Componenta Guvernului si Programul de Guvernare
In M. Of. nr. 107 din 9 februarie 2012 a fost publicata Hotararea Parlamentului nr. 1/2012 pentru acordarea increderii Guvernului.
Din cuprins:
ARTICOL UNIC
(1) Se acorda incredere Guvernului, in componenta prevazuta in anexa nr. 1, pentru realizarea Programului de guvernare prevazut in anexa nr. 2.
(2) Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta hotarare.
ANEXA 1
LISTA
Guvernului Romaniei
1. Mihai-Razvan Ungureanu – prim-ministru
2. Marko Bela – viceprim-ministru
3. Gabriel Berca – ministrul administratiei si internelor
4. Bogdan Alexandru Dragoi – ministrul finantelor publice
5. Lucian Nicolae Bode – ministrul economiei, comertului si mediului de
afaceri
6. Cristian Diaconescu – ministrul afacerilor externe
7. Alexandru Nazare – ministrul transporturilor si infrastructurii
8. Laszlo Borbely – ministrul mediului si padurilor
9. Cristian Petrescu – ministrul dezvoltarii regionale si turismului
10. Gabriel Oprea – ministrul apararii nationale
11. Kelemen Hunor – ministrul culturii si patrimoniului national
12. Catalin Marian Predoiu – ministrul justitiei
13. Razvan Mustea-Serban – ministrul comunicatiilor si societatii
informationale
14. Claudia Boghicevici – ministrul muncii, familiei si protectiei
sociale
15. Catalin Ovidiu Baba – ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si
sportului
16. Ritli Ladislau – ministrul sanatatii
17. Stelian Fuia – ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale
18. Leonard Orban – ministrul afacerilor europene
ANEXA 2
PROGRAMUL DE GUVERNARE 2012
CAPITOLUL 1
Contextul economic si financiar intern si international
Programul de guvernare este elaborat intr-un context international inca turbulent, caracterizat de incertitudini economice ridicate la nivel european.
In intregul spatiu comunitar, ritmul de crestere economica a incetinit semnificativ, estimand pentru anul 2012 o crestere sensibila, cu 0,6% in UE-27. Unele state europene se confrunta chiar cu recesiune economica atat in anul 2011, cat si in anul 2012, precum Grecia si Portugalia. Anul 2012 sta sub semnul austeritatii la nivel european:
– 11 state au inghetat salariile: Cehia, Cipru, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Portugalia, Slovenia, Spania, Marea Britanie;
– 6 state au inghetat pensiile: Cipru, Grecia, Italia, Letonia, Portugalia, Slovenia;
– 6 state au crescut TVA: Belgia, Cehia, Franta, Irlanda, Portugalia, Ungaria;
– 5 state au crescut varsta de pensionare: Belgia, Bulgaria, Germania, Polonia, Ungaria;
– 2 state au redus salariile: Portugalia, Slovenia.
Un nou Tratat de stabilitate, coordonare si guvernanta introduce noi reguli de conduita fiscal-bugetara la care Romania se aliniaza.
Romania si-a recastigat stabilitatea macroeconomica. FMI, Banca Mondiala si Comisia Europeana semnaleaza revenirea increderii pe pietele internationale in tara noastra ca urmare a determinarii cu care au fost implementate reformele. Acordul preventiv incheiat cu acestea ofera Romaniei o plasa de siguranta.
Romania a facut progrese deosebite, in ciuda climatului international nefavorabil. Dupa cei mai dificili trei ani de multe decenii incoace, noul Guvern preia o economie cu crestere economica estimata la 2,5% pentru anul 2011, mult peste media europeana, datorita exporturilor, a anului agricol bun si a consumului intern. Prudenta, responsabilitatea, echilibrul, crearea de locuri de munca, stimularea investitiilor si cresterea economica raman principiile de guvernare in anul 2012.
Rata somajului este cu doua puncte procentuale sub media europeana. Inflatia se afla la cel mai mic nivel din ultimii 22 de ani. Totodata, Romania inregistreaza cea mai mica datorie externa pe cap de locuitor din UE. Exporturile au atins un nou nivel record din intreaga istorie a Romaniei, atingand 45,3 miliarde euro in anul 2011. Datoria publica se mentine la un nivel sustenabil pe termen lung, Romania pozitionandu-se pe locul 4 in UE-27, cu 34% din PIB, fata de media europeana de 82,5% din PIB in anul 2011. Deficitul bugetar s-a redus de la 5,7% din PIB in anul 2008 la 4,2% in anul 2011.
Constructia bugetara aferenta anului 2012 incurajeaza crearea de locuri de munca. Continua relansarea economica, cu o crestere economica intre 1,8% – 2,3%, cu un deficit bugetar de sub 3% (ESA) si cu accelerarea absorbtiei fondurilor europene pentru a depasi pragul de absorbtie efectiva de 20% la sfarsitul acestui an.
Romania este singura tara din UE care a redus rata de politica monetara, cu scopul de a incuraja creditarea si a stimula consumul populatiei. Rata dobanzii de politica monetara a ajuns la 5,5% de la 6,25%. Cursul de schimb s-a mentinut stabil in perioada 2009 – 2011.
Pensia medie pe economie a crescut la 772 lei in anul 2011, fiind cu 30% mai mare decat in anul 2008, iar pensia medie cu stagiu complet de cotizare si varsta legala de pensionare a crescut la 1.065 lei in acelasi an, fiind cu 21% mai mare decat in anul 2008. Salariul real si-a reluat cresterea foarte usoara in anul 2011 fata de anul anterior.
Costurile de functionare ale statului s-au diminuat intre timp de la 15,1% din PIB in 2009 la 12,4% din PIB in anul 2012, iar eficienta actului guvernamental a crescut. Resursele financiare au fost reorientate catre investitii pentru a stimula crearea de locuri de munca si pentru a inteti relansarea economica. Ponderea investitiilor publice in PIB ne pozitioneaza pe primul loc intre tarile UE. Alocarile bugetare pentru investitiile publice au crescut de la 32,6 miliarde lei in 2008 la 36,1 miliarde lei in 2011 si se ridica la 38,1 miliarde lei in anul 2012.
Conduita economica prudenta si nepopulista va evita derapajele, va imbunatati calitatea vietii in concordanta cu resursele disponibile si va permite respectarea angajamentelor asumate in relatia cu institutiile internationale. Romania ramane direct conectata la pulsul slab al economiilor europene, de care comertul exterior este dependent in proportie de peste doua treimi, iar investitiile straine directe in proportie de peste 85%.
Coerenta actului de guvernare se mentine prin continuarea si finalizarea celor 11 reforme esentiale pentru romani, demarate in ultimii 3 ani:
1. Reforma cadrului fiscal
2. Reforma aparatului bugetar si a agentiilor guvernamentale
3. Reforma salarizarii personalului platit din fonduri publice
4. Reforma administratiei publice
5. Reforma sistemului public de pensii
6. Reforma legislatiei muncii
7. Reforma dialogului social
8. Reforma educatiei
9. Reforma sanatatii
10. Reforma asistentei sociale
11. Reforma sistemului de justitie
CAPITOLUL 2
Masuri pentru stimularea cresterii economice si crearea de noi locuri de munca
Masurile pe termen scurt au in vedere urmatoarele obiective:
– Mentinerea stabilitatii financiare, impulsionarea investitiilor prin absorbtia fondurilor europene si cresterea calitatii cheltuielilor de investitii, pentru a accelera cresterea economica
– Crearea de locuri de munca si protejarea intereselor economice ale populatiei: puterea de cumparare, capacitatea de rambursare a creditelor bancare si asigurarea securitatii sociale
– Stimularea sanatatii si performantei mediului de afaceri autohton
– Mentinerea atractivitatii investitionale a Romaniei in conditiile reducerii semnificative a fluxurilor investitionale globale ca urmare a crizei
– Inventarierea oportunitatilor de investitii si promovarea activa a acestora
– Coordonarea masurilor de ajustare la nivel national cu prevederile Tratatului de stabilitate, coordonare si guvernanta
– Asigurarea conditiilor favorabile continuarii procesului de convergenta economica cu celelalte state membre ale UE, cu mentinerea de principiu a obiectivului de adoptare a monedei euro la 1 ianuarie 2015, adaptat la realitatile economico-financiare
– Reducerea decalajelor de competitivitate in raport cu UE, prin stimularea investitiilor in cercetare-dezvoltare, astfel incat sa fie valorificat potentialul intelectual al poporului roman
In confruntarea cu criza economica si financiara, viziunea Guvernului a urmat doua directii: insanatosirea finantelor publice si stimularea relansarii economice, in conditiile unor dezechilibre macroeconomice grave acumulate, care au redus spatiul fiscal necesar redresarii economice.
In primul rand, eforturile Guvernului s-au concentrat in proportie de doua treimi pe eficientizarea si reducerea cheltuielilor publice si o treime pe cresterea veniturilor bugetare.
In al doilea rand, a fost aplicat un pachet de masuri de relansare economica, care sa conduca la crearea de locuri de munca, stimularea investitiilor, imbunatatirea accesului la finantare prin scheme de ajutoare si garantii de stat, cultivarea spiritului antreprenorial, diminuarea poverii fiscale si administrative si cresterea competitivitatii economiei romanesti.
– Masuri pentru sprijinirea firmelor care angajeaza someri in varsta de peste 45 ani, care sunt parinti unici sustinatori ai familiilor monoparentale sau care mai au 3 ani pana la pensionare, tineri absolventi sau persoane cu handicap
– Acces la finantare: programul “Mihail Kogalniceanu”, programul Start si programul pentru tinerii debutanti in afaceri
– Sustinerea industriei si dezvoltarii durabile: programul Rabla, programul Casa Verde, programul de crestere a competitivitatii produselor industriale, programul national multianual privind cresterea performantei energetice la blocurile de locuinte, programul privind cresterea productiei de energie din surse regenerabile, Prima Casa, masuri pentru promovarea exporturilor
– Operationalizarea parteneriatului public-privat
– Diminuarea poverii administrative si financiare:
– comasarea sau eliminarea a 237 de taxe si tarife, din 491 existente la inceputul anului 2009;
– introducerea Declaratiei unice 112 privind contributiile sociale si evidenta nominala a persoanelor asigurate;
– crearea portalului virtual unic One Stop Shop pentru IMM-uri si diminuarea perioadei de infiintare a unei firme la 3 zile
– Masuri pentru sprijinirea contribuabililor aflati in dificultate:
– esalonarea la plata a obligatiilor fiscale pentru o perioada maxima de 5 ani;
– incurajarea platii voluntare a obligatiilor fiscale restante;
– reglementarea compensarii de drept: stingerea datoriilor statului si contribuabilului cand ambii au datorii unul fata de celalalt;
– modificarea ordinii de stingere a obligatiilor fiscale;
– diminuarea dobanzii datorate pentru creantele fiscale la bugetul de stat.
– Facilitati fiscale acordate mediului de afaceri si institutiilor publice:
– introducerea posibilitatii de optiune intre sistemul de plata trimestrial si cel anual a impozitului pe profit;
– sustinerea activitatilor civice: scaderea cheltuielilor de sponsorizare din impozitul pe profit, in limita a 20% din impozitul pe profit si a 3ë din cifra de afaceri.
– Simplificarea Legii contabilitatii pentru IMM-uri: intocmirea a doua situatii financiare in loc de 5 si depunerea bilantului anual in locul celor semestriale, de care beneficiaza 57% din totalul firmelor active pe piata
– Masuri pentru combaterea evaziunii fiscale:
– acordarea de competente largite organelor de inspectie fiscala;
– eliminarea comertului ilicit cu tigarete din magazinele duty-free;
– crearea Registrului operatorilor intracomunitari;
– extinderea aplicarii taxarii inverse.
– Sprijinirea agriculturii: programul “Primul Siloz”, Programul national de dezvoltare rurala, subventii si ajutoare directe.
CAPITOLUL 3
Principiile de guvernare
Activitatea Guvernului se desfasoara in consonanta cu urmatoarele principii:
1. Principiul atribuirii competentelor exclusiv in conformitate cu Constitutia si cu legile in vigoare;
2. Principiul egalitatii, nediscriminarii si garantarii drepturilor fundamentale;
3. Principiul garantarii libertatii de exprimare si de asociere;
4. Principiul respectarii dreptului oricarui individ la munca decenta;
5. Principiul eficientei si calitatii in serviciile publice prestate, corelat cu principiul independentei fata de presiunile politice;
6. Principiul echilibrului in normarea interventiei statului la nevoile economice si sociale reale, pentru minimizarea costurilor si reducerea risipei;
7. Principiul subsidiaritatii pentru limitarea sferei decizionale a Guvernului la domeniile si problematicile care nu pot fi rezolvate mai eficient la nivel local;
8. Principiul proportionalitatii prin limitarea continutului si formei actiunilor guvernamentale la ceea ce este strict necesar pentru atingerea obiectivelor;
9. Principiul contributiei si al solidaritatii in promovarea progresului social;
10. Principiul transparentei fata de cetateni si fata de celelalte institutii ale statului, ale Uniunii Europene si fata de societatea civila;
11. Principiul integritatii actului de guvernare;
12. Principiul responsabilitatii Guvernului in fata Parlamentului si a celorlalte institutii abilitate ale statului, precum si in raport cu institutiile europene, conform tratatelor si angajamentelor Romaniei fata de UE;
13. Principiul respectarii separatiei puterilor in stat prin limitarea numarului ordonantelor de urgenta, precum si renuntarea la initierea procedurii de angajare a raspunderii Guvernului in 2012.
