Decizia Curtii Constitutionale nr. 1630/2011 referitoare la sesizarea de neconstitutionalitate a Hotararii Senatului nr. 53 din 23 noiembrie 2011 privind constatarea incetarii de drept a statutului de membru al Biroului permanent si presedinte al Senatului a domnului senator Mircea-Dan Geoana

In M. Of. nr. 84 din  2 februarie 2012 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 1630/2011 referitoare la sesizarea de neconstitutionalitate a Hotararii Senatului nr. 53 din 23 noiembrie 2011 privind constatarea incetarii de drept a statutului de membru al Biroului permanent si presedinte al Senatului a domnului senator Mircea-Dan Geoana.

Din cuprins:

    I. Cu adresa nr. I 790 din 23 noiembrie 2011, domnul senator Mircea-Dan Geoana, in calitate de presedinte al Senatului, a trimis Curtii Constitutionale, in temeiul dispozitiilor art. 146 lit. l) din Constitutie si al art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea prin care solicita:

    – constatarea neconstitutionalitatii Hotararii Senatului nr. 53 din 23 noiembrie 2011 privind constatarea incetarii de drept a statutului sau de membru al Biroului permanent si presedinte al Senatului;

    – suspendarea efectelor hotararii mentionate.

    Sesizarea a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 6.400 din 23 noiembrie 2011, formand obiectul Dosarului nr. 1.387 L/2/2011.

    II. Obiectul sesizarii il constituie Hotararea Senatului nr. 53 din 23 noiembrie 2011 privind constatarea incetarii de drept a statutului de membru al Biroului permanent si Presedinte al Senatului a domnului senator Mircea-Dan Geoana, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 830 din 23 noiembrie 2011.

    III. In motivarea sesizarii se sustine ca hotararea criticata este neconstitutionala, deoarece plenul Senatului a fost chemat sa constate incetarea de drept a statutului de membru al Biroului permanent al Senatului si presedinte al Senatului, in conditiile in care nu se putea constata, fata de dispozitiile constitutionale si legale, acest fapt.

    Aceasta intrucat art. 33 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor se refera la incetarea de drept – in situatia pierderii sprijinului politic – a statutului de membru al biroului permanent, iar nu a statutului de presedinte al Camerei.

    Acesta din urma, potrivit art. 64 alin. (2) din Constitutie, are statut distinct fata de membrii Biroului permanent al Senatului, in sensul ca este ales pe durata mandatului Camerelor, in timp ce ceilalti membri ai birourilor permanente sunt alesi la inceputul fiecarei sesiuni. Avand in vedere acest statut distinct, se sustine ca se poate concluziona ca toate consecintele care decurg din pierderea sprijinului politic nu se aplica presedintelui Senatului. Daca legiuitorul ar fi urmarit sa reglementeze posibilitatea de retragere a sprijinului politic pentru presedintii Camerelor, ar fi prevazut acest lucru in mod expres. Se invoca in acest sens si jurisprudenta Curtii Constitutionale, citandu-se Decizia nr. 601/2005.

    Se mai arata ca, din interpretarea ultimei teze a art. 64 alin. (2) din Constitutie, in care legiuitorul reglementeaza generic posibilitatea revocarii membrilor birourilor permanente, fara sa faca referire in mod expres si la presedintii Camerelor, in conditiile in care tezele a doua si a treia ale aceluiasi articol, privitoare la alegerea birourilor permanente, fac distinctie intre presedintii Camerelor si ceilalti membri ai birourilor permanente, rezulta neindoielnic ca ideea de revocare exprimata in text ii priveste numai pe ceilalti membri ai birourilor permanente. Mutatis mutandis, acelasi rationament se poate aduce si cu privire la dispozitiile art. 33 alin. (2) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor. In ceea ce priveste sintagma “sau de titular al oricarei functii obtinute prin sustinere politica” din formularea art. 33 alin. (2) din Legea nr. 96/2006, se considera ca, avand in vedere ca legiuitorul a facut referire in acelasi text, anterior, la membrii Biroului permanent, unde presedintele Senatului este membru de drept, dar cu statut distinct, se deduce faptul ca aceste prevederi se refera la celelalte functii din Senat obtinute in urma algoritmului politic, precum functiile din birourile comisiilor permanente.

    Se conchide ca legiuitorul constituant a pus functia de presedinte al Senatului intr-o zona de protectie speciala, astfel incat o simpla retragere a sprijinului politic nu este suficienta pentru incetarea de membru al Biroului permanent si presedinte al Senatului.

