Avizul Comitetului Economic si Social European privind Propunerea de directiva a Consiliului privind o baza fiscala consolidata comuna a societatilor (CCCTB)

COM(2011) 121 final – 2011/0058 (CNS)

2012/C 24/12

Raportor: dl Joachim WUERMELING

La 6 aprilie 2011, in conformitate cu articolul 115 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, Consiliul Uniunii Europene a hotarat sa consulte Comitetul Economic si Social European cu privire la

Propunerea de directiva a Consiliului privind o baza fiscala consolidata comuna a societatilor (CCCTB)

COM(2011) 121 final – 2011/0058 (CNS).

Sectiunea pentru uniunea economica si monetara si coeziune economica si sociala, insarcinata cu pregatirea lucrarilor Comitetului pe aceasta tema, si-a adoptat avizul la 4 octombrie 2011.

In cea de-a 475-a sesiune plenara, care a avut loc la 26 si 27 octombrie 2011 (sedinta din 26 octombrie 2011), Comitetul Economic si Social European a adoptat prezentul aviz cu 137 de voturi pentru, 22 de voturi impotriva si 15 abtineri.

1. Concluzii si recomandari

1.1 CESE sprijina propunerea privind baza fiscala consolidata comuna a societatilor (CCCTB) ca o etapa mare si importanta in cadrul pietei interne europene. Finalizarea pietei interne necesita si o armonizare mai ampla a bazei fiscale a intreprinderilor.

1.1.1 Proiectul de directiva a Comisiei este un succes pentru ca odata cu CCCTB se creeaza conditii mai bune pentru intreprinderile care desfasoara activitati transfrontaliere. In ansamblul lor, regulile propuse permit sa se perceapa intreprinderilor impozite corespunzatoare performantelor economice, sa se evite denaturarile si sa se preintampine evaziunile. Insa, proiectul de directiva necesita alte clarificari in detaliu, dar si unele modificari.

1.1.2 Cele mai multe obstacole fiscale din calea activitatilor transfrontaliere din UE, cum ar fi limitarea compensarii transfrontaliere a pierderilor, calculul complicat al preturilor de transfer, dubla impozitare si tratamentul inegal aplicat sectiilor de productie si filialelor de intreprindere in spatiul UE si conform situarii lor in interiorul sau exteriorul frontierelor nationale, ar putea fi reduse sau chiar eliminate prin intermediul unei CCCTB.

1.1.3 CESE se asteapta ca deja pe termen mediu proiectul de directiva sa duca la o reducere considerabila a costurilor fiscale de conformare ale intreprinderilor si la o reducere a costurilor administrative ale statelor membre.

1.1.4 CCCTB duce la eliminarea denaturarilor concurentei pe piata interna prin reglementari fiscale. Datorita CCCTB, deciziile intreprinderilor in cadrul pietei interne nu mai depind de considerente fiscale. Astfel, CCCTB sprijina concurenta echitabila si durabila si are efecte pozitive asupra cresterii si ocuparii fortei de munca.

1.2 CESE recunoaste ca exista motive de ingrijorare ca CCCTB va duce la o limitare a suveranitatii nationale, la o restrictionare a posibilitatii de a stabili valoarea impozitelor si la o reducere a incasarilor bugetare sau la alte consecinte neintentionate. In special, exista pericolul ca in economia globala, caracterizata de schimbari rapide si de o concurenta feroce, o Uniune Europeana care gestioneaza un sistem CCCTB pentru 27 de tari sa nu aiba structurile de a raspunde rapid la schimbarile fiscale globale sau la pachetele de stimulare (de exemplu, pentru cercetare-dezvoltare), ceea ce ar putea rezulta in pierderea investitiilor straine directe.

1.2.1 In cadrul CCCTB se poate tine seama in mod corespunzator si de suveranitatea fiscala restrictionata si de incasarile fiscale reduse. Intr-o perioada in care finantele publice sunt expuse unor presiuni considerabile in toata Uniunea Europeana, este vital ca statele membre sa nu sufere un impact negativ anormal in ceea ce priveste veniturile lor si sa fie capabile sa evalueze impactul asupra conturilor nationale. Statele membre raman libere sa stabileasca valoarea ratei fiscale din ponderea lor la baza fiscala. Cu toate acestea, masurile politicii economice din cadrul legislatiei fiscale privind CCCTB nu mai pot fi luate decat la nivel european. Exista temeri conform carora, din acest motiv, Europa va deveni mai putin flexibila si mai putin competitiva atunci cand va concura pentru investitiile straine directe, acest lucru rezultand in pierderea investitiilor in favoarea unor tari ca Elvetia sau Singapore.