PRIORITATILE ANULUI 2012
CAPITOLUL 4
Absorbtia fondurilor structurale si de coeziune. Afaceri europene
Stadiul actual
Gradul de absorbtie efectiva a fondurilor europene a atins nivelul de 5,55% la finalul anului 2011. Masurile adoptate de Guvern pentru accelerarea absorbtiei au vizat in principal cresterea transparentei si a corectitudinii desfasurarii proiectelor finantate din fonduri structurale. S-au stabilit rolul si functiile institutiilor implicate in verificarea achizitiilor publice cu finantare europeana si s-a aprobat un cod de conduita pentru a evita situatiile de incompatibilitate si conflict de interese de catre personal. Pentru accelerarea procedurilor administrative, autoritatile de management au fost obligate sa proceseze cererile de rambursare a cheltuielilor efectuate de beneficiari in maximum 45 zile.
Totodata, a fost elaborata Lista de proiecte prioritare finantate din fonduri structurale si de coeziune, de importanta majora pentru dezvoltarea sociala si economica a Romaniei.
Directii de actiune pentru gestionarea fondurilor europene
– Cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene cu obiectivul atingerii unui nivel de circa 20% la finele anului 2012, prin atragerea a 6 miliarde euro din fonduri europene:
– 2,5 miliarde euro in agricultura, din care 1,2 miliarde euro plati directe si 1,3 miliarde euro pentru dezvoltare rurala;
– 3,5 miliarde euro din fonduri de coeziune.
– Perfectionarea sistemului de management si control al absorbtiei fondurilor europene pentru evitarea suspendarii platilor si/sau retragerea finantarii europene
– Simplificarea si uniformizarea procedurilor de evaluare, contractare, raportare, verificare si rambursare a cheltuielilor efectuate de beneficiari, la nivelul tuturor programelor operationale
– Stabilirea clara a atributiilor si rolului institutiilor implicate in activitatea de gestionare si control a fondurilor structurale si de coeziune
– Crearea unui sistem care sa optimizeze procedurile de certificare a eligibilitatii si calificarii operatorilor economici in procesul de achizitii publice, in conformitate cu acquis-ul european in domeniu
– Imbunatatirea cadrului de acordare a prefinantarii
– Cresterea capacitatii administrative a autoritatilor implicate in gestionarea fondurilor structurale prin utilizarea expertizei institutiilor financiare internationale
– Definirea prioritatilor pentru politica de coeziune din viitorul cadru financiar 2014 – 2020, pornind de la o consultare larga a actorilor implicati, bazata pe stabilirea unor directii de dezvoltare prioritare corelata cu introducerea unui set de indicatori calitativi viabili
– Intarirea capacitatii Fondului Roman de Garantare a Creditelor (FRGC) pentru facilitarea accesului IMM-urilor sau al autoritatilor locale la sumele necesare cofinantarii proiectelor
– Eficientizarea cadrului de asistenta in vederea asigurarii cofinantarii pentru proiectele derulate de catre autoritatile locale
– Simplificarea legii achizitiilor publice si reducerea birocratiei in procesul de verificare prealabila si postare in Sistemul electronic de achizitii publice (SEAP).
Directii de actiune in domeniul afaceri europene
– Accelerarea procesului de aderare a Romaniei la spatiul Schengen, pentru a permite accesul pana la finalul anului 2012, si impulsionarea dialogului politic cu statele membre care blocheaza inca aderarea Romaniei la spatiul Schengen
– Promovarea in raport cu partenerii europeni a progreselor inregistrate in cadrul Mecanismului de cooperare si verificare (MCV); vom continua sa sustinem o abordare obiectiva si echilibrata din partea partenerilor, care sa recunoasca rezultatele substantiale obtinute in domeniul reformei justitiei si combaterii coruptiei, pana la raportul de evaluare din vara al Comisiei Europene
– Semnarea si ratificarea Tratatului pentru stabilitate, coordonare si guvernanta in Uniunea economica si monetara
– Adoptarea legii de cooperare Guvern-Parlament in domeniul afacerilor europene
– Coordonarea politica, impreuna cu institutiile interne responsabile, si dialogul cu partenerii europeni privind viitorul buget UE pentru 2014 – 2020
CAPITOLUL 5
Educatie
Stadiul actual
Reforma sistemului de invatamant a urmarit dezvoltarea invatamantului bazat pe formarea de competente. Prin adoptarea Legii educatiei nationale la finalul anului 2010, Romania face saltul catre un sistem educational competitiv pentru a se adapta dinamicii accelerate a pietei muncii. Un pilon important al noii legi il reprezinta stimularea invatarii pe tot parcursul vietii. S-au definit si clasificat universitatile si a demarat procesul de descentralizare din invatamantul preuniversitar. De asemenea, s-a introdus principiul “finantarea urmeaza elevul”, ce incurajeaza competitia la nivelul unitatilor de invatamant si programul “Scoala dupa Scoala”, ce ofera oportunitati de invatare formala si nonformala pentru consolidarea competentelor. Totodata, a fost regandit sistemul de evaluare a elevilor si a fost instituit Portofoliul Educational.
Directii de actiune
– Aplicarea etapizata a prevederilor noii Legi a educatiei nationale
– Modernizarea curriculara prin centrarea curriculumului pe 8 domenii de competente-cheie
– Promovarea educatiei timpurii prin sustinerea autoritatilor locale in efortul de a oferi servicii educationale prin intermediul creselor
– Sustinerea procesului de generalizarea a programului “Scoala de dupa scoala”
– Cresterea performantei sectorului prin formare initiala si continua
– Sporirea accesului la o educatie de calitate; asigurarea calitatii si stimularea excelentei in invatamantul superior de stat si privat si in cercetare
– Alocarea resursei financiare sporite in paralel cu cresterea eficientei utilizarii ei
– Asigurarea accesului egal si sporit la invatamantul in limbile minoritatilor nationale
– In procesul de descentralizare a invatamantului preuniversitar se va tine cont de situatia specifica, precum si de factorii de corectie dependenti de densitatea de elevi in zona, severitatea dezavantajelor, de limba de predare si alti factori
– Introducerea si aplicarea programelor scolare specifice privind predarea limbii materne, limbii romane, istoriei si traditiilor istorice, educatiei muzicale
– Continuarea procesului de aplicarea a legislatiei recent adoptate, in vederea asigurarii dreptului la invatatura in limba materna la toate nivelurile si profilurile
– Asigurarea manualelor in limba de predare a minoritatilor nationale, conform prevederilor legale
– Infiintarea unei institutii de formare continua pentru perfectionarea actului de predare in limba maghiara
– Constituirea structurilor cu predare in limba minoritatilor (maghiara, germana, dupa caz) la universitatile multiculturale si multilingve
– Finantarea diferentiata atat studiilor de masterat in limbi de circulatie internationala si a celor in limba minoritatilor nationale, cat si a doctoratelor in cotutela cu universitati de prestigiu din strainatate
– Corelarea specializarilor obtinute in sistemul educational cu cerintele pietei muncii
– Continuarea proiectelor de investitii in unitatile de invatamant in vederea modernizarii si dotarii acestora.
CAPITOLUL 6
Sanatate
Stadiul actual
Reforma sistemului de sanatate urmareste reorganizarea sistemului spitalicesc, cresterea sustenabilitatii financiare a sistemului sanitar si a eficientei sistemului de asigurari sociale de sanatate. In acest scop au fost introduse standardele de cost pentru servicii medicale si normativele de personal, s-a intensificat informatizarea si descentralizarea sistemului de sanatate, respectiv a crescut gradul de implicare a autoritatilor locale in managementul spitalelor. Din totalul de 435 de spitale, 370 au fost transferate in administrarea consiliilor locale si judetene. Pentru controlul cheltuielilor cu medicamentele a fost impusa taxa clawback. Un pas important in vederea predictibilitatii sistemului spitalicesc a fost adoptarea Planului national de paturi pentru anii 2011 – 2013.
Directii de actiune
– Continuarea reformelor legislative si institutionale in domeniul sanatatii
– Implementarea, cu sprijinul autoritatilor administratiei publice locale, a unui proiect-pilot referitor la functionarea spitalelor ca fundatii sau asociatii
– Aprobarea unui proiect-pilot cu privire la salarizarea diferentiata, in functie de performanta, a personalului din sistemul sanitar
– Analizarea sistemului de decontare a unor medicamente, astfel:
– pentru acele indicatii terapeutice care nu se regasesc in autorizatia de punere pe piata a producatorului;
– in cazul in care nu exista dovezi stiintifice clare privind un raport pozitiv risc/beneficiu, chiar daca producatorul a obtinut aprobarea de comercializare.
– Revizuirea duratelor de spitalizare pentru diferite grupe diagnostice
– Crearea unei structuri specializate, independente, in coordonarea Ministerului Sanatatii, care are ca atributie evaluarea noilor tehnologii si produse medicale
– Evaluarea noilor tehnologii si produse medicale de catre Scoala Nationala de Sanatate Publica, Management si Perfectionare in Domeniul Sanitar (SNSPMPDSB)
– Cresterea sumelor alocate pentru asistenta medicala primara, prin stimularea calitatii, continuarea elaborarii de ghiduri clinice si revizuirea grupelor diagnostice, pe baza colectarii si a sintetizarii de date privind costurile reale ale procedurilor medicale din Romania
– Continuarea extinderii retelei centrelor de permanenta, cu alocarea corespunzatoare de resurse financiare necesare acoperirii unor zone cat mai largi de populatie, cu prioritate in mediul rural
– Deblocarea, pana in luna aprilie 2012, a posturilor din sistemul de sanatate, pentru toate grupele profesionale, in vederea acoperirii necesitatilor urgente de personal
– Continuarea, de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS), a informatizarii sistemului de sanatate, prin implementarea cardului national de sanatate, a prescriptiei electronice si a dosarului electronic al pacientului
– Finalizarea cu prioritate a obiectivelor de investitii din domeniul oncologiei
– Dezvoltarea sistemului national de urgenta
– Crearea cadrului legislativ care sa favorizeze sistemul de management al calitatii in spitale pentru a sustine procesul de acreditare a acestora.
CAPITOLUL 7
Piata muncii
Stadiul actual
Primele masuri guvernamentale au vizat direct salvarea locurilor de munca si stimularea absorbtiei somerilor, prin scutirea de la plata CAS si acordarea de subventii angajatorilor care incadreaza in munca someri. Gradul de ocupare a fortei de munca a fost de 63% in anul 2011. Noul Cod al muncii, intrat in vigoare in luna mai 2011, a flexibilizat semnificativ raporturile de munca. Ele sunt mai adaptate la dinamica pietei muncii. Criteriul performantei prevaleaza in raport cu criteriul social in contractele si relatiile de munca. Munca la negru este mult mai aspru sanctionata, in concordanta cu directivele europene. Ca urmare a adoptarii acestuia, la inceputul lunii februarie 2012 se inregistrau 5.323.528 de contracte de munca active, in crestere cu 156.171 fata de luna august 2011. Dintre acestea, 92,5% reprezinta contracte de munca pe durata nedeterminata. O alta lege adoptata priveste exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilier, care a condus la simplificarea procedurilor de ocupare, pentru a reduce cazurile de munca fara forme legale si nefiscalizata. Proiectul de lege privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca se afla in procedura de avizare. In curs de realizare este si proiectul privind formarea profesionala a adultilor. Guvernul a promovat noua Lege a dialogului social, complementara noului Cod al muncii, prin asumarea raspunderii. Prin aceasta se reformeaza modul de organizare a sindicatelor, a patronatelor, a Consiliului Economic si Social, sunt desfiintate contractele de munca la nivel national si se mentin doar cele la nivel de ramura si unitate, iar reglementarile care vizeaza contractele colective de munca si solutionarea conflictelor de munca au fost adaptate la nevoile actuale ale Romaniei.
