regenerabile, devenind astfel mai putin atractive;

— aspectul strategic : evenimentele din Africa de Nord si Orientul Mijlociu au un impact foarte mare nu numai asupra pretului carburantilor, ci si asupra pozitiei statelor membre fata de formele de energie respective;

— aspectul legat de mediu : trebuie sa se tina seama de acordurile de laKyotosi de discutiile de laCancunsi, daca este cazul, strategia si politicile europene trebuie adaptate in consecinta;

— aspectul legat de opinia publica : evenimentele de laFukushimaau demonstrat in ce masura un eveniment major si neasteptat poate afecta opinia publica. Strategiile si deciziile statelor membre si ale Europei nu pot fi indiferente fata de acest aspect. Este de la sine inteles ca autoritatile trebuie sa-si adapteze rapid politica.

2.2.4 In consecinta, se pune intrebarea “cum poate fi repozitionata problematica impozitarii energiei intr-un context international?”, cu alte cuvinte:

– ce pret de referinta trebuie fixat in Europa pentru CO2 in lipsa unui acord global international?

– merita, de asemenea, mentionata ideea unui impozit international general.

2.3 Context

2.3.1 Directiva precedenta (2003/96/CE) a rezultat in urma unei propuneri formulate de Comisia Europeana in 1996. Aceasta propunere a fost amplu modificata, in urma unor negocieri indelungate in cadrul Consiliului Uniunii Europene, pentru a tine seama de particularitatile nationale. Modificarile au constat in propunerea unei aplicari foarte treptate, insotita de perioade tranzitorii, de derogari si alte scutiri. In final, propunerea de directiva din 1996 a fost adoptata in 2003.

2.3.2 Punerea sa in aplicare in statele membre, evolutiile pietei energiei si constientizarea impactului asupra mediului si climei al consumului de energie au scos in evidenta puncte vulnerabile si cai de ameliorare (a se vedea in cele ce urmeaza).

2.3.3 Activitatea de revizuire a acestei directive a inceput in 2005. O prima tentativa, axata pe utilizarea motorinei comerciale, a fost initiata in 2007, fara a ajunge la Consiliu. O noua propunere de revizuire a fost solicitata de Consiliul European in concluziile sale din luna martie 2008 si a devenit o prioritate pentru Comisia Europeana in analiza sa anuala a cresterii economice 2011.

La 12 aprilie 2011, colegiul comisarilor a adoptat propunerea de reformare a dispozitiilor directivei privind impozitarea energiei.

3. Observatii generale

3.1 Reformarea DIE urmareste, in primul rand, sa raspunda noilor prioritati ale Uniunii Europene asa cum au fost definite in Strategia Europa 2020. Printre acestea se numara:

– combaterea schimbarilor climatice;

– cresterea durabila ca prioritate;

– o economie mai ecologica si mai competitiva;

– contributia la armonizarea fiscala;

– reducerea impozitarii muncii;

– acordarea de ajutor gospodariilor cu venituri mici;

– consolidarea bugetara a statelor membre.

3.2 Reformarea acestei directive raspunde, de asemenea, regulii obiectivelor 20/20/20 a strategiei privind clima si energia in UE pentru perioada 2013-2020:

– reducerea cu 20 % a emisiilor de gaze cu efect de sera;

– producerea a 20 % din totalul de energie sub forma de energie regenerabila in 2020;

– imbunatatirea cu 20 % a eficientei energetice.

3.3 Aceasta urmareste, de asemenea, sa corecteze punctele vulnerabile sau lacunele directivei precedente privind impozitarea energiei:

– nivelurile minime actuale se aplica in general cantitatii consumate, fara a tine seama de valoarea energetica sau de poluare;

– acest lucru conduce la comportamente care intra in contradictie cu obiectivele UE; spre exemplu, incurajand utilizarea carbunelui si penalizand folosirea formelor de energie din surse regenerabile;

– actuala DIE nu prevede nicio masura de promovare a formelor de energie alternative; astfel, etanolul este impozitat cu taxa cea mai ridicata;

– corelarea insuficienta a DIE cu SCCE UE in ceea ce priveste emisiile de CO2 se traduce printr-o dubla impozitare sau lipsa impozitarii, in functie de sector.