1.2.2 Este dificil de evaluat daca si in ce masura CCCTB va avea urmari sociale si societale defavorabile cu privire la alegerea sediului intreprinderii, mai ales ca impozitarea intreprinderilor este doar unul din dintre mai multi factori importanti. CESE recomanda sa se realizeze o evaluare a impactului socioeconomic in acest sens.

1.2.3 Baza fiscala este mai larga decat media actuala a statelor membre. Acest lucru va duce mai intai la venituri fiscale mai mari. In schimb, compensatiile transfrontaliere ale pierderilor pot duce la o sarcina fiscala mai mica. In opinia CESE, modificarile se pot compensa in medie de-a lungul anilor si nu pot exista temeri privind pierderi de durata in incasarile fiscale ale statelor membre individuale.

1.2.4 Din punctul de vedere al CESE, CCCTB ar trebui astfel conceputa incat sa fie neutra din punct de vedere al veniturilor. Din acest motiv, CESE sustine posibilitatea prevazuta in directiva ca statele membre sa-si adapteze ratele fiscale astfel incat sa nu se ajunga nici la o sarcina fiscala mai mare si nici la una mai mica.

1.2.5 Fireste, in cadrul dezbaterilor actuale, politica fiscala si sistemul fiscal se afla in prim plan. Insa, CESE recomanda Parlamentului European si statelor membre ca atunci cand fac o evaluare generala a proiectului sa tina seama si de avantajele economice pe care o CCCTB le ofera tuturor statelor membre odata cu crearea unor conditii concurentiale mai libere si mai corecte din punct de vedere fiscal.

1.2.6 Diferentele dintre ratele fiscale efective ar deveni mai transparente datorita CCCTB. In opinia CESE, CCCTB nu ar elimina importanta ratelor fiscale nationale la luarea deciziilor privind stabilirea locului intreprinderilor, pentru ca si dupa introducerea CCCTB, ratele fiscale vor continua sa fie diferite intre statele membre. In esenta, in situatia actuala de concurenta fiscala, castigurile si veniturile sunt mutate intre statele membre care impoziteaza mai mult sau mai putin. Odata cu CCCTB, competitia fiscala s-ar concentra pe factorii care se regasesc in formula de repartizare a bazei fiscale.

1.3 CESE saluta compensarea castigurilor si a pierderilor in diferitele state membre (“consolidare”) ca element central al reglementarilor privind CCCTB. Doar o consolidare elimina problemele legate de preturile de transfer, permite restructurari in intreaga UE care sa fie neutre din punct de vedere fiscal si evita dubla impozitare. Intrucat consolidarea este avantajul economic esential al CCCTB, baza fiscala comuna ar trebui sa includa de la inceput acest element.

1.4 Avand in vedere domeniul de aplicare a CCCTB, CESE nu mai considera nici ca este obligatorie aplicarea imediata a CCCTB, ci se declara de acord si cu o aplicare optionala in faza de introducere. Insa, pe termen lung, CCCTB ar trebui sa fie obligatorie, la inceput doar la depasirea unui anumit prag. Motivul este faptul ca o aplicare optionala permanenta a CCCTB ar cauza pe termen lung eforturi administrative considerabile pentru statele membre, pentru ca pe langa noul sistem CCCTB, trebuie aplicat in continuare sistemul actual de impozitare a intreprinderilor.

1.5 CESE saluta faptul ca CCCTB poate fi utilizata, conform propunerii de directiva, de intreprinderi de orice marime si indiferent daca intreprinderile au activitati transfrontaliere sau doar nationale. Optiunea CCCTB le ofera tocmai intreprinderilor mici si mijlocii avantaje semnificative, intrucat costurile de conformare din ce in ce mai mari care rezulta din activitatile transfrontaliere sunt reduse semnificativ. Acest lucru, insa, nu este valabil pentru multe intreprinderi mici si mijlocii care, ca parteneriate intre persoane sau intreprinderi individuale, nu sunt supuse impozitarii societatilor comerciale.

1.6 Evitarea dublei impozitari a veniturilor obtinute in afara UE prin aplicarea in principiu a metodei scutirii trebuie salutata si dezvoltata in continuare. CESE considera ca nu este justificat sa se impoziteze astfel de venituri la rate mici de impozitare in strainatate.

1.7 In cazul anumitor prevederi exista in parte o nevoie considerabila de noi clarificari. Acest lucru este necesar pentru evitarea unei puneri in aplicare foarte diferite la nivel national si, astfel, pentru aplicarea regulilor individuale din directiva. In special, lipsesc definitiile si sunt utilizati termeni juridici insuficient de clari. Acest lucru pericliteaza uniformitatea aplicarii.