Directii de actiune
– Absorbtia eficienta a resurselor financiare europene destinate dezvoltarii resurselor umane, astfel incat sa se asigure suportul de formare profesionala si ocupationala (intarirea retelei Serviciilor Europene de Ocupare a Fortei de Munca EURES, implementarea proiectelor Leonardo da Vinci destinate formarii initiale si continue a tinerilor si profesionistilor din diferite domenii, cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene nerambursabile, a altor fonduri europene)
– Elaborarea si aprobarea Planului national pentru locuri de munca, conform Declaratiei politice de la Consiliul European din 30 ianuarie 2012, utilizand mecanismele dialogului social, inclusiv prin implicarea partenerilor sociali
– Cresterea gradului de ocupare a pietei muncii pentru a atinge 65% in anul 2013 si continuarea eforturilor pentru a atinge tinta de 70%, conform Strategiei Europa 2020
– Restructurarea centrelor de formare profesionala si plasarea lor intr-un sistem de competitivitate
– Stimularea, prin masuri active, a participarii salariatilor la formarea profesionala continua, cu atentie particulara pentru persoanele din mediul rural si din cadrul grupurilor vulnerabile
– Combaterea fenomenului de munca nedeclarata prin intensificarea actiunilor de control ale Inspectiei Muncii si ale altor organe de control
– Realizarea treptata a sistemului de remunerare in sistemul bugetar bazat pe echitate si coerenta, sustenabil din punct de vedere financiar
– Crearea de parteneriate intre institutii cu rol de monitorizare a pietei muncii
– Restructurarea si revitalizarea dialogului social prin implementarea acestuia la nivel national
– Imbunatatirea activitatii de consiliere a somerilor in cautarea locurilor de munca
– Masuri pentru incurajarea natalitatii prin sprijinirea integrarii pe piata fortei de munca a parintilor care au in intretinere minori, prin:
– acordarea de subventii angajatorilor care reintegreaza pe piata muncii femei cu copii sub 6 ani in intretinere (angajarea celor care se afla in concediu de crestere a copilului, in somaj sau in somaj de lunga durata);
– eliminarea restrictiei de angajare pe perioada concediului de ingrijire a copilului, respectiv introducerea posibilitatii de ocupare partiala concomitent cu deducerea proportionala a indemnizatiei de crestere a copilului;
– introducerea si stimularea formelor alternative de angajare, precum munca la distanta si ocuparea partiala.
CAPITOLUL 8
Asigurari sociale
Stadiul actual
Reforma sistemului public de pensii urmareste sustenabilitatea financiara pe termen mediu si lung. Deficitul structural al fondului de pensii din sistemul public ar fi fost cu peste 40% mai mare in anul 2011, atingand nivelul de 21 miliarde lei, in absenta reformei sistemului public de pensii adoptate de Guvern. S-a impus principiul contributivitatii in sistemul public de pensii. Au fost eliminate legile speciale de pensionare. S-au recalculat toate pensiile speciale in baza aceluiasi principiu al contributivitatii. S-a redus numarul pensionarilor anticipate. Totodata, s-a interzis cumulul pensiei cu salariul in sistemul bugetar pentru cei cu venituri mai mari din pensii decat castigul salarial mediu brut pe economie. A fost introdusa pensia sociala minima de 350 lei, iar criteriile pentru acordarea pensiei de invaliditate au devenit mai stricte. De asemenea, a fost stabilita majorarea graduala a varstei de pensionare la 65 de ani pentru barbati si 63 de ani pentru femei, pana in anul 2030. Incepand cu 1 ianuarie 2011 se acorda drepturile banesti pentru grupele I si II de munca, adica pentru 1.541.000 de pensionari. Efortul bugetar pentru anul 2011 s-a ridicat la 403 milioane euro. Reforma sistemului de asistenta sociala a urmarit reorientarea suportului public spre categoriile sociale cu adevarat vulnerabile si diminuarea dependentei fata de sprijinul statului prin incurajarea participarii active a persoanelor la piata muncii. A fost reanalizata schema de venit minim garantat si s-a impus o noua grila de evaluare mai corecta. S-au reanalizat ajutoarele de caldura prin eliminarea subventiei generalizate si acordarea tintita a ajutoarelor la plata facturii de energie termica.
Directii de actiune
– Implementarea legii sistemului unitar de pensii publice
– Infiintarea fondului de garantare a drepturilor participantilor la sistemul de pensii private si elaborarea legii de organizare si functionare a sistemului de plata a pensiilor din sistemul privat
– Promovarea Legii pensiilor ocupationale
– Asigurarea in sistemul public de pensii a persoanelor care nu au avut calitatea de asigurat in ultimii 5 ani
– Identificarea procedurilor necesare recuperarii fostului patrimoniu al Casei de Asigurari Sociale si Pensii din Cooperatia Mestesugareasca (CASCOM) in vederea integrarii sale in sistemul public de pensii
– Continuarea procesului de rationalizare a diferitelor tipuri de asistenta sociala acordate atat la nivelul familiilor, cat si la nivel individual
CAPITOLUL 9
Familia, protectia copilului si egalitatea de sanse
Stadiul actual
Romania are de gestionat o provocare demografica majora avand in vedere reducerea numarului populatiei stabile la 19 milioane de persoane si fenomenul accelerat de imbatranire. In domeniul egalitatii de sanse a fost aprobata o strategie pentru perioada 2010 – 2012. A fost introdusa o noua formula de acordare a indemnizatiei pentru copiii nascuti incepand cu 1 ianuarie 2011, prin care ramane la latitudinea parintilor decizia de a opta intre doua variante, una activa si alta pasiva pentru cresterea copilului. In cazul in care parintele opteaza pentru un concediu pe o perioada de 1 an pentru cresterea copilului, acesta primeste o indemnizatie lunara de 75% din media veniturilor nete realizate in ultimele 12 luni (nu mai putin de 600 lei si nu mai mult de 3.400 lei) si un stimulent de revenire pe piata muncii in cuantum lunar de 500 de lei. Daca parintele alege perioada maxima de 2 ani pentru cresterea copilului, se mentine cuantumul de 75% pentru indemnizatia lunara primita, insa nu poate depasi plafonul de 1.200 lei si nu se mai acorda niciun stimulent pentru revenirea la munca.
Directii de actiune
– Conturarea unei politici publice pentru stimularea natalitatii
– Continuarea procesului de rationalizare a diferitelor tipuri de asistenta sociala acordate atat la nivelul familiilor, cat si la nivel individual
– Cresterea calitatii vietii copilului in mediile defavorizate si respectarea standardelor minime de calitate in toate serviciile speciale acordate copilului in dificultate
– Includerea creselor in nomenclatorul serviciilor sociale, precum si incurajarea infiintarii de crese de catre structurile societatii civile
– Stimularea structurilor societatii civile pentru dezvoltarea activitatii de prestare a serviciilor sociale din domeniul protectiei persoanelor aflate in nevoie
– Dezvoltarea sistemului de consiliere juridica gratuita, precum si a serviciilor de ingrijire a persoanelor varstnice
– Transformarea unitatilor medico-sociale in centre pentru ingrijirea de lunga durata a persoanelor varstnice dependente
– Cresterea continua a calitatii vietii persoanelor cu handicap si sprijinirea familiilor apartinatoare; sporirea numarului de locuri de munca adecvate pentru activarea persoanelor cu dizabilitati cu potential lucrativ in vederea incadrarii lor in munca; dezvoltarea centrelor de tip rezidential si a centrelor alternative pentru persoanele cu handicap mintal, cu psihopatologii si afectiuni multiple, prin programe specifice; asigurarea accesului persoanelor cu dizabilitati la suportul fizic, informational si la transportul public, respectiv la intrarea in imobile
– Sustinerea participarii active a societatii civile si a mediului de afaceri la procesul de incluziune activa a persoanelor apte de munca din grupurile vulnerabile
– Eliminarea conditiei discriminatorii a femeii pe piata muncii, in viata social-economica, culturala si politica, prin consolidarea reprezentarii femeilor in Parlament si in primele doua linii ierarhice ale Guvernului
– Cresterea capacitatii institutionale pentru implementarea politicilor de gen, crearea sistemului national de sprijinire si promovare a politicilor privind egalitatea de sanse pe piata muncii bazate pe fondurile structurale
– Imbunatatirea legislatiei privind pensia de urmas pentru copii
– Conceperea si implementarea unui program intersectorial care vizeaza scaderea mortalitatii infantile
– Conturarea unei politici publice pentru stimularea natalitatii prin masuri fiscale, de flexibilizare a pietei muncii si de protectie sociala:
– acordarea de subventii angajatorilor care reintegreaza pe piata muncii femei cu copii in intretinere sub 6 ani (angajarea celor care se afla in concediu de crestere a copilului, in somaj sau in somaj de lunga durata);
– reconcilierea vietii de familie cu cea profesionala, prin crearea unui mediu de lucru “prietenos” familiilor.
CAPITOLUL 10
Competitivitatea, mediul de afaceri si IMM-urile
Stadiul actual
Nivelul de trai al romanilor depinde direct de competitivitatea economiei romanesti. Avem de recuperat un decalaj semnificativ fata de media europeana, avand o productivitate care se ridica la 43% din UE-27 si doar 24 de firme la o mie de locuitori comparativ cu 42 de firme in UE. Cultivarea spiritului antreprenorial, accesul la finantare prin cele 3 programe guvernamentale: Mihail Kogalniceanu, Start si Tinerii debutanti in afaceri, sprijinirea incubatoarelor tehnologice si de afaceri, programul “Cumpara romaneste”, simplificarea poverii administrative si fiscale, crearea portalului virtual unic, diminuarea perioadei de infiintare a unei firme la 3 zile, facilitatile acordate contribuabililor aflati in dificultate au fost masuri guvernamentale menite sa tina sub control efectele negative pe care mediul de afaceri le-a resimtit in ultimii 3 ani. Consiliul National pentru Competitivitate (CoNaCo) a fost creat in octombrie 2011, cu scopul de a defini interesul strategic al Romaniei pana in 2020 si de a elabora Strategia nationala de competitivitate Romania 2020.
Directii de actiune
– Finalizarea dezbaterilor publice si adoptarea Strategiei nationale de competitivitate Romania 2020
– Simplificarea si imbunatatirea cadrului legislativ si administrativ
– Diminuarea in continuare a poverii administrative, fiscale si a parafiscalitatii pentru mediul de afaceri
– Continuarea programelor pentru facilitarea accesului IMM-urilor la finantare
– Simplificarea procedurilor de acordare a creditelor prin programul Mihail Kogalniceanu
– Dezvoltarea culturii antreprenoriale si incurajarea spiritului inovator
– Aplicarea recomandarilor Comisiei Europene in domeniul IMM-urilor, prevazute in documentul Small Business Act
– Dezvoltarea retelei oficiilor teritoriale ale Agentiei pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM) si extinderea retelei reprezentantelor teritoriale ale Fondului National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii (FNGCIMM)
– Stimularea infiintarii cooperativelor pentru valorificarea produselor agroalimentare constituite pe baza modelului UE
– Intensificarea dialogului si cresterea transparentei reglementarilor
– Completarea cadrului legislativ in materie de concurenta prin adoptarea unei noi legi a concurentei neloiale
– Adoptarea de masuri privind deschiderea spre concurenta a unor domenii economice caracterizate de monopoluri legale sau de structuri de oligopoli
CAPITOLUL 11
Cercetarea stiintifica, dezvoltarea si inovarea
Stadiul actual
Romania si-a dovedit deschiderea catre cercetare-dezvoltare-inovare prin implicarea in proiectul Extreme Light Infrastructure si in programe europene aflate sub egida CERN (Conseil Europeen pour la Recherche Nucleaire) si FAIR (Facility for Antiproton and Ion Research). Acestea reprezinta cele mai ample colaborari in care au fost implicati cercetatorii romani. Totodata, a fost finalizat procesul de evaluare pentru proiectele de cercetare din cadrul programelor “Idei” si “Resurse umane”. Alte contracte de finantare pentru 20 de institutii publice de cercetare dezvoltare, printre care spitale clinice si universitare, universitati, institute nationale, institute ale Academiei Romane, au fost semnate in toamna anului 2011. Suma alocata a fost de 142 milioane euro.
Directii de actiune
– Continuarea procesului de evaluare si clasificare validata international a institutiilor de cercetare-dezvoltare pentru reducerea fragmentarii si pentru stimularea modernizarii practicilor manageriale in sistemul national de cercetare-dezvoltare
– Sustinerea proiectului ELI prin programe dedicate de formare de resurse umane, inclusiv in colaborare cu parteneri industriali, in vederea crearii unui cluster tehnologic cu efect multiplicativ in economia romaneasca
– Lansarea unui program de sustinere a transferului tehnologic cu modele de succes de natura a stimula cultura antreprenoriala in randul doctoranzilor si tinerilor cercetatori din Romania
– Lansarea unui program de vouchere de inovare (“innovouchers”) pentru stimularea colaborarii intre intreprinderi mici si mijlocii si unitati de cercetare
– Elaborarea si lansarea unui program de sustinere a acceleratoarelor de transfer tehnologic, orientat catre firmele nou-infiintate inovatoare in faza timpurie (“seed phase”) prin intermediul unei scheme de ajutor de stat de minimis
– Modernizarea cadrului legislativ in domeniul relatiilor de munca in sistemul de cercetare-dezvoltare (Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare) pentru a stimula retinerea si promovarea tinerilor cercetatori in Romania, precum si pentru a facilita atragerea si integrarea cercetatorilor din strainatate (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare), indiferent de nationalitate
CAPITOLUL 12
Infrastructura de transport
Stadiul actual
Infrastructura de transport se afla in cel mai amplu proces de modernizare si extindere prin utilizarea resurselor financiare externe disponibile (fonduri europene nerambursabile, credite BEI), dar si prin investitii de la bugetul de stat.