3.4 Aceasta reformare tine seama de constrangeri exterioare:

– restructurarea si modernizarea sistemelor fiscale;

– o criza economica ce a micsorat marjele de manevra ale statelor membre si a accentuat presiunea bugetara;

– aparitia palpabila si masurabila a primelor efecte ale schimbarilor climatice;

– tensiuni internationale care tulbura piata internationala a energiei, generand ingrijorare.

3.5 In fine, aceasta trebuie totodata sa respecte anumite constrangeri interne:

– sa evite ca impozitarea energiei sa fie discriminatorie sau sa creeze o denaturare a concurentei intre intreprinderile din statele membre;

– si invers, sa limiteze denaturarile legate de non-armonizarea fiscala a energiei in Europa.

4. Observatii speciale

4.1 Elementele majore

4.1.1 Asa cum se mentioneaza in introducere, principalul element al propunerii il constituie (articolul 1) definirea celor doi factori de impozitare. Mai mult, aceasta confirma (articolul 4) ca nivelurile calculate sunt valori minime ce pot fi depasite de statele membre si ca aceste valori minime vor fi reevaluate la fiecare 3 ani.

4.1.2 Celalalt element principal al propunerii consta in introducerea [articolul 4 alineatul (3)] unei noi obligatii pentru statele membre, care vor trebui sa aplice tuturor produselor utilizate in acelasi scop (carburanti sau combustibili) aceleasi niveluri de impozitare, calculate in functie de emisiile lor de CO2 si de continutul lor energetic.

4.1.3 In directiva initiala, pragurile minime de impozitare erau stabilite in functie de produs (si de o anumita utilizare), fara insa a le lega unele de altele.

4.1.4 Odata cu aceasta modificare, statele membre vor trebui sa-si recalculeze nivelurile de impozitare (nationala), pentru a verifica daca proportiile sunt identice celor definite pentru valorile minime de impozitare europene (in conformitate cu tabelele A, B, C din Anexa I la DIE revizuita).

4.1.5 Aceasta obligatie priveste carburantii si combustibilii. Ea se va aplica incepand cu 2013 in ceea ce priveste combustibilii si incepand cu 2023 in ceea ce priveste carburantii; aceasta amanare este menita sa tina seama de existenta unor diferente foarte importante intre statele membre.

4.1.6 Cu toate acestea, nivelurile minime de impozitare aplicabile electricitatii fiind indicate intr-un tabel separat (tabelul D), constrangerea legata de proportionalitatea si alinierea nivelurilor de impozitare nu se aplica electricitatii.

4.1.7 Electricitatea continua sa faca obiectul unui impozit aplicat consumatorului final (“la priza”) pentru factorul impozit pe energie, aceasta pentru a evita o dubla impozitare: a productiei si a consumului.

4.1.8 Dat fiind ca consumul de electricitate nu genereaza emisii de CO2, impozitul pe CO2 nu poate sa se aplice decat in cazul producatorilor de electricitate. Marile instalatii vor fi exonerate de aplicarea DIE, intrucat acestea intra in sfera de aplicare a SCCE UE. In acest context, electricitatii de origine nucleara nu i se aplica impozitul pe CO2 (intrucat nu genereaza emisii), ci impozitul pe consum de energie.

4.1.9 Pentru a integra Directiva 2003/87/CE privind cotele de CO2 si a evita orice suprapunere, directiva revizuita propune [articolul 14, alineatul (1) litera d) ] ca produsele energetice utilizate pentru activitati care intra in sfera de aplicare a SCCE UE sa fie scutite de impozitarea pe CO2. In acelasi timp, activitatile excluse pana in prezent din SCCE UE intra, de acum inainte, in sfera de aplicare a DIE.

4.2 Sectoarele specifice

4.2.1 Propunerea tine, totodata, seama de faptul ca anumite sectoare pot fi expuse riscurilor de scurgeri de dioxid de carbon [articolul 14 a)] si propune instituirea, pana in 2020, a unui credit fiscal pentru fiecare instalatie in cauza. Acest credit fiscal va fi calculat pe baza consumului anual mediu de produse energetice pe o perioada de referinta.