1.8 CESE considera ca introducerea unui ghiseu unic (“one-stop-shop”) pentru stabilirea bazei fiscale este utila pentru simplificarea procedurii fiscale, in special pentru intreprinderile mici si mijlocii, si pentru asigurarea aplicarii unitare a regulilor pentru contribuabili, dar aceasta presupune consolidarea cooperarii administrative dintre statele membre, care in acest moment nu exista, mai ales in ceea ce priveste comunicarea automata de informatii referitoare la aria consolidarii. Cu toate acestea, CESE constata ca exista o posibilitate mare de conflicte intre autoritatile nationale competente ale statelor membre si principala autoritate fiscala in ceea ce priveste solicitarile de avize de catre autoritatea competenta, chestiunile privind auditurile veniturilor si formula de repartizare.

1.9 CESE considera ca Comisia Europeana ar trebui sa analizeze mai in amanunt sistemul de repartizare propus. Actuala propunere, care acorda o pondere egala factorului de alocare a cifrelor de afaceri in functie de destinatie si factorilor de capital si de forta de munca, ar putea duce la o pozitie mai avantajoasa pentru acele state membre care, prin marimea lor, inregistreaza un consum mai mare. Faptul ca aceasta formula nu prevede aproape deloc aspecte referitoare la proprietatea intelectuala face ca acest sistem sa fie bazat pe o viziune depasita a economiei europene moderne, care nu incurajeaza sau sprijina dezvoltarea unei economii inteligente.

1.10 In opinia CESE, initiativa luata de doua sau mai multe state membre de a armoniza elementele esentiale ale bazei de impozitare a corporatiilor prin cooperare interguvernamentala sprijina convergenta fiscala. Aceste initiative trebuie insa astfel concepute incat ele sa nu creeze noi piedici in calea armonizarii europene si sa nu incerce sa defineasca a priori conditii pentru proiectul european al armonizarii bazei de impozitare.

2. Continutul propunerii si contextul

2.1 La 16 martie 2011, Comisia a adoptat un proiect de directiva a Consiliului privind o baza fiscala consolidata comuna a societatilor (CCCTB) [COM(2011) 121/4; IP/11/319]. In esenta, propunerea are rolul de a permite intreprinderilor care efectueaza activitati transfrontaliere in UE sa calculeze baza fiscala a societatilor dupa reguli uniforme in toata Europa. In prezent, intreprinderile trebuie sa calculeze baza fiscala in conformitate cu dispozitiile a pana la 27 de sisteme nationale diferite. Acest lucru duce la eforturi administrative considerabile, in special pentru intreprinderi mici si mijlocii, si la denaturarea concurentei pe piata interna.

2.2 CCCTB ar trebui sa elimine sau cel putin sa reduca obstacolele din calea activitatilor transfrontaliere in UE care impiedica finalizarea pietei interne:

– costurile administrative pentru calcularea impozitului (“costuri de conformare cu legislatia fiscala”) vor fi reduse semnificativ;

– nu se mai pune chestiunea complexa a calcularii preturilor de transfer in cadrul unei intreprinderi, intrucat tratamentul fiscal va fi identic peste tot;

– pierderile transfrontaliere pot fi compensate;

– problema dublei impozitari va fi rezolvata uniform in intreaga Europa.

2.3 Conform estimarii Comisiei, CCCTB va permite intreprinderilor din UE sa economiseasca 700 milioane EUR anual cheltuieli de conformare, alte 1,3 miliarde EUR prin consolidare, precum si pana la 1 miliard EUR din activitati transfrontaliere. In plus, datorita CCCTB, UE va deveni mai atractiva pentru investitorii straini.

2.4 Conform cadrului directivei, efectul negativ al CCCTB asupra veniturilor fiscale va depinde in final de deciziile statelor membre privind marimea ratei fiscale. Conform calculelor pe baza de modele ale Comisiei Europene, timp de mai multi ani nu sunt asteptate efecte negative in ceea ce priveste incasarile, in special pentru ca baza fiscala CCCTB este in medie mai larga decat cea realizata conform dispozitiilor nationale.

2.5 In cazul unei compensari transfrontaliere a pierderilor, baza fiscala ar avea, totusi, tendinta de a scadea. Reducerea costurilor de conformare si atractivitatea mai mare pentru investitorii din tarile terte ar compensa, cel putin partial, acest lucru.

2.6 Elementele centrale ale propunerii privind CCCTB sunt regulile privind domeniul de aplicare a CCCTB, calcularea bazei fiscale, compensarea transfrontaliera a castigurilor (“consolidare”), repartizarea veniturilor fiscale intre statele membre si un singur punct de contact pentru intreprinderi.