In perioada 2009 – 2011 au fost pusi in operare 122 km de autostrada, alti 434 km aflandu-se in executie. In aceeasi perioada au fost reabilitati peste 1.000 km de drumuri nationale. In domeniul feroviar, au fost modernizate liniile de cale ferata Bucuresti – Constanta si Bucuresti – Brasov si s-a redus durata calatoriei cu trenul. Sunt in licitatie alte doua miliarde euro de fonduri europene pentru modernizarea a 205 km pe Coridorul 4 si pentru modernizarea a 21 de gari, a doua poduri dunarene (Fetesti si Cernavoda), dar si a podului Gradistea. Pentru transportul cu metroul in 2011 au fost finalizate lucrarile la statiile Jiului si Parc Bazilescu si au inceput lucrarile pentru prima magistrala noua de metrou, Magistrala 5 Drumul Taberei – Eroilor. A fost infiintata Autoritatea Metropolitana de Transport Bucuresti, institutia publica desemnata sa asigure politica privind planificarea strategica, organizarea si controlul functionarii serviciilor de transport public de calatori in Bucuresti si in zona metropolitana.
In aviatie, a fost extinsa capacitatea Aeroportului Otopeni prin inaugurarea terminalului finger. A fost finalizata prima etapa din transformarea Aeroportului Baneasa intr-un city airport, prin inaugurarea Corpului C. A fost infiintat Centrul Regional de Excelenta in Aviatia Civila, care va ingloba toate activitatile si resursele Scolii Superioare de Aviatie Civila, dar si ale Aeroclubului Romaniei, ale companiei TAROM, ROMATSA sau Aeroporturi Bucuresti. Compania TAROM a devenit membra a Sky Team si este in proces de privatizare a unui pachet de 20% din actiuni.
In domeniul naval, Romania este, alaturi de Austria, coordonatoare a axei cai navigabile din cadrul Strategiei Dunarii, prin care dezvoltam proiecte in valoare de 3 miliarde de euro. Am intreprins demersuri pentru maximizarea potentialului portului Constanta ca poarta de intrare in UE, prin colaborari cu porturile din Rotterdam, Dubai, Poti si Batumi.
Inspectoratul de Stat pentru Controlul in Transportul Rutier a devenit operational, preluand atributiile de inspectie si control in trafic privind respectarea reglementarilor interne si internationale in domeniul transporturilor rutiere exercitate in prezent de catre Autoritatea Rutiera Romana – ARR, Regia Autonoma “Registrul Auto Roman” – R.A.R. si Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania – S.A. – C.N.A.D.N.R. – S.A., cu exceptia controlului desfasurat de catre C.N.A.D.N.R. – S.A. in punctele de trecere a frontierei de stat a Romaniei.
Directii de actiune
– Deschiderea circulatiei pe alti 200 km de autostrada, dupa cum urmeaza: 20,5 km Cernavoda – Medgidia, 30,8 km Medgidia – Constanta, 21,8 km centura ocolitoare Constanta, 12,5 km centura ocolitoare Arad, lot 1, 9,5 km Timisoara – Lugoj, 62 km Bucuresti – Ploiesti si 18 km Sarsig – Biharia
– Lansarea procedurii de selectie conform legii parteneriatului public-privat pentru autostrada Targu Mures – Iasi
– Continuarea lucrarilor de executie a Autostrazii Transilvania
– Continuarea lucrarilor de executie a tronsonului Nadlac – Timisoara – Deva – Sibiu din Coridorul IV paneuropean
– Inceperea lucrarilor la inca 100 km de autostrada
– Revizuirea studiului de fezabilitate pentru ultimul tronson din Coridorul IV paneuropean, Sibiu – Pitesti, pentru a fi finantat cu fonduri europene nerambursabile din exercitiul financiar 2014 – 2020
– Continuarea programului de construire de centuri ocolitoare finantat din POS T
– Demararea lucrarilor de modernizare a inca 200 km de cale ferata pe Coridorul 4
– Finalizarea privatizarii a 50%+1 din CFR Marfa pana la sfarsitul anului
– Vanzarea la bursa a unui pachet de 20% din TAROM pentru revitalizarea companiei
– Finalizarea lucrarilor la noul terminal Plecari al Aeroportului International “Henri Coanda” in scopul asigurarii cresterii capacitatii de pasageri
– Continuarea investitiilor in infrastructura aeroportuara din Romania, inclusiv modernizarea Aeroportului Baneasa pentru transformarea acestuia intr-un “city airport”
– Punerea in functiune a Centurii feroviare a municipiului Bucuresti
– Demararea licitatiei pentru lucrarile la Magistrala 6 de metrou, care va asigura conexiunea cu Aeroportul Otopeni
– Inceperea negocierilor pentru desemnarea partenerului privat la Magistrala 7 de Metrou Bragadiru – Voluntari
– Intensificarea lucrarilor in infrastructura de transport finantate prin programul POS T, in vederea atingerii unui volum de investitii de 1 miliard de euro in 2012
– Viabilizarea companiilor de cale ferata si achitarea arieratelor acestora
CAPITOLUL 13
Energie
Stadiul actual
Furnizarea de gaze naturale pentru consumatorii industriali in ianuarie 2012 a fost asigurata in proportie de 51% din surse interne, restul fiind din import. Structura amestecului de gaze naturale pentru consumatorii casnici si producatorii de energie termica a fost de 92% din productia interna si 8% din import.
Liberalizarea pretului gazelor naturale. Pretul gazelor la consumatorii casnici si la cei industriali din Romania a ramas aproximativ constant in perioada 2009 – 2011. De la 1 iulie 2011, pretul gazelor naturale pentru consumatorii noncasnici a fost majorat cu 10%. Pentru consumatorii casnici, pretul final ramane nemodificat in perioada iulie 2011 – martie 2012. La sfarsitul anului 2011, pretul mediu al gazelor din Romania reprezenta 68% din media UE-27 pentru consumatorii industriali si 50% pentru consumatorii casnici.
Liberalizarea pretului energiei electrice. Pretul energiei electrice la consumatorii casnici din Romania a crescut cu 10% in perioada 2009 – 2011, comparativ cu cresterea de 9% din UE-27. In cazul consumatorilor industriali din Romania pretul a ramas aproximativ constant, in timp ce in UE-27 acestia s-au confruntat cu o crestere de 2,8% in aceeasi perioada. La sfarsitul anului 2011, pretul mediu al energiei electrice din Romania reprezenta 73% din media UE-27 pentru consumatorii industriali si 61% pentru consumatorii casnici.
Strategia energetica pentru perioada 2012 – 2035 se afla in dezbatere publica din decembrie 2011.
Directii de actiune
– Dublarea procentului platilor catre beneficiari din contributia UE in raport cu alocarea 2007 – 2013
– Elaborarea studiului de fezabilitate pentru proiectul AGRI si luarea unor decizii investitionale
– Selectarea noilor investitori si derularea negocierilor la proiectul Reactoarelor 3 si 4 Cernavoda si la proiectul Tarnita Lapustesti
– Identificarea de investitori pentru activele viabile din Termoelectrica si finalizarea restructurarii Companiei Termoelectrica
– Continuarea investitiilor la centralele hidroelectrice pe Olt Racovita si Caineni si la instalatiile de desulfurare CET Isalnita grupurile 7 si 8, Craiova 2
– Definitivarea procesului de reorganizare a sistemului energetic prin infiintarea noilor companii Complexul Energetic Hunedoara si Complexul Energetic Oltenia
– Consolidarea Bursei de Energie OPCOM si introducerea obligativitatii incheierii tuturor contractelor de energie prin Bursa de Energie OPCOM
– Finalizarea strategiei energetice a Romaniei
– Continuarea negocierilor cu Gazprom pentru importul direct de gaze, avand in vedere ca unele contracte expira in acest an
– Infiintarea noii societati care va administra minele neviabile din Compania Nationala a Huilei si accesarea ajutorului de stat
Managementul companiilor
– Numirea primilor manageri profesionisti la Hidroelectrica, Romarm, Oltchim, Electrica Furnizare
– Demararea proceselor de selectare de manageri profesionisti la toate companiile care se incadreaza in prevederile ordonantei de urgenta privind guvernarea corporatista
– Numirea noilor consilii de administratie in functie de criterii de performanta, prevazute de lege
Privatizari
– Finalizarea proceselor de privatizare pe bursa a urmatoarelor pachete minoritare: Transelectrica – 15%, Transgaz – 15%, Romgaz – 15%, Hidroelectrica – 10%, Nuclearelectrica – 10%, OMV Petrom – 9,84%
– Finalizarea privatizarilor majoritare la Oltchim, Cuprumin si ISCIRCERT
– Initierea procedurilor de privatizare a noilor companii energetice Complexul Energetic Hunedoara si Complexul Energetic Oltenia
– Demararea procesului de privatizare a unor pachete minoritare din companiile de distributie ale Electrica
– Finalizarea privatizarilor majoritare la Electrica Furnizare si la cele 6 companii rezultate din divizarea Electrica Serv
CAPITOLUL 14
Societatea informationala
Stadiul actual
Eforturile guvernamentale urmaresc trecerea la societatea informationala in Romania, prin dezvoltarea serviciilor si a sistemelor informatice de interes national, prin interconectarea bazelor de date publice si introducerea principiilor de e-guvernare. In domeniul comunicatiilor electronice a fost demarat proiectul european RoNet, componenta esentiala a Strategiei nationale de broadband pentru asigurarea unei conexiuni de banda larga la internet in zonele geografice defavorizate si noul Plan sectorial pentru sectorul comunicatii in domeniul cercetarii-dezvoltarii. Romania a obtinut presedintia Consiliului Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor in anul 2013, in acest an detinand titulatura de vicepresedinte al Consiliului. Totodata, am continuat aplicarea proiectului “Economia bazata pe cunoastere”, prin lansarea programului “Asistenta tehnica pentru utilizarea TIC in scoli si biblioteci.” Numarul de adulti care a utilizat servicii de alfabetizare digitala a crescut cu 35% pana in iunie 2011, comparativ cu anul 2008. Pana in prezent au fost depuse 28 de proiecte in cadrul programului Educatia 2000+, dintre care 15 proiecte au fost declarate castigatoare si urmeaza a fi finantate. Continua sustinerea programelor Comenius, POSDRU, POSCCE si Tineret in actiune, stimularea competentelor digitale ale elevilor si ale cadrelor didactice, dar si promovarea serviciilor de e-government.
Directii de actiune
– Urgentarea derularii fazelor primare in cadrul Proiectului de realizarea la nivel national a unei infrastructuri de broadband (RO-NET)
– Solutionarea problemelor intampinate de proiectul pentru tranzitia la standardele de televiziune digitala (DVB-T)
– Realizarea unei harti digitale a retelelor de comunicatii majore din Romania.
– Pregatirea documentelor legate de Agenda digitala 2020.
– Lansarea sistemului pentru instruirea on-line a functionarilor publici
– Consolidarea Programului national de supercomputing.