4.2.2 O serie de activitati, care erau pana in prezent scutite de impozit (articolul 2), intra, de acum inainte, in domeniul sau de aplicare, in ceea ce priveste fie componenta CO2, fie componenta legata de continutul energetic.

4.2.3 In ceea ce priveste nivelurile de impozitare diferentiate (articolul 5), unica modificare priveste excluderea taxiurilor din sfera de aplicare a acestei prevederi.

4.2.4 Transportul aerian (cu exceptia celui privat) si transportul maritim comunitar (cu exceptia ambarcatiunilor private de agrement) sunt scutite de aplicarea DIE.

4.2.5 Carburantii vor putea fi impozitati in regimul combustibililor (articolul 8) pentru anumite sectoare specifice:

– agricultura, horticultura, piscicultura si silvicultura;motoarele stationare;

– constructiile, lucrarile de geniu civil si lucrarile publice;

– vehiculele care nu dispun de autorizatia de a circula pe drumurile publice.

4.2.6 In ceea ce priveste agricultura si emisiile de CO2 pe care aceasta le genereaza, Comisia Europeana prevede (articolul 14 a) sa analizeze daca este vorba despre un sector in care exista “scurgeri de dioxid de carbon”, caz in care ar autoriza statele membre sa acorde un credit fiscal exploatatiilor agricole.

Mai mult, in ceea ce priveste impozitul pe continutul energetic, Comisia Europeana va acorda [articolul 15 alineatul (3)] o exonerare completa daca sectorul agricol poate furniza o compensatie din perspectiva eficientei energetice, interpretarea acestei notiuni fiind lasata la latitudinea fiecarui stat membru.

4.2.7 Biocarburantii (articolul 16) nu mai sunt impozitati ca echivalentii lor fosili. Se aplica impozitul general pe energie (pe continutul energetic al acestora).

4.2.8 Cu toate acestea, diferenta priveste impozitul pe CO2. Nu toti biocarburantii sunt regenerabili: cantitatea de dioxid de carbon emisa de unii dintre ei poate fi mai mare decat cea consumata. Biocarburantii regenerabili nu vor fi impozitati, dat fiind ca, prin insasi natura lor, emisiile de CO2 pe care acestia le genereaza sunt considerate ca fiind egale cu zero. Biocarburantilor neregenerabili li se va aplica impozitul pe CO2, la fel ca si produselor energetice conventionale.

4.2.9 Pana in 2023, statele membre vor putea continua sa aplice niveluri de impozitare specifice inferioare nivelurilor minime indicate in DIE.

4.2.10 In ceea ce priveste combustibilii si electricitatea utilizate de gospodarii (si de asociatiile caritabile), statele membre isi mentin, in continuare, posibilitatea de a le aplica o scutire, totala sau partiala.

5. Avizul comitetului economic si social european

5.1 Aspectele fundamentale ale DIE

5.1.1 Luarea in considerare a doi factori pentru calcularea impozitarii energiei reprezinta, in mod incontestabil, un progres in raport cu vechea directiva. In primul rand, ea raspunde celor doua obiective ale Strategiei Europa 2020, si anume: reducerea emisiilor de CO2 si a consumului de energie.

Mai mult, aceasta masoara, in mod mai exact (decat cu un singur criteriu) efectele nefaste ale consumului energetic: poluarea si consumul excesiv in raport cu rezervele mondiale.

5.1.2 Propunerea de directiva revizuita privind impozitarea energiei prevede un impozit pe CO2 la nivel national, din partea fiecarui stat membru. Trebuie reamintit ca exista deja un alt dispozitiv la nivel european: prin achizitionarea de cote in cadrul sistemului SCCE UE.

O instalatie aflata sub incidenta SCCE UE nu va putea, in plus, sa fie impozitata conform DIE, fiind scutita. Astfel, DIE evita dubla impozitare a CO2 prin cele doua dispozitive. Pe de alta parte, DIE permite punerea in aplicare a unui instrument de impozitare care acopera si instalatiile mici, excluse pana atunci din domeniul de aplicare a SCCE UE din cauza dimensiunilor lor.

CESE sustine aceasta propunere de integrare a SCCE UE in DIE, intrucat ea corecteaza SCCE UE, care excludea 50 % din emisiile de CO2 ale carburantilor si combustibililor.