2.7 Domeniul de aplicare este limitat la persoanele juridice platitoare de taxe din UE. Astfel, CCCTB nu se aplica parteneriatelor dintre persoane, persoanelor fizice si fondurilor de investitii.

2.8 Societatile eligibile sunt libere sa opteze pentru regimul de impozitare conform CCCTB (articolul 6 din propunerea de directiva), care se aplica la inceput pe o perioada de cinci ani, iar apoi pe perioade succesive de trei ani (articolul 105 din propunerea de directiva).

2.9 Proiectul de directiva contine toate regulile privind calcularea unitara a bazei fiscale. Proiectul nu face nicio referire la cadrul specific de reglementare al standardelor de contabilitate, chiar daca principiile de drept comercial ale IFRS se regasesc in anumite reglementari individuale. Stabilirea venitului impozabil este determinat pe baza calculului castigurilor si al pierderilor si corespunde practicii internationale uzuale.

2.10 Intreprinderile care opteaza pentru CCCTB pot sa-si compenseze in totalitate castigurile si pierderile in diferitele state membre (“consolidare”). In prezent, acest lucru este limitat sau absolut imposibil, ceea ce are ca urmare un dezavantaj fiscal considerabil pentru filialele unei intreprinderi aflate in afara tarii.

2.11 Domeniul de aplicare personal include in principiu toate entitatile stabilite in UE, precum si toate sectiile de productie din UE. Filialele sunt incluse daca intreprinderea mama detine mai mult de 50 % din drepturile de vot si mai mult de 75 % din capital. Aceasta se aplica la toate veniturile obtinute de membrii grupului. Din punct de vedere teritorial, domeniul de aplicare este limitat la Uniunea Europeana.

2.12 Castigul calculat dupa reguli uniforme este distribuit intre fiecare stat membru in care intreprinderea isi desfasoara activitatea, conform amplorii (calculata pe baza fortei de munca, activelor si vanzarilor) activitatii (economice). Repartizarea are loc dupa o formula care se bazeaza pe trei factori de valoare adaugata (forta de munca, vanzari, active). Se tine seama de particularitatile sectorului (de exemplu, in sectorul financiar, institutiile financiare si societatile de asigurare) prin adaptarea factorilor. In fiecare stat membru, valoarea concreta a impozitului rezulta din aplicarea ratei de impozitare nationale la valoarea castigurilor obtinute.

3. Observatii generale

3.1 CESE sprijina cu fermitate propunerea privind CCCTB ca o masura importanta pentru eliminarea obstacolelor fiscale in piata interna: eliminarea dublei impozitari, eliminarea tratamentului inegal aplicat sectiilor de productie in piata interna, pierderile transfrontaliere pot fi compensate, iar problema preturilor de transfer este eliminata.

3.2 CESE a pledat si in trecut pentru crearea conditiilor unei concurente libere si echitabile privind promovarea activitatilor transfrontaliere si in domeniul dreptului fiscal [1]. Comitetul s-a exprimat in detaliu cu privire la “crearea unei baze fiscale consolidate comune pentru impozitarea intreprinderilor in UE”, ultima data la 14 februarie 2006 [2]. Proiectul de directiva tine seama in mare masura de observatiile anterioare ale CESE.

3.3 Cu toate acestea, dovezile prezentate de Comisie sunt contradictorii. In timp ce, pe de o parte, evaluarea de impact prezinta ca exemplu un studiu realizat de Deloitte, in care se arata ca, in cazul specific al unei intreprinderi multinationale care deschide o noua filiala intr-un alt stat membru, costurile de conformare ar putea scadea cu peste 60 %, un studiu efectuat de PWC pe un esantion de grupuri multinationale existente estimeaza ca costurile de conformare ar scadea doar cu 1 %. Un alt studiu realizat de Ernst and Young estimeaza ca costurile de conformare ar putea creste cu 13 %, din cauza costurilor suplimentare de pregatire si completare a declaratiei fiscale si de administrare fiscala aferenta, depasind economiile estimate ale costurilor din cauza nevoii reduse de preturi de transfer. Costurile de administrare suportate de autoritatile fiscale vor creste din cauza necesitatii de a opera un sistem national in paralel cu sistemul CCCTB.

3.4 Propunerea de directiva duce la o reducere considerabila a costurilor fiscale de conformare ale intreprinderilor si la o reducere a costurilor administrative pentru statele membre, chiar daca adaptarea va implica unele eforturi initiale.