– Finalizarea legii privind interoperabilitatea si a Cadrului national de interoperabilitate
– Gestionarea fondurilor structurale din cadrul Axei III POS CCE
– Derularea proiectelor finantate din fonduri europene
– Cresterea calitatii, eficientei si gradului de utilizare a serviciilor publice electronice, prin simplificarea procedurilor administrative si transpunerea acestora in format electronic
– Realizarea mediului comun informational pentru institutiile administratiei publice cu realizarea unei analize privind standardele de cost la nivelul administratiei publice si eficienta administrativa privind aplicarea sistemelor TIC in administratie
– Cresterea performantei si eficientei prin reducerea incongruentelor datelor din sistemele administratiei publice cu utilizarea extensiva a solutiilor TIC standardizate si interoperabile
– Utilizarea eficienta a spectrului de frecventa alocat, prin medierea interinstitutionala intre societatile comerciale in care statul este actionar majoritar, implicate in procesul vizat
– Stimularea competitivitatii companiilor TIC, cu preponderenta a IMM-urilor, sustinuta de activitati de promovare a acestui sector si de o legislatie adaptata sectorului TIC
– Cresterea investitiilor efectuate de furnizorii de echipamente TI si TC in Romania. Promovarea companiilor TIC, precum si comunicarea si sprijinul asociatiilor de profil, in special in zonele slab dezvoltate din punct de vedere industrial
– Cresterea productivitatii si competitivitati companiilor romanesti prin utilizarea pe larg a platformelor de schimb electronic de date/documente intre cetateni, companii si administratia publica (B2B, B2C, B2A, C2A)
– Revizuirea cadrului legislativ referitor la statutul profesional al specialistilor IT, investitiilor in sectorul TIC, precum si al platformelor de schimb electronic
– Dezvoltarea de programe de dezvoltare a competentelor digitale pe urmatoarele directii: alfabetizare digitala, dezvoltarea competentelor pentru utilizarea avantajelor TIC in viata de zi cu zi si dezvoltarea expertizei profesionistilor ICT
– Cresterea absorbtiei absolventilor IT si a persoanelor recalificate in IT prin facilitati acordate lor si angajatorilor lor si prin informatizarea accelerata a sectoarelor prioritare
– Stimularea cercetarii, dezvoltarii si inovatiei in sectorul TIC prin atragerea de noi investitori si furnizori de echipamente TIC care inoveaza si/sau produc in Romania si prin cresterea absorbtiei fondurilor FP7
CAPITOLUL 15
Agricultura si dezvoltare rurala
Stadiul actual
Agricultura a contribuit substantial la cresterea economica din anul 2011, inregistrand cea mai spectaculoasa crestere in trimestrul al treilea, de peste 22%. Sprijinul pentru producatorii agricoli in anul 2012 se ridica la 14 miliarde lei, din care 5,9 miliarde lei reprezinta fonduri europene. In cadrul programului “Primul Siloz” au fost acordate 665 de certificate de depozit din 2009 pana in ianuarie 2012. Prin Programul national de dezvoltare rurala (PNDR) au fost finalizate 2.432 de proiecte pana la sfarsitul lunii ianuarie 2012 si s-au depus peste 99.200 de proiecte. Platile efectuate se ridica la 3,4 miliarde euro (33,5% din alocarea 2007 – 2013). Pentru anul 2012 au fost stabilite 15 sesiuni de depunere de proiecte, alocarea financiara totala fiind de 1,5 miliarde euro.
In cadrul pilonului I aferent Politicii agricole comune, 99,7% din fermieri au depus electronic cereri pentru plati directe in anul 2011. Absorbtia se ridica la 99,8% din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA) pentru plati directe, respectiv 100% din fondul european FEGA pentru masuri de piata. Platile totale efectuate s-au ridicat la 2,34 miliarde euro, din care 1,43 miliarde euro din fonduri de la UE (FEGA + FEADR). S-a inchis Planul de actiuni in relatia cu Comisia Europeana, asigurandu-se continuitate in desfasurarea activitatii Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) si, implicit, a platilor din fonduri europene catre fermieri. Onorarea la timp a platilor directe a dus la diminuarea terenurilor nelucrate la sub un milion de hectare. S-a restructurat Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare.
Directii de actiune
– Absorbtia de fonduri europene la nivelul a 2,4 – 2,6 miliarde euro
– Cresterea gradului de absorbtie prin PNDR la circa 43% pana la mijlocul lunii octombrie 2012, respectiv desfasurarea in bune conditii a depunerii de proiecte din PNDR in cele 15 sesiuni – in valoare de 1,56 miliarde euro
– Continuarea sustinerii financiare a activitatii crescatorilor de animale si a producatorilor agricoli din sectorul vegetal in anul 2012
– Asigurarea la timp a fondurilor (subventiilor) catre fermieri si respectarea tuturor termenelor de plata conform legislatiei in vigoare de catre APIA
– Implementarea proiectelor de infrastructura rurala pe Masura 3.2.2
– Demararea programului national de interfatare cu Registrul agricol in format electronic, pentru reducerea birocratiei si cresterea gradului de corectitudine si precizie a suprafetelor declarate de fermieri la APIA
– Dezvoltarea in continuare a sistemelor (proiectelor) de modernizare a fermelor si a sistemelor de agricultura din Romania
– Continuarea procesului de organizare a structurilor asociative (organizatii interprofesionale, grupuri si organizatii de producatori), cu scopul eficientizarii valorificarii in piata a produselor proprii ale membrilor
– Continuarea programelor de reabilitare a sistemelor de irigatii
– Asigurarea securitatii alimentare pentru toate categoriile de cetateni ai Romaniei
– Reducerea evaziunii fiscale in agricultura
– Participarea la dezbaterile organizate de forurile europene privind Politica agricola comuna 2014 – 2020
– Urmarirea tintei ca Romania sa devina tara exportatoare de produse agroalimentare
– Continuarea sustinerii activitatilor crescatorilor de animale pe baza programelor speciale pe specii si a producatorilor agricoli pe diferitele sectoare vegetale in anul 2012
– Asigurarea pentru autoritatile publice care fac parte din grupuri de actiune locale, a fondurilor de la bugetul de stat necesare pentru functionarea acestora in etapele incipiente
– Finalizarea proiectelor demarate in baza Ordonantei Guvernului nr. 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii si a unor baze sportive din spatiul rural, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2007, cu modificarile ulterioare
– Masuri pentru reluarea exportului de bovine pe piete terte, respectiv in vederea exportului de carne de porc si produse derivate
CAPITOLUL 16
Turism si dezvoltare regionala
Stadiul actual
In ultimii 3 ani a fost demarat un ambitios program de creare de noi capacitati turistice, de promovare a turismului romanesc si de diminuare a disparitatilor regionale de dezvoltare economica, in special intre mediul rural si urban. A fost demarat Programul national de dezvoltare a infrastructurii, prin care se urmareste reabilitarea a 10.000 km de drumuri judetene, alimentarea cu apa si canalizare a localitatilor deficitare si modernizarea infrastructurii locale. In momentul de fata, in toate judetele tarii se desfasoara licitatii pentru loturile aferente lucrarilor de reabilitare a drumurilor judetene. Totodata, se lucreaza la aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru sistemele de alimentare cu apa a localitatilor. Suma alocata este de 700 milioane euro pentru aproximativ 600 de localitati. Modernizarea localitatilor are ca obiectiv principal realizarea a 650 de crese si gradinite atat in mediul urban, cat si in cel rural (in medie 15 pe judet), pe 3 categorii, in functie de numarul de grupe de copii. Au fost demarate procedurile de achizitie publica pentru 635 de crese/gradinite, cu o valoare estimata la peste 760 milioane lei. Prin Programul national multianual privind cresterea performantei energetice la blocurile de locuinte, 29.000 apartamente au fost reabilitate termic in perioada 2010 – 2011. Bugetul alocat pentru anul 2012 se ridica la 70 milioane lei.
Sectorul turistic a cunoscut o revigorare in anul 2011: atat sosirile, cat si innoptarile in structurile de primire turistica au crescut cu 16%, respectiv cu 12,2%. In plus, numarul de vizitatori straini in Romania a crescut cu 1,5%, in timp ce plecarile vizitatorilor romani in strainatate au crescut cu 0,3%. Cu toate acestea, numarul vizitatorilor straini (7.600 persoane) ramane inferior numarului de vizitatori romani in strainatate (11.000 persoane).
Romania detine o treime din resursele naturale cu potential terapeutic al Europei. Sectorul de turism de sanatate este cunoscut si recunoscut international din cele mai vechi timpuri. Urmarind obiectivele stabilite prin Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului National 2007 – 2026 in general si Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Balnear in Romania in special, trebuie continuate masurile luate in vederea dezvoltarii acestui sector.
Directii de actiune
– Continuarea Programului national de dezvoltare a infrastructurii pentru reducerea disparitatilor dintre regiuni si dezvoltarea durabila a teritoriului si infrastructurii, la nivel national
– Intensificarea aplicarii programelor privind constructia de locuinte
– Cresterea gradului de absorbtie a fondurilor comunitare
– Cresterea performantei energetice a cladirilor si extinderea reabilitarii termice a blocurilor de locuinte
– Derularea de investitii pentru prevenirea calamitatilor naturale: cutremure si alunecari de teren
– Armonizarea pachetului legislativ, normativ si reglementativ din constructii, amenajarea teritoriului, urbanism si locuire, cu legislatia comunitara
– Implementarea Planului de actiune rezultat in urma analizei functionale a Bancii Mondiale derulate la nivelul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului
– Elaborarea unei strategii integrate, coerente a Carpatilor, care sa permita dezvoltarea durabila a zonei odata cu valorificarea potentialului cultural si natural
– Continuarea Programului de investitii in infrastructura turistica si initierea unui program guvernamental multianual de sustinere a dezvoltarii turismului balnear, inclusiv in scopul facilitarii accesului cetatenilor la acest tip de servicii
– Alocarea de fonduri pentru finantarea Programului Schi in Romania
– Actualizarea COR-ului cu functiile si meseriile existente in domeniul turismului
CAPITOLUL 17
Protectia mediului inconjurator
Stadiul actual
Protectia mediului este esentiala avand in vedere ca evolutia Romaniei se desfasoara in concordanta cu principiile dezvoltarii durabile. In acest context, Ministerul Mediului si Padurilor impreuna cu institutiile aflate in coordonarea, subordonarea si sub autoritatea acestuia asigura cadrul legal si gestioneaza programe si proiecte in acest domeniu.
Prin Administratia Fondului pentru Mediu (AFM) asiguram suportul financiar pentru realizarea proiectelor si programelor pentru protectia mediului, conform principiilor europene “poluatorul plateste” si “responsabilitatea producatorului”.
Simplificarea mecanismelor financiare si a procedurilor au condus la succesul mai multor programe derulate de AFM, dintre care mentionam in primul rand Programul Rabla si Programul Casa Verde. In ultimii 2 ani, pentru Programul Rabla au fost alocate 1.137 milioane lei, fonduri care au permis scoaterea din uz a 305.964 de autovehicule mai vechi de 10 ani. Pe baza tichetelor din acest program au fost achizitionate 101.766 masini noi, din care 40.200 din industria autohtona.
Programul Casa Verde pentru persoane fizice a fost lansat in anul 2010. Succesul programului a fost demonstrat de numarul mare de dosare depuse in cadrul sesiunilor de finantare lansate. Astfel, in cei 2 ani de cand functioneaza acest program au fost depuse 42.300 de dosare, valoarea alocata fiind de 210 milioane lei. Pana la aceasta data, pentru 11.338 de case au fost montate sisteme de incalzire si de producere a apei calde bazate pe energie regenerabila.
In ceea ce priveste investitiile in infrastructura pentru aparare impotriva inundatiilor, in ultimii 2 ani s-au alocat cele mai mari resurse financiare din ultimii 20 ani pentru punerea in siguranta a lucrarilor de aparare existente, avariate de viiturile din anii anteriori si pentru unele lucrari noi in zonele cele mai critice.
In ceea ce priveste padurile, in anul 2010 au fost alocate pentru impadurire fonduri de sase ori mai mari fata de 2009, iar in 2011 de doua ori mai multe fonduri fata de 2010. Sursele de finantare au fost atat de la bugetul de stat, cat si din Fondul pentru mediu. Totodata, a fost inasprit cadrul legal pentru combaterea taierilor ilegale de masa lemnoasa, intre altele prin promovarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice, cu modificarile ulterioare si prin emiterea Ordinului ministrului mediului si padurilor nr. 1.346/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind forma si modul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat, precum si modul de marcare a arborilor sau a unor loturi de arbori, cu modificarile si completarile ulterioare.
In ultimii 2 ani au fost intensificate actiunile de control la nivelul tuturor institutiilor din subordinea ministerului si a fost intarita colaborarea cu institutiile abilitate ale statului din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, cu care a fost semnat Protocolul “Scutul padurii”.
In ceea ce priveste gestionarea programului POS Mediu, perioada 2010 – 2011 a fost caracterizata de o crestere considerabila a numarului de proiecte contractate de la 42, in valoare de 1,3 miliarde de euro la sfarsitul anului 2009, la 241 in valoare totala de 6,5 miliarde de euro.