5.1.3 Anumite forme de energie sunt mai poluante decat altele. Anumite forme de energie, mai dense, permit un consum mai ridicat decat altele. Echilibrarea echitabila intre sursele de energie pe care o propune revizuirea directivei este, asadar, in principiu, coerenta si corecta.

Aceasta duce, insa, la cresteri puternice ale impozitarii anumitor forme de energie, care, in prezent, sunt mai slab impozitate in anumite state membre. Exemplul cel mai frapant il constituie motorina, pentru care nivelul minim de impozitare ar trebui sa fie superior nivelului de impozitare a benzinei, avand in vedere ca are un nivel ceva mai ridicat de emisii de CO2, dar mai ales avand in vedere continutul sau energetic mai ridicat. Or, in numeroase state membre, situatia actuala este exact inversa. Motorina fiind mai slab impozitata si mai ieftina decat benzina, parcul auto este amplu orientat catre motoarele diesel.

5.1.4 Comitetul este de acord cu Comisia in ce priveste faptul ca, motorina fiind cu mult mai ieftina decat benzina, piata rafinarii este in prezent perturbata de cererea prea mare de motorina si prea mica de benzina. O impozitare mai mare a motorinei ar inlesni reechilibrarea.

5.1.5 Totusi, CESE atrage de asemenea atentia Comisiei Europene asupra faptului ca inversarea diferentelor de pret benzina/motorina ar putea sa dezorganizeze puternic piata sectorului autovehiculelor si sa sporeasca costurile suportate de gospodarii pentru transportul auto. Tranzitia ar trebui sa fie progresiva si in acest sector.

5.1.6 In mod paradoxal, pentru carburanti, impozitele mari i-au protejat pe consumatori de socurile petroliere. Intr-adevar, pretul ridicat stimuleaza diminuarea preventiva a consumului, iar impozitele ridicate reduc proportia din pretul carburantilor care este sensibila la variatiile (socurile) pietei.

5.1.7 De-a lungul mai multor decenii, constructorii de autovehicule au putut sa investeasca in cercetare si dezvoltare si au redus cu succes consumul motoarelor lor. In pofida socurilor petroliere recurente, sectorul transporturilor nu a fost niciodata paralizat.

5.1.8 Pornind de la aceasta analiza, CESE remarca faptul ca impozitul pe CO2 este identic pentru carburanti si combustibili. Acesta va fi de 20 EUR/tona de CO2, adica, cu titlu ilustrativ, 0,0533 EUR/litru pentru toate tipurile de motorina (pentru incalzire sau altele).

Cu toate acestea, CESE isi exprima mirarea in legatura cu faptul ca impozitul general pe energie este:

– de 9,6 EUR/GJ, adica 0,316 EUR/litru de motorina, pentru carburanti;

– si atat de scazut pentru combustibili: 0,15 EUR/GJ, adica 0,0054 EUR/litru pentru motorina de incalzire.

5.1.9 De aceea, CESE doreste ca impozitul energetic aplicabil combustibililor pentru incalzire sa devina perceptibil la nivelul consumatorilor. Or acesta nu este perceptibil atunci cand se ridica la doar 0,0054 euro pe litru!

CESE recomanda ca acest impozit sa fie marit treptat, dar in mod semnificativ, pentru:

– a tine seama de necesitatile inevitabile de incalzire ale consumatorilor;

– a reduce consumul de combustibili;

– a justifica investitiile actorilor economici in inovarea energetica pentru nevoile casnice si nevoile industriei (asa cum au facut constructorii de autovehicule).

5.2 Exceptarile si derogarile de la aplicarea DIE

5.2.1 Cinci state membre autorizeaza niveluri mai slabe de impozitare in cazul utilizarii comerciale a motorinei (camioane grele, autocare, taxiuri etc.) fata de impozitarea in cazul utilizarii private. Revizuirea DIE revine asupra acestei posibilitati si obliga statele membre la o reechilibrare.