    In plus, excluderea din partid nu echivaleaza, in opinia autorului sesizarii, cu retragerea sprijinului politic, deoarece, in Parlament, senatorii si deputatii nu sunt organizati pe partide, ci in grupuri parlamentare constituite pe criterii de afinitate, care nu au in vedere exclusiv criteriul politic; prin urmare, excluderea din partid produce efecte numai in interiorul acelui partid, in Parlament nefiind relevanta sub aspectul mentinerii sprijinului politic apartenenta sau neapartenenta unui parlamentar la un partid politic. Deciziile partidelor politice nu produc efecte in cadrul Parlamentului, ci numai deciziile comunicate de grupurile parlamentare. In plus, in Biroul permanent al Senatului a fost prezentata o hotarare de excludere a autorului sesizarii din Partidul Social Democrat, dar nu a fost inaintat niciun inscris care sa ateste faptul ca acesta nu mai este membru al grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

    Se mai apreciaza ca numai grupul parlamentar al carui reprezentant este parlamentarul care ocupa o functie in biroul permanent poate retrage sprijinul politic al acestuia, iar retragerea sprijinului politic trebuie expres formulata in Parlament, niciun fel de alte evenimente, chiar intens mediatizate si de notorietate, neputand produce efecte de jure in interiorul celor doua Camere. Aceasta este o consecinta care decurge din autonomia Parlamentului si din caracterul reprezentativ al mandatului parlamentar.

    Se mai arata si ca institutia revocarii Presedintelui Senatului, asa cum este aceasta definita de Regulamentul Senatului, a fost declarata neconstitutionala prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 601/2005, astfel incat singura sanctiune ce i se mai poate aplica acestuia este sanctiunea administrativa, iar nu si cea politica, ceea ce nu este cazul in speta.

    Fata de cele aratate, se concluzioneaza ca modul in care, in cauza, presedintele Senatului si-a pierdut aceasta calitate este ilegal si neconstitutional, iar hotararea contestata, neconstitutionala.

    IV. Cu adresa inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 6.514 din 28 noiembrie 2011, domnul senator Mircea-Dan Geoana a transmis cererea de completare a sesizarii impotriva Hotararii Plenului Senatului nr. 53 din 23 noiembrie 2011, prin care a solicitat:

    – in temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, suspendarea efectelor hotararii contestate, pana la judecarea constitutionalitatii acesteia de catre Curte;

    – luarea in considerare a motivelor de neconstitutionalitate a hotararii formulate in cererea completatoare;

    – indepartarea ca neconstitutionale a prevederilor art. 33 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 96/2006 si a art. 23 alin. (3) din Regulamentul Senatului in masura in care acestea ar putea fi interpretate in sensul ca ar permite incetarea de drept sau revocarea mandatului Presedintelui Senatului ca urmare a retragerii sprijinului politic acordat initial de catre grupul parlamentar care l-a propus;

    – in subsidiar, admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 33 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 96/2006 si a art. 23 alin. (3) din Regulamentul Senatului in masura in care acestea ar putea fi interpretate in sensul ca ar permite incetarea de drept sau revocarea mandatului presedintelui Senatului ca urmare a retragerii sprijinului politic acordat initial de catre grupul parlamentar care l-a propus, si, in consecinta, constatarea neconstitutionalitatii Hotararii Senatului nr. 53 din 23 noiembrie 2011.

    In motivarea cererii formulate, autorul acesteia sustine mai intai calitatea sa procesuala activa in cauza, aratand ca aceasta este fundamentata atat din punct de vedere formal, cat si substantial. Astfel, din punct de vedere formal, la data sesizarii Curtii Constitutionale, autorul sesizarii detinea inca functia de presedinte al Senatului, sesizarea fiind inregistrata la Curte in aceeasi zi in care a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I (nr. 830 din 23 noiembrie 2011) hotararea prin care s-a constatat incetarea de drept a functiei sale de presedinte al Senatului. Din punct de vedere substantial, calitatea procesuala activa este fundamentata pe dreptul de acces la un tribunal, reglementat de art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si de art. 21 din Constitutie. Se invoca in acest sens si jurisprudenta Curtii Constitutionale in care s-a stabilit ca prevederile art. 21 din Constitutie trebuie aplicate in mod direct de catre instante atunci cand nu exista o prevedere legala sau cand aceasta a fost declarata neconstitutionala (de exemplu: Decizia nr. 186/1999).