Directii de actiune
– Atragerea de fonduri europene in valoare de 700 milioane de euro, pana la sfarsitul anului 2012, ajungand la un grad de absorbtie de cel putin 20% din valoarea totala alocata POS Mediu pentru perioada 2007 – 2013. Pregatirea in paralel a proiectelor pentru viitoarea perioada de programare 2014 – 2020
– Continuarea programului national de dezvoltare a infrastructurii pe doua componente: consolidarea infrastructurii de aparare impotriva inundatiilor si extinderea retelei de alimentare cu apa si canalizare
– Finalizarea revizuirii Strategiei nationale de gestionare a deseurilor
– Finalizarea strategiei nationale de securitate a mediului
– Eficientizarea activitatii de reglementare prin debirocratizarea procedurilor (avize, acorduri si autorizatii de mediu)
– Finalizarea in 2012 a Inventarului forestier national, ca instrument statistic in domeniul silviculturii, compatibil cu sistemele din UE
– Combaterea despaduririlor si taierilor ilegale de masa lemnoasa prin perfectarea cadrului legal si intarirea capacitatii institutiilor cu atributii de control
– Implementarea planului de management al bazinului hidrografic al Dunarii pe teritoriul Romaniei
– Continuarea programelor Rabla si Casa Verde
– Implementarea proiectelor aprobate in cadrul “Programului vizand protectia resurselor de apa, sisteme integrate de alimentare cu apa, statii de tratare, canalizare si statii de epurare” si al “Programului de realizare a pistelor pentru biciclisti”
– Sprijinirea producerii energiei din surse regenerabile prin implementarea proiectelor aprobate in cadrul “Programului privind instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, inclusiv inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire – beneficiari persoane fizice”, a “Programului privind instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, inclusiv inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire – beneficiari unitati administrativ-teritoriale, institutii publice si unitati de cult” si a “Programului privind producerea energiei din surse regenerabile”
– Implementarea Strategiei nationale pentru dezvoltare durabila prin crearea cadrului institutional pentru monitorizarea obiectivelor si raportarea pe domeniul dezvoltarii durabile
– Elaborarea foii de parcurs privind utilizarea eficienta a resurselor la nivel national, in conformitate cu Strategia UE 2020 privind cresterea inteligenta, durabila si inclusiva
– Asigurarea negocierilor si pregatirea mandatului delegatiei Romaniei la Conferinta ONU privind dezvoltarea durabila (“Rio+20”), ce va avea ca rezultat un angajament politic reinnoit pe dezvoltare durabila la nivel global, semnat de sefii de state si de guverne
CAPITOLUL 18
Politica fiscal-bugetara
Stadiul actual
Reforma fiscal-bugetara a urmarit 3 obiective: limitarea deficitul bugetar la 3% din PIB prin diminuarea cheltuielilor si mai buna colectare a veniturilor, diminuarea poverii administrativ-fiscale si a evaziunii. In vederea asigurarii unui cadru macroeconomic stabil, Legea responsabilitatii fiscal-bugetare nr. 69/2010 adoptata in martie 2010 introduce plafoane de cheltuieli in sistemul public, limiteaza numarul de rectificari bugetare si elimina riscul deciziilor populiste in preajma campaniilor electorale. De asemenea, a fost infiintata o institutie independenta, Consiliul Fiscal, ce realizeaza prognoze, analize si recomandari privind politica fiscal-bugetara. Pentru perioada 2012 – 2014, strategia multianuala fiscal-bugetara urmareste stabilizarea economiei, crearea premiselor pentru reluarea cresterii economice si incadrarea in tintele prevazute in acordul incheiat cu FMI. Planificarea multianuala ofera o perspectiva pe termen mediu si asigura predictibilitatea sistemului fiscal. Dintre masurile adoptate pentru diminuarea poverii financiare si administrative, mentionam: simplificarea si imbunatatirea administrarii fiscale, sprijinirea contribuabililor aflati in dificultate, acordarea de facilitati fiscale mediului de afaceri si modificarea legii contabilitatii. In ceea ce priveste combaterea evaziunii fiscale, liniile de actiune au vizat verificarea cu prioritate a contribuabililor cu potential inalt de evaziune si frauda fiscala si interventia operativa in domeniile cu grad ridicat de risc la evaziunea fiscala (produse accizabile, achizitii intracomunitare, operatiuni de import/export). In urma eforturilor guvernamentale, deficitul bugetar s-a redus treptat de la 7,3% din PIB in anul 2009 la 6,9% din PIB in anul 2010 si ulterior la 4,2% din PIB in anul 2011. Gradul de colectare a veniturilor publice a crescut la 33,1% din PIB in anul 2011, comparativ cu 31% din PIB in anul 2009.
Directii de actiune
– Reducerea deficitului bugetar la cel mult 3% din PIB in anul 2012 (in sistem ESA)
– preocupare pentru majorarea prudenta a salariilor din sectorul public si a pensiilor, in cazul in care conditiile economice vor permite acest lucru;
– adoptarea unor politici salariale responsabile in sectorul public, care sa asigure sustenabilitate fiscala si sa ajute la pastrarea competitivitatii;
– elaborarea si aprobarea legii privind amnistia fiscala pentru functionarii publici;
– introducerea unui nou regulament UE ce va permite reducerea temporara a cotei de cofinantare cu 10 puncte procentuale;
– inlocuirea treptata a subventiilor de la buget acordate sectorului agricol cu fonduri primite din partea UE;
– asigurarea unui sistem fiscal predictibil si stabil;
– revizuirea sistemului fiscal, cu asistenta tehnica a FMI, pentru a acoperi lacunele si a spori eficienta acestuia
– Atingerea nivelului minim al accizelor pentru motorina conform Tratatului de aderare la UE
– Asigurarea unui nivel de 4% din PIB in anul 2012 a cheltuielilor de capital ce corespund investitiilor cofinantate din fonduri UE, inclusiv din imprumuturi externe
– Analiza, actualizarea si publicarea strategiei de management al datoriei in mod anual, pana la finele lunii decembrie 2012
– Implementarea planurilor de actiune adoptate ca raspuns la constatarile analizelor functionale, cu realizarea rapoartelor trimestriale de progres
– Reducerea numarului taxelor si tarifelor cu caracter nefiscal, de la 237 in prezent la cel mult 100, conform bunelor practici internationale
– Combaterea evaziunii fiscale
– imbunatatirea selectiei si managementului dosarelor pe baza de analiza de risc informatizata, pentru o mai buna alocare a resurselor de inspectie fiscala;
– implementarea controlului comertului electronic;
– intarirea controlului in trafic prin cresterea numarului de actiuni ale echipelor mobile si prin prezenta mai activa in teren;
– extinderea informatizarii, imbunatatirea si interconectarea sistemelor informatice utilizate in activitatea de inspectie fiscala
– Cresterea eficientei si dinamicii colectarii veniturilor:
– imbunatatirea managementului arieratelor (prin monitorizarea mai buna a arieratelor mari si recente) si reducerea volumului arieratelor (in special prevenirea formarii de noi arierate);
– continuarea imbunatatirii organizatorice a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) in vederea cresterii eficientei prin reducerea constanta a costului colectarii;
– extinderea activitatii de imprimare centralizata a actelor administrative fiscale (Centrul de imprimare rapida de la Ramnicu Valcea)
– Analiza modalitatilor de taxare a marilor averi
– Incurajarea conformarii voluntare:
– stimularea depunerii on-line a declaratiilor si a platilor electronice;
– actualizarea si dezvoltarea metodologiei privind stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor si contributiilor sociale;
– republicarea Codului fiscal si a Codului de procedura fiscala
CAPITOLUL 19
Administratie publica eficienta si mai putin costisitoare
Stadiul actual
Reforma administratiei publice a urmarit furnizarea serviciilor publice axate pe nevoile cetatenilor, prin simplificare, eficientizare si diminuarea costurilor de functionare a institutiilor publice. Costurile de functionare ale aparatului bugetar s-au redus cu 2,7 puncte procentuale, de la 15,1% din PIB la 12,4% din PIB, in perioada 2009 – 2012. Au fost desfiintate, comasate sau restructurate 141 de agentii guvernamentale, iar, prin impunerea normativelor de personal in autoritatea publica centrala si locala, aparatul bugetar a fost redus cu 198.544 persoane in ultimii 3 ani. Politica de noi angajari in sectorul public a fost restrictionata: se ocupa un post la 7 posturi vacantate. Romania a recurs la redimensionarea aparatului bugetar urmarind principiul performantei individuale si a eficientei la nivelul fiecarei institutii. Cheltuielile de personal au fost reduse cu 5,8 puncte procentuale (de la 45,6 miliarde lei in 2010 la 39,8 miliarde lei in 2012), in timp ce cheltuielile de investitii au crescut cu 5,5 puncte procentuale (de la 32,6 miliarde lei in 2010 la 38,1 miliarde lei in 2012), pentru a sustine crearea de noi locuri de munca in economie. Un aparat bugetar mai putin costisitor si corect dimensionat contribuie la atenuarea dezechilibrelor macroeconomice si la diminuarea birocratiei excesive. Banca Mondiala indica cresterea usoara a calitatii actului de guvernare, prin dublarea indicatorului anual de eficienta guvernamentala in perioada 2008 – 2010, dar spatiul ramas pentru imbunatatiri este semnificativ.
Directii de actiune
– Cresterea calitatii si accesului la servicii publice, prin dezvoltarea unui sistem de monitorizare a indicatorilor de performanta in sectorul serviciilor comunitare de utilitati publice. Performanta administratiei publice va fi masurata in raport cu contribuabilul, prin timpul de asteptare la ghiseu, de solutionare a unor proceduri administrative, prin numarul de deplasari la o unitate administrativa pentru a rezolva o problema, numarul de institutii la care un cetatean trebuie sa apeleze pentru aceeasi problema, prin existenta alternativelor in cazul diferitelor proceduri
– Consultarea on-line a situatiei fiscale personale la zi si posibilitatea platii taxelor on-line
– Transparenta cheltuielilor publice, cresterea eficientei politicii fiscal-bugetare si imbunatatirea predictibilitatii acesteia, prin promovarea Codului finantelor publice locale
– Definitivarea si promovarea proiectului legii privind Codul administrativ al Romaniei, precum si monitorizarea armonizarii legislatiei ca urmare a adoptarii Codului administrativ al Romaniei
– Regandirea regiunilor economice de dezvoltare pentru a promova dezvoltarea durabila si reducerea decalajelor intre dezvoltarea marilor si micilor orase, precum si intre zonele rurale si cele urbane dezvoltate
– Elaborarea proiectului Codului de procedura administrativa si stabilirea unor proceduri unitare de lucru
– Monitorizarea noii Strategii Nationale Anticoruptie 2012 – 2015 in sectorul de administratie publica locala
– Indeplinirea obiectivelor Programului operational Dezvoltarea capacitatii administrative prin utilizarea in totalitate a fondurilor alocate si atingerea indicatorilor fixati, pana la finalul perioadei de implementare (anul 2015), conform reglementarilor europene
– Finalizarea procesului de eliberare a titlurilor de proprietate prin eliminarea blocajelor create prin normele Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara
– Implementarea unui sistem de comunicare on-line intre autoritatile publice la nivel judetean, fapt care ar conduce la solutionarea cu celeritate a problemelor, precum si la scaderea anumitor cheltuieli
– Reorganizarea serviciilor publice deconcentrate prin transferul de atributii catre autoritatile publice locale si preluarea atributiilor de control, monitorizare si inspectie de catre prefect
– Crearea cadrului legal privind extinderea utilizarii limbii materne in relatiile cu serviciile publice deconcentrate
– Formarea continua a personalului din administratia publica, punandu-se accent pe perfectionarea in domeniul intocmirii proiectelor si accesarii fondurilor europene
– Cresterea gradului de predictibilitate a politicilor publice prin instituirea unui instrument de planificare a reglementarilor
– Introducerea unui sistem coordonat de formulare a politicilor guvernamentale in concordanta cu Strategia fiscal-bugetara pe termen mediu
– Introducerea analizelor de impact aprofundate in vederea fundamentarii politicilor publice prioritare corelat cu dezvoltarea de metodologii sectoriale de evaluare preliminara a impactului, la nivelul administratiei publice centrale
– Cresterea gradului de transparenta si imbunatatirea procesului de consultare in etapele de elaborare a politicilor publice
CAPITOLUL 20
Justitia si politici anticoruptie
Stadiul actual
Au fost adoptate 4 noi coduri: Codul civil, Codul penal, Codul de procedura civila si Codul de procedura penala, pentru a reafirma credibilitatea sistemului judiciar, prin cresterea transparentei, simplificarea cadrului legislativ si imbunatatirea gradului de accesibilitate. Codul civil este deja in vigoare. A fost initiat si finalizat procesul de elaborare a noii Strategii Nationale Anticoruptie 2011 – 2014.
Comisia Europeana a dat publicitatii doua rapoarte de monitorizare in anul 2011, preponderent pozitive, aratand progresele importante realizate de autoritatile implicate in MCV. In anul 2011 a continuat implementarea Proiectului finantat de Banca Internationala de Reconstructie si Dezvoltare – “Reforma sistemului judiciar”.
La nivelul Ministerului Justitiei a fost operationalizat Biroul pentru prevenirea criminalitatii si de cooperare cu oficiile de recuperare a creantelor din statele membre ale UE. Noua structura a reusit sa se impuna pe plan international prin modul prompt de solutionare a cererilor de date si informatii, castigand increderea structurilor similare de la nivelul UE, ca si al agentiilor nationale precum Directia Nationala Anticoruptie (DNA) si Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT).
Romania a ratificat Acordul de infiintare a Academiei Internationale Anticoruptie (IACA), acord semnat de ministrul justitiei in 2010.