3.5 In opinia CESE, eliminarea denaturarilor concurentei pe piata interna prin reglementari fiscale are o importanta decisiva. In prezent, unele intreprinderi din UE iau decizii nu doar dupa criterii de concurenta. Mai degraba, decisive sunt considerentele privind “optimizarea fiscala”: de exemplu, investitiile in cercetare se fac acolo unde pot fi deduse cheltuielile sau activitatile riscante se fac acolo unde pierderile pot duce la reducerea impozitului. Faptul ca deciziile intreprinderilor sunt luate din punct de vedere fiscal contravine principiilor fundamentale ale pietei interne si afecteaza cresterea si crearea de locuri de munca.

3.6 Cu toate acestea, CESE nu subestimeaza preocuparile exprimate de multe parti (in special de parlamentele nationale a noua state membre [3] care considera ca propunerea nu respecta principiul subsidiaritatii), dar si de alte parti interesate, conform carora se ajunge la o limitare a suveranitatii nationale, la o restrictionare a posibilitatii de a stabili valoarea impozitelor si la o reducere a incasarilor bugetare sau la alte consecinte neintentionate.

3.6.1 Este corect ca, in ceea ce priveste intreprinderile care opteaza pentru CCCTB, statele membre nu mai pot lua masuri fiscale nationale pentru a indeplini obiective ale politici economice, intrucat baza fiscala este stabilita la nivel european. Pe de alta parte, astfel de masuri de imbunatatire a competitivitatii si de creare de locuri de munca pot fi luate acum la nivel european cu efecte pozitive pentru intreaga piata interna, fara sa se ajunga la conditii cadru diferite pentru fiecare intreprindere.

3.6.2 Pe termen mediu si lung, CCCTB poate duce la relocalizarea activitatilor economice si a locurilor de munca ce au fost create in anumite locuri ca urmare a stimulentelor fiscale nationale. De fapt, CCCTB ar trebui sa evite tocmai astfel de denaturari ale concurentei prin avantaje fiscale. Cu toate acestea, in opinia CESE, Comisia ar trebui sa analizeze mai exact aceste aspecte in cadrul unei analize socioeconomice, astfel incat institutiile UE si alte parti interesate sa poata evalua mai bine consecintele.

3.7 CCCTB continua in principiu sa respecte suveranitatea fiscala a statelor membre, pentru ca statele membre sunt libere sa stabileasca nivelul de impozitare aplicabil partii lor din baza fiscala. Baza fiscala, nu ratele fiscale, sunt armonizate de CCCTB. Statele membre pot sa-si stabileasca in continuare ratele de impozitare nationale, conform preferintelor politicii lor bugetare. Temporar se poate, insa, ajunge la reduceri ale veniturilor fiscale, care pot fi corectate doar in viitor printr-o marire a ratei fiscale.

4. Observatii detaliate

4.1 Cu aceasta propunere de directiva, Comisia a obtinut o mare reusita, care insa are nevoie de clarificari suplimentare si de unele modificari. In ansamblul lor, regulile propuse permit totusi sa se perceapa intreprinderilor impozite corespunzatoare performantelor economice, sa se evite denaturarile si sa se preintampine evaziunile.

4.2 CESE saluta faptul ca CCCTB poate fi utilizata, conform propunerii de directiva, de intreprinderi de orice marime si indiferent daca intreprinderile au activitati transfrontaliere sau doar nationale, chiar daca propunerea de directiva se adreseaza in primul rand intreprinderilor sau grupurilor cu activitati transfrontaliere. Propunerea le va usura, insa, si intreprinderilor mici si mijlocii extinderea transfrontaliera a activitatii lor, intrucat CCCTB aduce avantaje considerabile privind costurile fata de impozitarea conform a mai multe sisteme nationale. Posibilitatea de a recurge la CCCTB aduce avantaje intreprinderilor mici si mijlocii, constituite sub forma societati de capital. Acest lucru, insa, nu este valabil pentru multe intreprinderi individuale mici si mijlocii si parteneriate intre persoane, care nu sunt supuse impozitarii societatilor comerciale.

4.3 Din acest punct de vedere, Comitetul nu mai considera ca este obligatorie aplicarea imediata a CCCTB, ci se exprima in favoarea unei aplicari optionale in faza de introducere. Pe termen lung, CCCTB ar trebui sa fie obligatorie, la inceput doar la depasirea unui anumit prag pentru intreprinderile cu activitati transfrontaliere. Motivul este faptul ca o aplicare optionala permanenta ar cauza eforturi administrative considerabile de durata pentru statele membre, pentru ca pe langa noul sistem CCCTB, statele membre ar trebui sa lucreze in continuare cu sistemul actual de impozitare a intreprinderilor.