    Cu privire la cererea de suspendare a efectelor actului atacat, se arata ca aceasta se intemeiaza pe dispozitiile art. 14 din Legea nr. 47/1992. Se sustine ca in aceasta materie principalul set de norme procedurale de care Curtea ar trebui sa tina seama sunt cele cuprinse in Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, act care cuprinde si procedura ce permite suspendarea efectelor actelor atacate, conditiile in care aceasta este aplicabila fiind intrunite, in opinia autorului sesizarii, in cauza de fata (existenta unui caz bine justificat si necesitatea prevenirii unei pagube iminente).

    In ceea ce priveste hotararea contestata, se sustine ca aceasta incalca prevederile art. 64 si 69 din Constitutie, motivarea formulata reluand si dezvoltand motivele de neconstitutionalitate expuse in cererea initiala.

    In esenta, se arata ca niciunul dintre textele constitutionale nu reglementeaza institutia incetarii de drept a calitatii de presedinte al Senatului pentru retragerea sprijinului politic de catre grupul parlamentar care l-a propus, in acelasi sens se mai arata ca nu doar lipsa unei prevederi constitutionale conduce la constatarea nelegalitatii hotararii contestate, dar mai ales existenta unei diferentieri clare a institutiei presedintelui Senatului de ceilalti membri ai Biroului permanent, acesta fiind – potrivit Deciziei Curtii Constitutionale nr. 601/2005 – neutru din punct de vedere politic, intrucat nu reprezinta pozitia politica si interesele unui partid politic, ci reprezinta Senatul in integralitatea sa. Se face referire, pentru sustinerea aceleiasi afirmatii, si la cele retinute de profesorii Ioan Muraru, Mihai Constantinescu si Ion Deleanu, precum si la jurisprudenta mai recenta a Curtii Constitutionale, respectiv Decizia nr. 1.611/2010. Se mai arata si ca exista norme constitutionale care stabilesc posibilitatea incetarii mandatului Presedintelui Senatului, insa acestea nu au in vedere retragerea sprijinului politic. Este vorba despre cazurile reglementate de art. 70 alin. (2) din Constitutie (demisie, pierderea drepturilor electorale, incompatibilitate sau deces), la care se face trimitere prin art. 29 din Regulamentul Senatului.

    In ceea ce priveste art. 33 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 96/2006 si art. 23 alin. (3) din Regulamentul Senatului, se sustine ca sunt neconstitutionale in masura in care sunt interpretate in sensul in care s-ar permite revocarea sau incetarea mandatului presedintelui Senatului ca urmare a modificarilor configuratiei politice in general si, in special, ca urmare a retragerii sprijinului politic al grupului parlamentar care l-a propus.

    In sustinerea neconstitutionalitatii invocate, se arata ca institutia presedintelui Senatului nu poate fi supusa arbitrariului modificarilor configuratiei politice. Invocandu-se in special Decizia Curtii Constitutionale nr. 1.611/2010, se sustine, cu privire la configuratia politica de la data alegerilor, ca aceasta nu poate influenta decat repartizarea grupurilor in cadrul Biroului permanent si a comisiilor, pe perioada unei sesiuni, fara a da nastere vreunui drept constitutional pentru grupurile parlamentare in a detine o anumita functie. Grupul parlamentar nu este subiect de drept constitutional, fiind o asociere facultativa a parlamentarilor. Nefiind un subiect de drept constitutional, asocierea sau neasocierea la un astfel de grup a unui anumit senator nu poate crea consecinte juridice, cu atat mai mult cu cat acestea afecteaza o institutie reglementata constitutional. In consecinta, orice prevedere legala sau regulamentara care ar putea fi interpretata in sensul crearii unei legaturi intre apartenenta politica la un anumit grup parlamentar si functia de presedinte al Senatului va fi neconstitutionala.

    Se mai arata si ca prevederea din Legea nr. 96/2006 care stabileste incetarea de drept a statutului de titular al oricarei functii in momentul retragerii sprijinului politic este o prevedere ce tine de organizarea si functionarea fiecarei Camere. Introducerea ei in cuprinsul Legii nr. 96/2006 nu este conforma cu principiul autonomiei regulamentare a Senatului.