Directii de actiune
– Continuarea procesului de pregatire a sistemului judiciar pentru implementarea etapizata a celor 3 coduri, urmarindu-se urmatoarele rezultate: scurtarea duratei proceselor judiciare, simplificarea procedurii de judecata, diminuarea costurilor actului de justitie, imbunatatirea actului de justitie prin cresterea gradului de responsabilizare si specializare a judecatorilor si a procurorilor, impartirea mai judicioasa a competentei materiale, unificarea practicii judiciare si cresterea gradului de previzibilitate a actului de justitie
– Lupta impotriva coruptiei, prevenirea criminalitatii si cooperarea cu oficiile de recuperare a creantelor din statele membre ale UE, inclusiv consolidarea Biroului pentru prevenirea criminalitatii si de cooperare cu oficiile de recuperare a creantelor din statele membre ale UE
– Aplicarea Strategiei Nationale Anticoruptie 2011 – 2014, bazata pe 3 tipuri de interventii: prevenire, educatie si combatere. In materie de prevenire ne referim in special la: inventarul masurilor obligatorii pentru toate institutiile publice, consolidarea integritatii in sistemul judiciar si Parlament, transparenta finantarii partidelor politice si a campaniilor electorale, derularea procedurilor de achizitii publice, calitatea mediului de afaceri si a administratiei publice. In ceea ce priveste educatia sunt vizate formarea profesionala a propriilor angajati si campaniile de informare publica. Masurile de combatere urmaresc DNA si Agentia Nationala de Integritate (ANI) ca piloni principali ai luptei anticoruptie, care au nevoie de stabilitate legislativa si institutionala, protectia intereselor financiare ale UE, consolidarea mecanismelor administrative de control si audit intern, confiscarea si valorificarea produselor infractiunilor de coruptie
– Continuarea implementarii recomandarilor cuprinse in cadrul MCV
– Dezvoltarea infrastructurii, imbunatatirea bazei materiale si a conditiilor de lucru in cadrul instantelor si a celorlalte institutii din sistemul judiciar
– Continuarea implementarii Proiectului finantat de BIRD – “Reforma sistemului judiciar”
– Dezvoltarea sistemului de probatiune, prin promovarea legilor relevante pentru sistemul de probatiune din perspectiva pregatirii implementarii noului Cod penal
– Implementarea proiectelor cu finantare europeana aflate in derulare
CAPITOLUL 21
Ordine publica si siguranta cetateanului
Stadiul actual
Actiunile demarate in ultimii 3 ani au urmarit cresterea gradului de siguranta pentru cetateni, precum si imbunatatirea mecanismelor de raspuns si gestionare a situatiilor de urgenta. Intensificarea activitatilor specifice de catre Politia Romana pentru cresterea sigurantei stradale si reducerea victimizarii populatiei prin accidente de circulatie au dus la reducerea cu 0,7% a accidentelor grave de circulatie si scaderea cu 14,8% a numarului de persoane decedate in anul 2011. Se promoveaza un nou concept privind realizarea centrelor integrate de coordonare a interventiei, in prezent fiind in curs de implementare un proiect-pilot la nivelul capitalei. Informatizarea principalelor procese de la nivelul structurilor de ordine publica prin proiecte cu finantare din fonduri structurale a condus la realizarea Sistemului informatic al cazierului judiciar roman (ROCRIS) si integrarea acestuia cu Sistemul european de informatii cu privire la cazierele judiciare (ECRIS), a Sistemului national de date genetice judiciare – care asigura schimbul automat de date genetice cu tarile semnatare ale Acordului Prum si a sistemelor informatice de gestiune a fluxurilor informationale privind managementul evenimentelor – SIMIEOP (MAI), SNRI (IGPR), SURE (IGJR), SMISU (IGSU).
Directii de actiune
– Cresterea gradului de siguranta publica si intarirea sentimentului de securitate in randul cetatenilor
– Intarirea capacitatii de interventie si actiune impotriva grupurilor infractionale prin dinamizarea activitatilor din sfera combaterii infractionalitatii comise de grupuri organizate, structurate si nestructurate, realizate de efectivele de crima organizata, investigatii criminale si operatiuni speciale
– Dezvoltarea capacitatii de combatere a fraudelor in cooperare cu celelalte institutii de aplicare a legii prin desfasurarea de activitati comune din sfera combaterii evaziunii fiscale si contrabandei
– Cresterea calitatii asistentei medicale de urgenta si descarcerare, imbunatatirea pregatirii personalului, precum si investitii in dotare prin:
– operationalizarea Serviciului Mobil de Urgenta, Reanimare si Descarcerare (SMURD) la intreg teritoriul national;
– operationalizarea a 50 de noi echipaje de prim ajutor medical de urgenta;
– dotarea serviciilor de urgenta profesioniste cu 200 de ambulante de prim ajutor si 45 de ambulante de reanimare, 235 de autospeciale de stingere cu apa si spuma, 6 autospeciale de interventie la accidente colective, 16 autospeciale de prima cercetare si evaluare CBRN, 43 de autospeciale pentru descarcerari grele si 6 centre de comanda si control, prin Programul operational regional;
– instruirea a 20 de piloti care executa misiuni SMURD cu elicoptere EC 135 la simulatorul de zbor al Politiei Federale Germane din Sankt Augustin;
– participarea personalului la antrenamentele organizate de Organizatia REGA – Elvetia, in cadrul Proiectului european REGA – SMURD (Air Rescue Project), in activitati de sprijin (siguranta zborului, proceduri, echipare, instrumente de planificare a zborului)
– Imbunatatirea managementului situatiilor de criza prin cresterea capabilitatilor structurilor operative, informatizarea proceselor si asigurarea interoperabilitatii sistemelor informatice la nivelul centrelor de conducere
– Profesionalizarea personalului incadrat in politia locala
– Modificarea legislatiei privind politia locala prin stabilirea unor atributii clare privind ordinea si siguranta cetateanului
– Intarirea cooperarii dintre politia locala si toate structurile MAI
– Revizuirea legislatiei privind statutul si functionarea firmelor private de paza, protectie si transport de valori prin instituirea unor reguli mai stricte privind selectia personalului
– Definirea in mod clar a atributiilor specifice personalului fiecarei structuri de politie, jandarmerie si politie locala
CAPITOLUL 22
Diplomatie si afaceri externe
Stadiul actual
Evolutiile la nivel european au ocupat rolul central pe agenda externa pentru promovarea intereselor nationale si ale UE in general. Sustinerea activa a extinderii UE si abordarea deschisa a aspiratiilor tarilor candidate si potential candidate au fost si raman linii de actiune pentru diplomatia regionala si europeana. Aceasta inseamna, in primul rand, mentinerea Balcanilor de Vest intre prioritatile agendei de lucru UE, prin construirea unui pol de stabilitate si democratie in sud-estul Europei, ancorat in procesul de extindere. Au fost sprijinite, in plan bilateral si in cadrul UE, procesele de transformare demarate in 2011 in Orientul Mijlociu si Africa de Nord. Obiectivul central il constituie revitalizarea relatiilor politice si economice cu tarile din regiune in noul context regional. In ceea ce priveste Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii (SUA), a intrat in vigoare Acordul privind amplasarea sistemului de aparare impotriva rachetelor balistice al SUA in Romania si s-a adoptat Declaratia privind Parteneriatul strategic Romania – SUA pentru secolul XXI. In aria promovarii intereselor economice ale Romaniei, un obiectiv prioritar ramane securitatea energetica, element determinant al securitatii nationale si al stabilitatii europene si regionale. Continuam, la nivel comunitar si cu parteneri regionali, demersurile de promovare a proiectelor prioritare, cu o atentie speciala in etapa imediat urmatoare asupra concretizarii unor decizii majore vizand dezvoltarea coridorului sudic.
Directii de actiune
– 2012 marcheaza intrarea in etapa pregatirii aranjamentelor de implementare a Parteneriatului strategic cu SUA.
– Aprofundarea parteneriatelor Romaniei – bilaterale, regionale si in plan multilateral-tematic -, incepand cu parteneriatele si relatiile bilaterale speciale cu statele UE (Polonia, Franta, Italia, Ungaria, Marea Britanie, Germania si Spania, Bulgaria, partenerii nordici etc.), continuand cu parteneriatul strategic relansat cu SUA, precum si cu parteneriatele strategice si relatiile de cooperare consolidata cu actori importanti pe diverse directii geografice (Turcia, Azerbaidjan, Coreea de Sud, China, Japonia)
– Intensificarea eforturilor pentru sporirea rolului Romaniei in implementarea programului european Strategia Dunarii
– Promovarea si sprijinirea actiunii si aspiratiilor europene ale Republicii Moldova (negocierile pentru Acordul de asociere si Zona aprofundata de comert liber, operationalizarea dialogului pe vize) in vecinatatea estica
– Initierea procedurilor interne de ratificare de catre Parlament a Tratatului de aderare a Croatiei la UE
– Stimularea si amplificarea unei noi dinamici a relatiilor bilaterale cu Federatia Rusa si Ucraina
– Dezvoltarea unei dimensiuni practice, bazata pe proiecte, a Parteneriatului strategic cu Turcia (negocierea si adoptarea Planului de actiune), precum si o noua dinamica a relatiilor cu China (sau puteri emergente precum Brazilia si India)
– Cresterea performantei activitatii consulare, in conformitate cu dezvoltarea comunitatilor romanesti si cu asteptarile acestora, prin extinderea retelei de misiuni diplomatice/oficii consulare ale Romaniei in strainatate (este in curs procedura de infiintare a Biroului consular de la Erbil, Irak; se va demara demersul de deschidere a Consulatului general al Romaniei de la Zajecear, Republica Serbia)
– Pe agenda de securitate, prioritara este pregatirea Summitului NATO de la Chicago, inclusiv din punctul de vedere al declararii capabilitatii interimare a NATO privind apararea antiracheta si promovarii initiativei Smart defense a secretarului general NATO.
CAPITOLUL 23
Cultura
Una dintre principalele directii de actiune, in cadrul strategiei anticriza, a fost alocarea prioritara de fonduri pentru investitii. Strategia de investitii s-a axat pe consolidarea si modernizarea infrastructurii culturale prin implementarea unor programe dupa cum urmeaza:
1. Reabilitarea de monumente istorice si modernizarea institutiilor publice de cultura din subordinea Ministerului Culturii si Patrimoniului National, cu sprijinul Bancii de Dezvoltare a Consiliului Europei.
Printre obiectivele de investitii majore finalizate in anul 2011 se numara noul sediu al Bibliotecii Nationale a Romaniei, demarat in 2009, care a presupus un efort financiar de aproape 105 milioane euro, Muzeul National de Arta al Romaniei – Palatul Regal, cu o valoare a investitiei de 15.820.508 euro, fara TVA. Dintre investitiile aflate in curs de executie cu termen de finalizare in anul 2013 amintim Teatrul National “I.L. Caragiale” Bucuresti, Complexul National Moldova Iasi – Palatul Culturii. Alte 10 proiecte de investitii demarate (Teatrul National “Vasile Alecsandri”) sau in curs de licitatie in anul 2012 (Opera Nationala Bucuresti, Muzeul Taranului Roman, Muzeul National “George Enescu” – Palatul Cantacuzino, Muzeul Kalinderu, Biblioteca Franceza Omnia Craiova – Filiala a Bibliotecii Nationale a Romaniei).
2. Continuarea Programului national de restaurare in anul 2012: In anul 2011 acesta a cuprins restaurarea a 326 de obiective, monumente istorice, din care s-au finalizat 40, la care se adauga 41 de proiecte de consolidare.
3. Programul de amenajare muzeistica: In anul 2011 a fost inaugurat Muzeul National de Istorie Naturala “Grigore Antipa” din Bucuresti. Investitii cu termen de finalizare in anul 2012: doua muzee din subordinea Complexului National Muzeal Moldova Iasi – Muzeul “Mihail Kogalniceanu” si Muzeul “Poni Cernatescu”.
Totodata, Ministerul Culturii si Patrimoniului National a initiat in anul 2011 demersurile pentru fundamentarea Programului operational sectorial pentru cultura, aferent perioadei de programare a fondurilor structurale si de coeziune 2014 – 2020.
In domeniul finantarii proiectelor si programelor culturale, Ministerul Culturii si Patrimoniului National a sustinut 224 de evenimente culturale, in domeniul teatrului, culturii scrise, muzicii, cinematografiei si al artelor vizuale, un accent deosebit punandu-se pe promovarea interculturalitatii.