Poluarea cauzata de motorina fiind intotdeauna aceeasi, indiferent de utilizarea sa (comerciala sau particulara), eliminarea acestei reduceri a impozitarii reprezinta o masura inteleapta si, mai ales, corelata cu principiile inscrise in Strategia Europa 2020. Mai mult, dezvoltarea exponentiala a transportului rutier, in cea mai mare parte consumator de motorina, demonstreaza necesitatea de a incuraja stoparea acestei tendinte, ba chiar diminuarea traficului generat de camioanele grele.

Cu toate acestea, efectele cumulate ale celor doua masuri de crestere a impozitarii motorinei [reechilibrarea in raport cu benzina (a se vedea mai sus) si sfarsitul reducerii impozitarii pentru utilizarea comerciala] vor conduce la cresteri foarte mari ale pretului motorinei in anumite state membre. In acest caz, anumite categorii profesionale, foarte organizate si care pot fi usor mobilizate, ar putea fie face presiune asupra guvernelor lor nationale, fie lansa miscari sociale importante.

CESE alerteaza, prin urmare, Comisia Europeana in legatura cu pericolele legate de schimbari prea importante sau rapide si cu reticentele inevitabile ale statelor membre. Comitetul sugereaza, asadar, sa se aiba in vedere masuri de indrumare, pe de o parte pentru a raspunde exigentelor Strategiei Europa 2020, si pe de alta parte, pentru a incuraja statele membre sa sprijine revizuirea DIE.

5.2.2 Statele membre trebuie sa vegheze ca impozitarea tuturor formelor de energie sa fie echitabila si proportionala cu emisiile lor de CO2 si cu continutul lor energetic (a se vedea mai sus). Or electricitatii nu i se aplica aceasta obligatie privind omogenizarea.

CESE pune sub semnul intrebarii aceasta exceptare si doreste ca Comisia Europeana sa isi ajusteze propunerea, astfel incat electricitatea sa fie tratata ca celelalte forme de energie.

5.2.3 Activitati considerate ca exceptate de la impozitarea energiei in directiva precedenta ar trebui, de acum inainte, aliniate celorlalte si, prin urmare, impozitate identic pentru CO2 si pentru consumul de energie.

Reamintim ca activitatile exceptate erau urmatoarele: activitatile metalurgice si de reducere chimica, procedeele de electroliza, intreprinderile mari consumatoare de energie electrica (in cazul carora costul electricitatii reprezinta peste 50 % din costul de productie) si fabricile de produse minerale nemetalice (ciment, sticla, var etc.).

Aceasta modificare reprezinta o demonstratie clara de coerenta din partea autorilor revizuirii: pe de o parte, toate activitatile poluante sau consumatoare de energie sunt impozitate, fara discriminare, si pe de alta parte, toate sectoarele sunt incurajate sa investeasca pentru a-si reduce impactul energetic.

Prin urmare, CESE nu poate decat sa sustina aceasta reintoarcere la echitate si coerenta. Cu toate acestea, CESE este preocupat de impactul social si economic al activitatilor respective. In acest sens, sugereaza ca si in acest context sa se aiba in vedere masuri de indrumare pentru:

– a ajuta aceste sectoare sa investeasca si/sau sa se transforme;

– a asigura perenitatea acestora si ramanerea lor pe teritoriul UE.

Totodata, Comitetul se intreaba care este impactul efectiv al acestei modificari care consta in a include aceste activitati in domeniul de aplicare al directivei privind impozitarea energiei, pentru a exclude imediat acele activitati care intra in domeniul de aplicare al SCCE UE.

In sfarsit, CESE isi pune intrebari in legatura cu riscurile de scurgeri de dioxid de carbon care ar putea sa afecteze activitati care inainte nu erau expuse. DIE ar putea sa se inspire din mecanismele de protectie in acest sens integrate in SCCE UE.

5.2.4 Statele membre au, in continuare, dreptul de a aplica niveluri de impozitare diferentiate aproape tuturor acelorasi sectoare ca si mai inainte. Cu toate acestea, acordarea de avantaje transportului public local nu va stimula, cu siguranta, acest sector sa investeasca pentru a reduce poluarea sau consumul de carburant. Aceasta masura s-ar putea justifica, insa, ca modalitate de a incuraja transportul public, mai degraba decat pe cel individual.

Cu toate acestea, CESE pune sub semnul intrebarii justificarea care sta la baza mentinerii exceptarii pentru colectarea deseurilor, ambulante, administratia publica, persoanele cu handicap, fortele armate etc.