    V. In temeiul art. 76 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, la data de 24 noiembrie 2011, Curtea Constitutionala a solicitat secretarului general al Senatului stenograma sedintei Biroului permanent al Senatului din data de 23 noiembrie 2011, sedinta privitoare la incetarea statutului de membru al Biroului permanent si presedinte al Senatului a domnului senator Mircea-Dan Geoana, stenograma sedintei Plenului Senatului in care a fost adoptata Hotararea nr. 53 din 23 noiembrie 2011 privind constatarea incetarii de drept a statutului de membru al Biroului permanent si presedinte al Senatului a domnului senator Mircea-Dan Geoana si documentele care au stat la baza hotararilor mentionate.

    VI. Cu Adresa nr. XXXV/3.952 din 29 noiembrie 2011, secretarul general al Senatului a transmis Curtii Constitutionale documentele solicitate, respectiv: stenograma sedintei Biroului permanent al Senatului din data de 23 noiembrie 2011, stenograma sedintei Plenului Senatului din aceeasi data, in care a fost adoptata Hotararea nr. 53 din 23 noiembrie 2011, Adresa Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat si Grupului parlamentar al Partidului National Liberal inregistrata la Biroul permanent al Senatului cu nr. 1.419 din 23 noiembrie 2011, adresele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat nr. 1.420 si 1.421 din aceeasi data, impreuna cu anexele acestora, respectiv Hotararea Comitetului Executiv National al Partidului Social Democrat privind excluderea domnului Mircea-Dan Geoana din PSD incepand cu date acestei hotarari, precum si proiectul de hotarare care vizeaza constatarea incetarii de drept a statutului acestuia de membru al Biroului permanent si presedinte al Senatului.

 

    CURTEA,

examinand sesizarea de neconstitutionalitate, raportul intocmit de judecatorul-raportor, hotararea Senatului criticata, prin raportare la prevederile Constitutiei Romaniei si dispozitiile Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, retine urmatoarele:

    I. Curtea a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. l) din Constitutie, precum si ale art. 1, 10, 27 si 28 din Legea nr. 47/1992, sa se pronunte asupra constitutionalitatii Hotararii Senatului nr. 53 din 23 noiembrie 2011 privind constatarea incetarii de drept a statutului de membru al Biroului permanent si presedinte al Senatului a domnului senator Mircea-Dan Geoana.

    Sub aspectul competentei de a solutiona prezenta sesizare, Curtea retine considerentele Deciziei nr. 53 din 25 ianuarie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, prin care si-a circumstantiat competenta de control al constitutionalitatii hotararilor Plenului Camerei Deputatilor, hotararilor Plenului Senatului si hotararilor Plenului celor doua Camere reunite ale Parlamentului, instituita ca urmare a modificarii si completarii art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, considerente potrivit carora “pot fi supuse controlului de constitutionalitate numai hotararile Parlamentului, adoptate dupa conferirea noii competente, hotarari care afecteaza valori, reguli si principii constitutionale sau, dupa caz, organizarea si functionarea autoritatilor si institutiilor de rang constitutional.”

    Parlamentul este o autoritate fundamentala a statului, reglementata de prevederile cap. I al titlului III – Autoritatile publice din Constitutie. Prin urmare, Hotararea Senatului nr. 53 din 23 noiembrie 2011 privind constatarea incetarii de drept a statutului de membru al Biroului permanent si presedinte al Senatului a domnului senator Mircea-Dan Geoana intra sub incidenta dispozitiilor art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010.

    II. Cu privire la criticile formulate, Curtea constata, mai intai, urmatoarele:

    Prin Hotararea nr. 35 din 22 noiembrie 2011, Comitetul Executiv National al Partidului Social Democrat a decis excluderea domnului Mircea-Dan Geoana din Partidul Social Democrat incepand de la data emiterii acestei hotarari.

    In data de 23 noiembrie 2011, la Biroul permanent al Senatului au fost depuse 3 cereri, inregistrate cu nr. 1.419, nr. 1.420 si nr. 1.421, respectiv:

    – cererea grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat si Partidului National Liberal prin care s-a solicitat convocarea Biroului permanent, pentru aceeasi data, la ora 10,00, cu urmatoarea ordine de zi:

        – constatarea incetarii de drept a statutului de membru al Biroului permanent si presedinte al Senatului a domnului Mircea-Dan Geoana, in conformitate cu prevederile art. 33 alin. (2) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor;

        – alegerea presedintelui Senatului Romaniei, la propunerea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, in conformitate cu prevederile art. 64 din Constitutia Romaniei si Decizia Curtii Constitutionale nr. 601 din 14 noiembrie 2005, completarea ordinii de zi a Plenului Senatului din data de 23 noiembrie 2011;

        – desemnarea, conform dispozitiilor art. 31 alin. (2) din Regulamentul Senatului, a vicepresedintelui care va conduce sedinta Plenului Senatului.