4.4 Agregarea tuturor rezultatelor membrilor grupului in cauza calculate separat (“consolidare”) reprezinta esenta eliminarii obstacolelor fiscale in cadrul pietei interne si este baza avantajelor principale ale CCCTB. Doar prin consolidare se asigura urmatoarele avantaje: compensarea transfrontaliera a pierderilor, evitarea problemei legata de preturile de transfer, posibilitatea unei structuri a intreprinderilor neutre din punct de vedere fiscal in intreaga UE, evitarea dublei impozitari si tratamentul egal al filialelor societatilor din UE si al sectiilor de productie din UE. Prin urmare, consolidarea trebuie sprijinita fara rezerve. Ea trebuie preferata ca o solutie “mare” fata de solutia “mica” a unei baze fiscale comune a societatilor, fara consolidare.

4.5 Odata cu definirea domeniului de aplicare personal, material si teritorial se stabileste in mod corect domeniul de aplicare a CCCTB. Stabilirea pe baza unor criterii formale a domeniului de aplicare personal are avantajul ca aceste criterii sunt mai usor de prelucrat, controlat si mai putin sensibile la redefiniri. Astfel, din punctul de vedere al intreprinderilor, criteriile sunt aplicabile si sigure din punct de vedere juridic. Pentru reglementarile privind intrarea si iesirea din grup, acest lucru este valabil doar intr-o masura limitata. Definirea ampla a domeniului de aplicare material, conform careia trebuie incluse toate veniturile obtinute, este adecvata pentru evitarea dificultatilor de delimitare. Și domeniul de aplicare teritorial al Uniunii Europene este adecvat. Din cauza inexistentei dispozitiilor privind calcularea castigurilor, includerea mai ampla a veniturilor obtinute in afara Uniunii ar necesita calcule complexe.

4.6 CESE considera ca repartizarea bazei fiscale intre statele membre pe baza factorilor de valoare adaugata forta de munca, active si vanzari este, datorita relevantei economice concrete, mai utila decat o modalitate de calcul pe baza indicatorilor macroeconomici.

4.6.1 Formula unitara de distribuire are rolul de a evita denaturarile si impozitarile duble. Posibilitatea contribuabililor de a atribui unii factori unui stat membru cu rata de impozitare cea mai mica este redusa considerabil datorita referirii la mai multi factori. Aplicarea metodelor de repartizare alternative necesita reguli de delimitare mai clare si o justificare speciala. Acestea sunt necesare, de exemplu, pentru sectorul financiar (banci si societati de asigurare) datorita modelelor de afaceri specifice.

4.6.2 Totusi, exista pericolul ca statele membre in parte sa nu aplice formula in mod unitar si ca suma tuturor partilor atribuite sa fie mai mare sau mai mica decat incasarile totale care trebuie repartizate. Astfel s-ar ajunge la o impozitare prea mare sau prea mica a incasarilor totale care trebuie repartizate. Comisia Europeana trebuie sa rezolve aceasta situatie prin adoptarea neintarziata a normelor de punere in aplicare.

4.6.3 In ceea ce priveste localizarea activelor economice in factorul active, este necesara o delimitare mai exacta in ceea ce priveste proprietatea economica si exploatarea reala, acordand atentie speciala modalitatii de a include proprietatea intelectuala. In cazul factorului forta de munca, divizat in doua parti, distribuirea in functie de numarul de angajati este simpla si practica, insa se poate dovedi problematica, in special daca o activitate este realizata “sub controlul si responsabilitatea” unui alt membru al grupului. Conform unor studii, o repartizare a castigurilor pe baza factorului forta de munca poate avea efecte economice negative pe piata fortei de munca. Avand in vedere sistemele de asigurare sociala diferite din UE, includerea pensiilor si a asigurarilor sociale ascunde un potential suplimentar de conflict intre statele membre. Factorul vanzari este orientat spre piata si ar putea favoriza in mod nejustificat statele membre mari, prin simplul motiv al marimii lor. Ar trebui prevazuta excluderea lui sau acordarea altei ponderi in cadrul formulei de repartizare.

4.7 Baza fiscala este mai larga decat media actuala a statelor membre. Acest lucru va duce mai intai la venituri fiscale mai mari. In schimb, compensatiile transfrontaliere ale pierderilor pot duce la o sarcina fiscala mai mica. Din punctul de vedere al CESE, CCCTB nu ar trebui sa afecteze veniturile. Din acest motiv, CESE sustine posibilitatea prevazuta in directiva ca statele membre sa-si adapteze ratele fiscale astfel incat sa nu se ajunga nici la o sarcina fiscala mai mare si nici la una mai mica.