Prin urmare, recomanda ca propunerea sa fie modificata astfel incat motivele excelente care justifica excluderea taxiurilor de la beneficiul unui nivel de impozitare diferentiat sa se poata aplica, in acelasi mod, si celorlalte mijloace de transport.

5.2.5 Pe baza aceleiasi analize ca pentru nivelurile diferentiate de impozitare, CESE se intreaba care sunt motivele ce stau la baza exceptarii transportului aerian si a transportului maritim comunitar de la aplicarea directivei privind impozitarea energiei.

5.2.6 Chiar daca, pe viitor, transportul aerian si cel maritim ar putea intra in sfera de aplicare a SCCE UE, doar in ceea ce priveste emisiile de CO2, CESE isi exprima ingrijorarea in legatura cu faptul ca aceste doua sectoare mari consumatoare de energie sunt scutite de impozitarea consumului de energie.

Mai ramane faptul ca pentru continutul energetic, aceste doua moduri de transport nu pot fi impozitate potrivit conventiilor internationale. Prin urmare, Comitetul propune initierea unor negocieri la nivel mondial, in vederea apropierii acestor conventii de legislatia europeana.

5.2.7 CESE pune, de asemenea, sub semnul intrebarii, faptul ca statele membre au, in continuare, posibilitatea de a exonera gospodariile (spre exemplu) de impozitarea combustibililor si a electricitatii.

Aceasta posibilitate compromite coerenta tuturor dispozitiilor DIE. Intr-adevar, principiul care se afla la baza DIE este ca semnalul transmis la nivel de preturi va incuraja partile implicate sa-si reduca emisiile de CO2 si consumul de energie. De ce gospodariilor, consumatori importanti de energie, nu li s-ar transmite acelasi semnal?

Prin urmare, CESE recomanda ca aceasta posibilitate de exonerare a combustibililor utilizati de gospodarii sa fie retrasa din textul propunerii, respectand in acelasi timp constrangerile specifice de la nivel local/national cu care se confrunta consumatorii.

5.2.8 In scopul coerentei, revizuirea DIE readuce in sfera de aplicare a directivei activitati excluse anterior si garanteaza faptul ca utilizarii comerciale a motorinei nu i se mai acorda un tratament preferential in raport cu utilizarea privata.

In aceasta situatie, cum se poate explica faptul ca alte sectoare de activitate (de exemplu agricultura, constructiile, lucrarile publice etc.) continua sa beneficieze de un tratament preferential, fiind impozitate pentru carburanti cu nivelul de impozitare mult inferior aplicabil combustibililor? Cu atat mai mult cu cat aceste sectoare trebuie sa fie exemplare: avand in vedere activitatile si vizibilitatea lor, ele constituie un factor esential al imbunatatirilor in domeniul amenajarii teritoriului si constructiei de locuinte.

5.2.9 CESE se intreaba care sunt motivele ce pot justifica aceasta exceptare, ele neputand fi de natura economica, sociala sau ecologica. CESE isi exprima ingrijorarea in ceea ce priveste faptul ca aceasta abordare ar putea fi utilizata pentru a incetini sau bloca punerea in aplicare a noii DIE, sub pretextul ca este arbitrara si discriminatorie.

5.2.10 In ceea ce priveste sectorul agricol in mod specific, CESE doreste sa atraga atentia Comisiei Europene asupra faptului ca DIE este destul de vaga si ca statele membre ar putea solicita clarificari si securitate juridica/garantii inainte de a valida aceasta propunere.

Sunt necesare clarificari in ceea ce priveste:

– motivele care ar justifica aplicarea unui tratament special si foarte avantajos agriculturii, aspect care ar intra in contradictie cu principiile si semnalele transmise la nivel de preturi, aflate la baza DIE, si cu eforturile solicitate din partea altor sectoare care intampina tot atatea dificultati;

– procesul si criteriile de evaluare pentru, pe de o parte, riscul scurgerilor de dioxid de carbon si, pe de alta parte, compensatia propusa pentru eficienta energetica.