    – cererea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, de aducere la cunostinta Biroului permanent al Senatului Romaniei a hotararii de excludere din partid mentionate si de solicitare a declansarii procedurilor regulamentare privind constatarea acestei situatii si alegerea unui nou presedinte al Senatului;

    – cererea aceluiasi grup parlamentar, prin care se solicita constatarea incetarii de drept a statutului de membru al Biroului permanent si presedinte al Senatului a domnului Mircea-Dan Geoana si revocarea politica din functia de presedinte al Senatului a acestuia.

    In cadrul sedintei Biroului permanent al Senatului, care a inceput la ora 12,05, a fost supus votului si a fost adoptat proiectul de hotarare privind constatarea incetarii de drept a statutului de membru al Biroului permanent si presedinte al Senatului a domnului Mircea-Dan Geoana. De asemenea, a fost desemnat, conform dispozitiilor art. 31 alin. (2) din Regulamentul Senatului, vicepresedintele care a condus apoi sedinta plenului Senatului.

    In cadrul sedintei plenului Senatului, care a inceput la ora 13,15, a fost supusa votului si a fost aprobata hotararea mentionata. Sedinta s-a incheiat la ora 13,30.

    In aceeasi zi, 23 noiembrie 2011, domnul senator Mircea-Dan Geoana a trimis Curtii Constitutionale, in temeiul dispozitiilor art. 146 lit. l) din Constitutie si al art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea referitoare la constatarea neconstitutionalitatii Hotararii Senatului nr. 53 din 23 noiembrie 2011 privind constatarea incetarii de drept a statutului de membru al Biroului permanent si presedinte al Senatului a domnului senator Mircea-Dan Geoana, si tot in aceeasi zi a fost publicata, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 830, aceasta hotarare.

    III. Fata de situatia de fapt relevata si sustinerile autorului sesizarii, Curtea urmeaza sa examineze, pentru a se pronunta asupra constitutionalitatii hotararii criticate, urmatoarele:

    1. Calitatea autorului sesizarii de a contesta in fata Curtii Constitutionale hotararea Plenului Senatului, avand in vedere dispozitiile art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, care stabilesc expres si limitativ subiectii care pot sesiza Curtea pentru exercitarea acestei atributii, dupa cum urmeaza: “Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, a hotararilor plenului Camerei Deputatilor, a hotararilor plenului Senatului si a hotararilor plenului celor doua Camere reunite ale Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori.”

    Curtea constata ca autorul sesizarii are calitate procesuala in cauza, intrucat sesizarea Curtii Constitutionale reprezinta unica posibilitate procedurala pe care o are presedintele Senatului de a contesta o hotarare a Plenului Senatului care priveste functia sa; in aceste conditii, a retine lipsa calitatii procesuale de a contesta aceasta hotarare ar reprezenta o incalcare a liberului acces la justitie, consacrat de art. 21 din Constitutia Romaniei, in plus, astfel cum rezulta din dosarul cauzei, sesizarea a fost formulata in aceeasi zi in care a fost adoptata si apoi publicata hotararea contestata.

    2. Cererea de suspendare a efectelor Hotararii Senatului nr. 53 din 23 noiembrie 2011, fundamentata de autorul sesizarii pe dispozitiile art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, raportate la prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

    Curtea constata ca aceasta cerere este neintemeiata. Astfel, potrivit art. 14 din Legea nr. 47/1992, “procedura jurisdictionala prevazuta de prezenta lege se completeaza cu regulile procedurii civile, in masura in care ele sunt compatibile cu natura procedurii in fata Curtii Constitutionale. Compatibilitatea se hotaraste exclusiv de Curte.” Or, regulile procedurale invocate de autorul sesizarii sunt circumscrise unui domeniu specific – cel al contenciosului administrativ – distinct de regulile procedurale civile comune, si, prin urmare, nu sunt aplicabile in cadrul procedurii in fata Curtii Constitutionale.