4.8 Sistemul ales pentru stabilirea bazei fiscale este aliniat la normele internationale, in special la normele a 25 din 27 de state membre. CESE considera ca acest lucru este adecvat. Proiectul de directiva nu face referire la dispozitiile IFRS privind contabilitatea comerciala, intrucat CCCTB este un cadru de reglementare pentru calcularea independenta a veniturilor in scopuri fiscale. Cu toate acestea, principiile IFRS, care au evoluat in anii care au trecut de la inceperea proiectului CCCTB, se regasesc in dispozitiile individuale.

4.9 In cazul anumitor prevederi exista in parte o nevoie considerabila de noi clarificari. Acest lucru este necesar pentru evitarea unei aplicari nationale fragmentate. In special, lipsesc definitiile si sunt utilizati termeni juridici insuficient clarificati (de exemplu, active sau costuri de achizitionare si productie). Lipsa reglementarilor detaliate pentru sectoarele individuale, cum ar fi tratarea activelor financiare sau reglementarile detaliate insuficiente, cum ar fi in cazul definirii proprietarilor economici, pericliteaza uniformitatea punerii in aplicare.

4.10 Adoptarea unei clauze generale in cazuri de abuz ridica semne de intrebare in forma actuala. Conform propunerii de directiva, tranzactiile artificiale efectuate in unicul scop de a evita impunerea sunt ignorate la calcularea bazei fiscale (articolul 80 din propunerea de directiva). Aplicarea sau interpretarea unei astfel de reglementari generale impotriva abuzurilor va crea dificultati semnificative, intrucat conform jurisprudentei CEJ abuzul trebuie demonstrat in fiecare caz.

4.11 CESE saluta evitarea dublei impuneri a veniturilor obtinute in afara UE, prin scutirea in principiu a impunerii acestor venituri. Astfel, intreprinderile din UE sunt impozabile doar pe pietele straine. CESE nu intelege de ce, conform propunerii Comisiei, ar trebui sa se prevada o exceptie de la aceasta regula in cazul impozitelor mici in strainatate. In opinia CESE, schimbarea metodei de impunere in cazul impozitelor reduse in strainatate ridica semne de intrebare, intrucat aceasta se poate aplica nu doar situatiilor de abuz, ci si activitatilor economice normale.

4.12 In opinia CESE, posibilitatea crearii provizioanelor este limitata intr-o masura prea mare.

4.12.1 Crearea de provizioane se limiteaza la activitati care fac exclusiv obiectul obligatiilor juridice. Este exclusa impunerea activelor de natura pur economica. In opinia CESE, acest lucru nu este justificat din punct de vedere economic, intrucat performanta economica si castigul astfel impozitat este limitata si prin impunerea activelor de natura economica.

4.12.2 In cazul provizioanelor din obligatii legale, cerintele privind probabilitatea minima de a se recurge la ele trebuie clarificata. De asemenea, nu au fost precizate suficient criteriile pentru o estimare fiabila. In lipsa clarificarilor, detaliile privind modul de tratare a provizioanelor pentru pierderile anticipate raman neclare. Nici provizioanele pentru pensii nu sunt mentionate in dispozitiile respective, dar trebuie sa se tina seama de ele; altfel, dispozitiile privind evaluarile independente ar fi caduce.

4.12.3 Cu privire la riscurile specifice ale anumitor ramuri economice, riscuri recunoscute de legislatia UE, proiectul de directiva nu contine clarificari suplimentare si nici nu confera Comisiei competente de punere in aplicare. Exista doar o regula speciala privind deductibilitatea provizioanelor tehnice ale societatilor de asigurare, aceasta regula oferind statelor membre posibilitatea de a prevedea deducerea provizioanelor de egalizare.

4.12.4 Alte reguli detaliate sunt necesare in special pentru sectorul financiar, pentru a se tine seama in mod corespunzator de particularitatile privind riscul (in contextul crizei financiare). Lipsesc dispozitiile detaliate in special in ceea ce priveste tratarea produselor derivate, precum si a leasingului. In plus, pare a fi necesara adoptarea unei reglementari care sa tina seama ori de deductibilitatea provizioanelor tehnice bancare (pentru riscurile generale), ori de reducerea valorii activelor financiare. Directiva ar trebui sa contina dispozitii detaliate pentru sectorul financiar, ca si in cazul dispozitiilor speciale privind societatile de asigurare.