5.3 Diverse aspecte ale DIE

5.3.1 Noua DIE nu poate fi o solutie simpla si monolitica. Politica energetica a Uniunii Europene este, in mai mare masura decat alte politici, complexa si implica mai multi factori; ea necesita fie o combinatie de mai multe solutii, fie o solutie complexa.

Cu toate acestea, CESE ia nota de eforturile depuse de autorii revizuirii directivei DIE pentru a simplifica principiile care stau la baza acesteia, obiectivele sale si punerea sa in aplicare.

5.3.2 In acelasi timp, asa cum s-a demonstrat mai sus, reformarea DIE se inscrie intr-un context reglementar amplu si complex. Aceasta include, de altfel, numeroase referiri la alte texte si directive. Toate aceste interdependente dintre texte evita redundanta anumitor elemente in mai multe directive.

Dar domeniul energiei si cel al mediului sunt intr-o evolutie permanenta. Posibilitatea actualizarii codurilor nomenclaturii combinate [articolul 2 alineatul (5)] ilustreaza acest punct. Mai mult, orice modificare adusa unui text de referinta poate afecta o serie de alte texte intr-un mod neasteptat sau nedorit.

CESE propune ca toate textele la care se face referire sa fie anexate; mai mult, propune ca, daca este relevant, sa se clarifice daca anumite elemente anexate pot fi fixate, pentru a se asigura coerenta viitoarei DIE.

5.3.3 Articolul 4 integreaza in calculul ratei minime de impozitare “suma totala aferenta tuturor taxelor indirecte”, incluzand, asadar, masuri de ordin pur national cum ar fi taxa pe emisiile de dioxid de carbon, perceputa de anumite state membre. Or, sfera de aplicare a taxei pe emisiile de dioxid de carbon perceput de statele membre si exceptarile de la acesta pot diferi de cele prevazute pentru acest impozit in DIE.

Comisia Europeana ar trebui, in opinia CESE, sa clarifice faptul ca responsabilitatea integrarii celor doua taxe pe dioxid de carbon le revine statelor membre, in momentul transpunerii directivei.

5.3.4 Revizuirea se axeaza pe impozitarea energiei; de altfel, Comisia Europeana recunoaste ca DIE nu acopera utilizarea de catre statele membre a incasarilor fiscale rezultate prin punerea sa in aplicare.

Strategia Europa 2020 defineste ca prioritate cresterea durabila in vederea unei economii mai ecologice, mai competitive si mai eficiente din punct de vedere al utilizarii resurselor.

CESE se intreaba de ce viitoarea DIE nu prevede masuri specifice, care sa garanteze o actiune comuna si coerenta din partea statelor membre, orientata catre o economie mai durabila, ecologica si competitiva, cum ar fi:

– masuri sociale menite sa promoveze ocuparea fortei de munca si sa reduca costul muncii;

– masuri care sa promoveze dezvoltarea tehnologica in sectorul noilor forme de energie;

– masuri de consolidare bugetara a statelor membre.

5.3.5 Emisiile de CO2 se exprima in tone, iar continutul energetic in gigajouli (GJ). Nivelul minim de impozitare a fiecarui produs energetic este calculat in functie de emisiile sale de CO2 si de continutul sau energetic. Aceste niveluri minime trebuie aplicate unitatii de facturare si impozitare obisnuite, care este, in mod tipic, litrul pentru carburanti si anumiti combustibili, kilowatt/ora (KWh) pentru electricitate etc. Aceasta conversie necesita calcule efectuate de serviciile Comisiei Europene. Cu toate acestea, regulile si ipotezele utilizate pentru aceste calcule nu sunt explicate si nu le permit reprezentantilor anumitor state membre sa ajunga la aceleasi rezultate.

CESE reaminteste ca armonizarea metodelor de calcul este indispensabila si sugereaza, prin urmare, ca textul sa dea detalii cu privire la modalitatile de conversie utilizate, bazandu-se, in masura posibilului, pe unitati mai apropiate de cele utilizate de statele membre pentru impozitare.

Bruxelles, 27 octombrie 2011

Presedintele Comitetului Economic si Social European

Staffan Nilsson

[1] PCI: puterea calorifica neta a produselor energetice si a electricitatii.

[2] COM(2011) 168 final.

[3] Nota de informare 11/238.