    3. Daca art. 33 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul Deputatilor si Senatorilor, potrivit caruia “fiecare Camera isi alege un birou permanent, in conditiile prevazute de Constitutie si de regulamente. Pierderea sprijinului politic atrage incetarea de drept a statutului de membru al Biroului permanent sau de titular al oricarei functii obtinute prin sustinere politica”, se refera si la presedintele Senatului.

    Curtea retine ca fiind neindoielnic faptul ca textul de lege citat priveste si presedintele Senatului, intrucat acesta este membru al Biroului permanent, astfel cum stabilesc expres dispozitiile art. 23 alin. (1) si (2) din Regulamentul Senatului, potrivit carora:

    “(1) Dupa constituirea legala a Senatului, se aleg presedintele Senatului si ceilalti membri ai Biroului permanent.

    (2) Biroul permanent al Senatului se compune din: presedintele Senatului, 4 vicepresedinti, 4 secretari si 4 chestori. Presedintele Senatului este si presedintele Biroului permanent.”

    In acelasi sens a statuat Curtea Constitutionala in Decizia nr. 601/2005, invocata de autorul sesizarii, in care s-a retinut ca “presedintele Senatului este membru al Biroului permanent al Senatului”. Statutul distinct al presedintelui Senatului la care se face referire in motivarea sesizarii se refera la alte aspecte, explicate pe larg de Curtea Constitutionala in aceeasi decizie, aspecte care nu sunt puse in discutie in cauza de fata, astfel cum se va arata si in ceea ce urmeaza.

    4. Constitutionalitatea dispozitiilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si senatorilor; cu privire la acestea se sustine ca sunt neconstitutionale in masura in care sunt interpretate in sensul in care s-ar permite incetarea mandatului presedintelui Senatului ca urmare a modificarilor configuratiei politice in general si, in special, ca urmare a retragerii sprijinului politic al grupului parlamentar care l-a propus.

    Invocarea neconstitutionalitatii unui text de lege in cadrul sesizarii formulate impotriva unei hotarari a Plenului Senatului pune, inainte de toate, o problema de principiu, si anume aceea a admisibilitatii unei astfel de cereri. Curtea constata ca cererea este admisibila, intrucat nu priveste o exceptie de neconstitutionalitate in sensul art. 29 – 31 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, caz in care ar fi trebuit sa respecte regulile procedurale specifice, ci constituie o contestare, in raport cu dispozitiile constitutionale, a insusi temeiului de drept pe care s-a fundamentat emiterea actului (hotararea Plenului Senatului) a carei neconstitutionalitate se invoca. Se observa in acest sens ca autorul sesizarii nu are nicio alta cale procedurala de a invoca neconstitutionalitatea textului sau textelor din lege sau Regulamentul Senatului pe care se fundamenteaza hotararea contestata, astfel incat o eventuala respingere ca inadmisibila a cererii sale ar constitui o incalcare a liberului acces la justitia constitutionala.

    In al doilea rand, se constata ca doar in parte critica de neconstitutionalitate are legatura cu cauza in care aceasta a fost ridicata, si anume in ceea ce priveste problematica incetarii mandatului presedintelui Senatului ca urmare a retragerii sprijinului politic al grupului parlamentar care l-a propus, si, prin urmare, numai aceasta trebuie examinata de Curte.