4.13 Este corect ca impozitul pe profit si alte impozite similare sa nu fie deductibile. In orice caz, lista impozitelor nationale nedeductibile in temeiul art. 14 din propunerea de directiva privind CCCTB, prezentata in Anexa III, ar trebui inca o data examinata cu atentie. Astfel, taxa pe asigurare, care ar trebui sa fie nedeductibila doar in ceea ce priveste taxa perceputa in tara, nu este comparabila cu impozitul pe profit. In cazul in care este platita taxa pe primele de asigurare si in cazul in care este inregistrata ca venit de catre intreprinderea de asigurare, ar trebui sa fie posibila si deducerea cheltuielilor de operare.

4.14 Stabilirea ratei de scont pare a fi obiectiva in ceea ce priveste impozitarea egala avand in vedere ca libertatea de alegere ar oferi spatiu de manevra prea mare. In aceasta privinta, faptul ca ar putea utilizate in mod exceptional ratele convenite nu este lipsit de probleme.

4.15 Propunerea prevede posibilitatea amortizarii in grup in loc de amortizari individuale. Acest lucru este justificat. Tehnica amortizarii in grup le ofera intreprinderilor posibilitatea de a se finanta intern. La o rata de amortizare de numai 25 %, cea mai mare parte ar fi amortizata abia in momentul investitiilor de inlocuire. Din acest motiv, rata de amortizare pentru amortizarea in grup ar trebui marita in mod corespunzator.

4.16 Limitarea amortizarilor exceptionale la imobilizarile neamortizabile atunci cand se demonstreaza o pierdere ireversibila din valoare restrictioneaza prea mult pierderile care pot fi luate in considerare. In plus, lipseste clarificarea necesara a notiunii de “pierdere ireversibila din valoare”. Sunt excluse de la amortizarile exceptionale imobilizarile ale caror incasari din vanzari sunt exonerate, de exemplu, actiunile din societati comerciale. Acest lucru ar putea fi un dezavantaj pentru societatile holding si societatile cu capital de risc.

4.17 CESE considera ca introducerea unui ghiseu unic (“one-stop-shop”) pentru stabilirea bazei fiscale este utila pentru simplificarea procedurii fiscale, in special pentru intreprinderile mici si mijlocii, si pentru asigurarea aplicarii unitare a regulilor pentru contribuabili, dar aceasta presupune consolidarea cooperarii administrative dintre statele membre – care in acest moment nu exista – mai ales sub aspectul controlului eficace al ariilor care fac obiectul consolidarii (societati comerciale, filiale, sedii permanente) care se vor schimba in fiecare an. Comunicarea automata a informatiilor trebuie sa devina o regula, asa cum se intampla in cazul TVA-ului intracomunitar.

4.18 Trebuie subliniat ca toate contactele cu administratia financiara ar trebui sa aiba loc doar intre asa-numitul contribuabil principal al grupului si o autoritate fiscala principala alocata acestuia. Astfel nu mai este necesara coordonarea cu diversele autoritati fiscale nationale. CESE saluta reducerea astfel rezultata a sarcinilor birocratice pentru contribuabil si pentru autoritatea fiscala.

Bruxelles, 26 octombrie 2011

Presedintele Comitetului Economic si Social European

Staffan Nilsson

[1] Avizul CESE pe tema “Politica fiscala in Uniunea Europeana – prioritati pentru anii viitori”, JO C 48, 21.2.2002, p. 73.

[2] Aviz exploratoriu la solicitarea Comisiei, JO C 88, 14.4.2006, p. 48.

[3] In conformitate cu articolul 6 din Protocolul (nr. 2) privind aplicarea principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii, parlamentele nationale din Bulgaria, Irlanda, Malta, Polonia, Romania, Slovacia, Suedia,Țarile de Jos si Regatul Unit au transmis avize motivate Parlamentului European, Consiliului si Comisiei Europene.

————————————————–

ANEXA

la Avizul Comitetului Economic si Social European

Urmatorul amendament a fost respins in cursul dezbaterii, dar a obtinut un numar de voturi pentru reprezentand cel putin o patrime din voturile exprimate.

Punctul 1.4

Se modifica dupa cum urmeaza:

1.4 Avand in vedere domeniul de aplicare a CCCTB, CESE nu mai considera nici ca este obligatorie aplicarea imediata a CCCTB, ci se declara de acord si cu o aplicare optionala in faza de introducere. Insa, pe termen lung, CCCTB ar trebui sa fie obligatorie, la inceput doar la depasirea unui anumit prag, pentru intreprinderile cu activitate economica transfrontaliera. Motivul este faptul ca o aplicare optionala permanenta a CCCTB ar cauza pe termen lung eforturi administrative considerabile pentru statele membre, pentru ca pe langa noul sistem CCCTB, trebuie aplicat in continuare sistemul actual de impozitare a intreprinderilor.

Acest amendament a fost respins cu 70 de voturi pentru, 90 de voturi impotriva si 15 abtineri.