    In ceea ce priveste aceasta critica de neconstitutionalitate, Curtea constata ca este neintemeiata. De altfel, motivarea autorului sesizarii porneste de la o premisa eronata, respectiv de la o gresita interpretare si aplicare a celor retinute de Curtea Constitutionala in Decizia nr. 601 din 14 noiembrie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.022 din 17 noiembrie 2005, cu privire la semnificatia art. 64 din Constitutie. Prin decizia mentionata, Curtea Constitutionala a statuat, de principiu, ca, “avand in vedere ca textul constitutional nu stabileste alte distinctii decat cele cuprinse in art. 64, revocarea unui membru al Biroului permanent inainte de expirarea mandatului se poate hotari fie ca sanctiune juridica pentru incalcari grave ale ordinii de drept, fie pentru considerente independente de vinovatia acestuia in exercitarea atributiilor, cum ar fi pierderea sprijinului politic al grupului parlamentar care l-a propus”. Ipoteza analizata de Curte in considerentele acestei decizii si textele din Regulamentul Senatului cu privire la care aceasta s-a pronuntat privesc insa revocarea unui membru al Biroului permanent al Senatului (presedintele Senatului) cu titlu de sanctiune juridica, pentru incalcarea Constitutiei sau a regulamentelor parlamentare, la cererea altui grup parlamentar decat cel care l-a propus, iar nu ipoteza revocarii ca urmare a retragerii sprijinului politic. Rationamentele desprinse din decizia mentionata, pe care autorul sesizarii incearca sa le aplice fara distinctie in cauza de fata, nu sunt aplicabile acestei din urma situatii, care se cantoneaza in sfera raporturilor dintre presedintele Senatului, grupul parlamentar care l-a propus si partidul din care acesta facea parte. Ideea de neutralitate politica a presedintelui Senatului – exprimata de Curte in considerentele Deciziei nr. 601/2005 – se refera la atributiile specifice functiei respective si nu poate fi interpretata ca avand semnificatia unei independente fata de partidul politic al carui membru este presedintele Senatului, calitate in considerarea careia, de altfel, a fost ales in aceasta functie. Prin urmare, excluderea sa din partid nu poate ramane fara consecinte juridice in ceea ce priveste functia dobandita, functie eminamente politica. Aceste consecinte juridice sunt prevazute de art. 33 din Legea nr. 96/2006 si constau in incetarea de drept a statutului de membru al Biroului permanent sau de titular al oricarei functii obtinute prin sustinere politica.

    Astfel fiind, nu poate fi retinuta nici sustinerea autorului sesizarii in sensul ca excluderea din partid nu echivaleaza cu retragerea sprijinului politic, motivata prin aceea ca, in Parlament, senatorii si deputatii nu sunt organizati pe partide, ci in grupuri parlamentare constituite pe criterii de afinitate, care nu au in vedere exclusiv criteriul politic. Curtea aminteste in acest sens cele retinute in jurisprudenta sa, de exemplu prin Decizia nr. 1.611 din 15 decembrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 866 din 23 decembrie 2010, potrivit carora grupurile parlamentare reprezinta structuri organizatorice ale Camerelor Parlamentului, constituite pe baza de afinitate politica, in sensul ca reunesc deputati si senatori avand aceeasi conceptie politica sau conceptii inrudite.

    5. Constitutionalitatea dispozitiilor art. 23 alin. (3) din Regulamentul Senatului, potrivit caruia “Apartenenta politica a membrilor Biroului Permanent, in care se include si presedintele Senatului, trebuie sa reflecte configuratia politica rezultata din alegeri, cu observarea principiului consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constitutia Romaniei, republicata”, cu privire la care se sustine ca sunt neconstitutionale in masura in care sunt interpretate in sensul in care s-ar permite revocarea sau incetarea mandatului presedintelui Senatului ca urmare a modificarilor configuratiei politice in general si, in special, ca urmare a retragerii sprijinului politic al grupului parlamentar care l-a propus.

    Intrucat criticile cu privire la acest text din Regulament sunt aceleasi ca si in cazul dispozitiilor art. 33 din Legea nr. 96/2006, Curtea constata, pentru aceleasi considerente, ca acestea sunt neintemeiate.

    IV. Avand in vedere toate aceste motive, Curtea constata ca Hotararea nr. 53 din 23 noiembrie 2011 privind constatarea incetarii de drept a statutului de membru al Biroului permanent si presedinte al senatului a domnului senator Mircea-Dan Geoana, adoptata de Plenul Senatului ca urmare a solicitarii grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat si Partidului National Liberal adresate Biroului permanent al Senatului, avand in vedere Hotararea nr. 35 din 22 noiembrie 2011, de excludere a domnului Mircea-Dan Geoana din Partidul Social Democrat, nu incalca prevederile constitutionale.

 

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. l) din Constitutie, al art. 1, 3, 10 si 27 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

 

    CURTEA CONSTITUTIONALA

    In numele legii

    DECIDE:

 

    Respinge sesizarea de neconstitutionalitate a Hotararii Senatului nr. 53 din 23 noiembrie 2011 privind constatarea incetarii de drept a statutului de membru al Biroului permanent si presedinte al Senatului a domnului senator Mircea-Dan Geoana.

    Definitiva si general obligatorie.

    Decizia se comunica presedintelui Senatului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

    Dezbaterea a avut loc la data de 20 decembrie 2011 si la aceasta au participat: Augustin Zegrean, presedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Mircea Stefan Minea, Iulia Antoanella Motoc, Ion Predescu, Puskas Valentin Zoltan si Tudorel Toader, judecatori.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 v

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close