Directii de actiune
– Sustinerea si promovarea drepturilor culturale fundamentale ale tuturor cetatenilor: acces la cultura si participare la viata culturala a tuturor categoriilor de populatie, din toate zonele si mediile sociale, in interdependenta si interrelatia acestora cu celelalte drepturi fundamentale
– Stimularea si dezvoltarea lecturii publice, prin garantarea accesului liber, gratuit si nelimitat la documentele aflate in biblioteci prin programul Biblionet
– Stimularea si dezvoltarea artelor spectacolului in spatiul teatral, muzical si coregrafic
– Accelerarea Programului national de digitizare a patrimoniului cultural national mobil, prin implicarea tuturor institutiilor culturale detinatoare de bunuri culturale de patrimoniu
– Protejarea patrimoniului cultural national, a celui apartinand culturii minoritatilor nationale, precum si a patrimoniului imaterial, prin programe si masuri specifice privind evaluarea, restaurarea si conservarea, respectiv punerea lor in valoare si reinsertia in viata comunitatii, prin dezvoltarea de proiecte integrate si de retele de cooperare, respectiv prin atragerea de fonduri nerambursabile pentru acestea
– Finantarea restaurarii a 329 de obiective, monumente istorice, prin Programul National de Restaurare, respectiv continuarea sustinerii financiare a proiectelor de restaurare a unor cladiri culturale de importanta nationala
– Protejarea patrimoniului arheologic prin reglementarea statutului juridic al siturilor arheologice si largirea cadrului juridic al asigurarii finantarilor prin Programul national de cercetari arheologice sistematice
– Demararea unui amplu program privind inventarierea, cercetarea, conservarea, restaurarea si punerea in valoare a cetatilor dacice din Muntii Orastiei
– Sprijinirea productiei de film si a distributiei acesteia in anul 2012 cu o suma concurenta cu cea din anul 2011
– Continuarea promovarii culturii scrise atat pe plan national, cat si international
– Elaborarea si implementarea (intr-o prima faza prin proiecte-pilot) a unei politici publice pentru dezvoltarea prioritara a turismului cultural, baza a dezvoltarii durabile in plan local, in colaborare cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului
– Pregatirea unui program operational dedicat sectorului culturii pentru urmatoarea perioada programatica bugetara a fondurilor structurale, 2014 – 2020
– Promovarea valorilor culturii romane, precum si a celor apartinand minoritatilor nationale in circuitul cultural international si sustinerea mobilitatii creatorilor, artistilor, specialistilor din sectorul culturii
– Formalizarea parteneriatelor interministeriale dintre Ministerul Culturii si Patrimoniului National, Ministerul Educatiei Cercetarii Tineretului si Sportului, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului si Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, in vederea atingerii obiectivelor programului de guvernare
– Dezvoltarea cooperarii in domeniul culturii cu state europene si cu alte state, precum si promovarea identitatii etnice, culturale si lingvistice a minoritatilor nationale
CAPITOLUL 24
Tineret si sport
Stadiul actual
Activitatile pentru sprijinirea tinerilor si promovarea sportului au urmarit diversificarea oportunitatilor, cresterea participarii si a incluziunii sociale in randul acestora. Autoritatea Nationala pentru Sport si Tineret (ANST) a elaborat Strategia nationala cu privire la informarea si consilierea tinerilor pentru anul 2011 si a organizat “Scolile de vara” si “Universitatile de vara”. De asemenea, a fost organizat Concursul national de proiecte de tineret si Concursul national de proiecte studentesti, vizand ca prioritate participarea civica si economica a tinerilor. Au fost finantate 36 de proiecte de tineret si 25 de proiecte studentesti. La nivelul ANST au fost implementate 20 de proiecte in cadrul Programului de sustinere a actiunilor de tineret, la care au participat 70.000 de tineri.
In domeniul sportului, s-au desfasurat programele nationale “Promovarea sportului de performanta”, “Sportul pentru toti” si “Intretinerea, functionarea si dezvoltarea bazei materiale sportive”. Totodata, au fost inregistrate 413 structuri sportive si au fost constituite 3 federatii sportive nationale. In cursul anului 2011 a continuat implementarea proiectelor finantate din fonduri europene: “Ruraltin – servicii integrate si personalizate pentru tinerii din mediul rural”, constructia institutiei “Lucratorul de tineret” pentru integrarea tinerilor in societate si programul “European spirit through sports without frontiers”.
Directii de actiune:
Tineret
– Sustinerea tinerilor din mediul rural si din familiile cu posibilitati reduse in vederea asigurarii egalitatii de sanse
– Armonizarea infrastructurii si a cadrului juridic si institutional intern cu legislatia si directivele UE in materie de tineret si sport
– Elaborarea Strategiei nationale pentru tineret
– Promovarea unui pachet de legi pentru tineret care va cuprinde Legea tineretului, Legea voluntariatului si a internshipului si alte masuri legislative
– Largirea gamei de burse si sporuri sociale pentru studenti si generalizarea sistemului de sprijin pentru fiecare student, indiferent de forma sau caracterul invatamantului
– Reglementarea rolului, responsabilitatilor si interactiunea cu scoala a consiliilor de elevi
– Infiintarea de centre noi de consultanta si informare pentru tineret si crearea unei retele a acestor centre
– Sprijinirea crearii unor produse bancare de creditare pentru studenti
– Sprijinirea intreprinzatorilor si fermierilor tineri, prin programe educative si de consultanta menite sa dezvolte cultura antreprenoriala
– Largirea posibilitatilor de integrare sociala pentru copii si tineri cu dizabilitati sau proveniti de la centre de plasament
– Predarea taberelor scolare si de tineret inchise sau nefunctionale autoritatilor locale pentru renovarea si folosirea lor conform functiei initiale, reabilitarea acelora care functioneaza si adaptarea lor la standardele UE prin parteneriate publice-private
– Infiintarea in parteneriat cu organizatii neguvernamentale de tineret a 8 centre pentru tineret in cele 8 regiuni de dezvoltare, cu responsabilitati directe in atragerea fondurilor comunitare si in implementarea de proiecte strategice pe domeniul tineret. Aceste centre vor incheia parteneriate bilaterale cu centre de tineret din Republica Moldova
– Infiintarea unei directii de programe de tineret Romania – Republica Moldova care va viza incurajarea si finantarea activitatilor de tineret in parteneriat si cooperare intre organizatiile neguvernamentale din Romania si Republica Moldova
– Reabilitarea taberelor scolare si adaptarea lor la standardele UE, in fiecare judet, prin parteneriate publice-private
– Sustinerea activitatilor de tineret specifice minoritatilor nationale, pentru intarirea diversitatii si incluziunea sociala a acestora
– Sprijinirea cu prioritate a programelor, initiativelor menite sa faciliteze asumarea unui rol in viata publica al tineretului
– Sprijinirea angajarii tinerilor in conformitate cu specializarile obtinute pentru a stopa exodul fortei de munca tinere si specializate din tara si pentru ocuparea intr-un grad cat mai ridicat a fortei de munca tinere
Sport
– Organizarea de intreceri sportive internationale, sustinute si cofinantate de Guvern, in ramurile sportive unde Romania exceleaza
– Elaborarea strategiei nationale, cu accent pe sportul de masa, si a unei noi legi in domeniul sportului, armonizata cu prevederile UE in materie
– Implicarea si cointeresarea autoritatilor administratiei publice locale in crearea, modernizarea si dezvoltarea bazei materiale, precum si a structurilor sportive din plan local si judetean
– Dezvoltarea educatiei fizice si a sportului in scoli, stabilirea unor sisteme de competitii la nivel local, regional si national
– Sustinerea introducerii evenimentelor sportive scolare in agenda competitiilor intocmita de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
– Clarificarea drepturilor de proprietate, de marca a cluburilor sportive si dezvoltarea componentei de marketing a activitatii asociatiilor si a cluburilor sportive
– Stabilirea unor relatii de colaborare intre scoli si cluburi sportive
– Reorganizarea si adaptarea sistemului sportiv pentru persoanele cu handicap, pentru atragerea respectivei categorii de persoane catre aceasta disciplina
– Asigurarea unei traiectorii de tip “dubla cariera” sportivilor de performanta, prin asigurarea educatiei si calificarii intr-o alta profesie, suplimentar carierei sportive, pentru a sprijini reintegrarea lor in societate
– Construirea de stadioane si de baze sportive pentru disciplinele olimpice, conform cerintelor Comitetului Olimpic International
– Infiintarea unor centre moderne de recuperare sportiva
– Mentinerea Romaniei printre primele 15 natiuni ale lumii la Jocurile Olimpice – Londra 2012, precum si obtinerea unor rezultate de prestigiu la campionatele mondiale si europene in anul 2012
– Dezvoltarea sportului de masa si a infrastructurii sportive
– Valorificarea economica a activitatilor sportive si cresterea rolului managementului sportiv
– Cresterea rolului educatiei fizice si al sportului in scoli
– Dezvoltarea resurselor umane din domeniul sportului si sprijinirea sportului de performanta
CAPITOLUL 25
Aparare si securitate nationala
Stadiul actual
In domeniul apararii nationale s-a reusit dezvoltarea capacitatii de decizie si actiune a organismului militar in vederea afirmarii intereselor Romaniei si valorificarii oportunitatilor in cadrul comunitatii europene, euroatlantice si internationale.
Directii de actiune
– Consolidarea profilului Romaniei in cadrul NATO si UE
– Mentinerea angajarii in lupta impotriva terorismului prin continuarea participarii la operatiunile din Afganistan in cadrul ISAF (International Security Assistance Force)
– Dezvoltarea contributiei Romaniei la Politica europeana de securitate si aparare din cadrul UE prin participarea la operatia ATALANTA
– Cresterea contributiei la asigurarea securitatii si stabilitatii regionale
– Adoptarea proiectului Strategiei militare a Romaniei in Guvern, dupa aprobarea de catre Parlamentul Romaniei a Cartei Albe a Apararii
– Stabilirea prioritatilor in achizitiile de echipamente militare in functie de necesarul de capabilitati critice si de resursele financiare alocate
– Asigurarea unei coordonari optime a institutiilor implicate in aplicarea managementului resurselor umane, prin programe integrate pentru toate institutiile angrenate in activitati din domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale
– Intarirea controlului parlamentar asupra fortelor armate si reglementarea mecanismelor de realizare a acestui control in conformitate cu valorile si principiile constitutionale
CAPITOLUL 26
Politici in domeniul relatiilor interetnice
Stadiul actual
In ultimii ani, situatia minoritatilor din Romania s-a imbunatatit in mod consistent, prin adoptarea unor reglementari in acord cu principiile europene privind drepturile minoritatilor. In anul 2008 Romania a ratificat Carta europeana a limbilor regionale sau minoritare, iar in anul 2011 a depus primul raport periodic. Anual, Guvernul Romaniei finanteaza prin bugetul de stat activitatea organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale. Prin Departamentul pentru Relatii Interetnice, in anul 2011 au fost finantate 79 de proiecte, s-au realizat in parteneriat alte 30 de programe, urmand ca finantarea sa fie asigurata in mod continuu si in anul 2012.
Principiul de baza in relatiile interetnice trebuie sa fie egalitatea deplina de drepturi si sanse egale de afirmare a identitatii. Guvernul Romaniei se va implica in asigurarea dreptului de a-si pastra, exprima si dezvolta liber identitatea etnica pentru toti cetatenii apartinand minoritatilor nationale, astfel incat sa se poata manifesta pe deplin in viata publica, in administratie si justitie, in sfera culturii, limbii, religiei, educatiei, vietii publice, in conformitate cu prevederile Constitutiei Romaniei, cu angajamentele Romaniei asumate in procesul de integrare in UE, precum si cu documentele europene si internationale in materie. Va fi stimulat efortul comun si dialogul cu minoritatile nationale in vederea imbunatatirii actului decizional si afirmarii identitatii etnice.
Directii de actiune
– Combaterea discriminarii si promovarea tolerantei
– Promovarea valorilor diversitatii culturale, etnice, lingvistice si religioase, inclusiv prin actiuni afirmative
– Incurajarea dialogului interetnic
– Eliminarea oricarei forme de extremism, sovinism, antisemitism
– Imbunatatirea situatiei romilor si continuarea politicilor de reducere a decalajelor dintre populatia roma si societatea in ansamblu
– Crearea cadrului legal privind extinderea utilizarii limbii materne in administratie
– Adoptarea de masuri guvernamentale, inclusiv acte normative pentru punerea in aplicare a prevederilor legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare
– Guvernul va sprijini in continuare adoptarea proiectului de lege privind statutul minoritatilor nationale din Romania
– Sprijinirea demersurilor la nivelul UE ce vizeaza crearea unui cadru comun de actiune in domeniul relatiilor interetnice
– Implementarea noii strategii nationale pentru romi, in conformitate cu strategia-cadru a UE
– Sprijinirea Institutului pentru Studierea Problemelor Minoritatilor Nationale si adaptarea cadrului legislativ in vederea facilitarii absorbtiei fondurilor europene de catre institutie
– Pentru continuarea si consolidarea protectiei sectoriale a drepturilor minoritatilor nationale, in acord cu cerintele integrarii Romaniei in UE, se au in vedere urmatoarele directii de actiune:
– largirea cadrului existent al invatamantului in limba materna pe specialitati si niveluri de instruire – primar, profesional, gimnazial, universitar, prin aplicarea noii legi a educatiei;
– consolidarea cadrului institutional necesar reprezentarii proportionale si consultarii politice a minoritatilor la nivel legislativ si executiv, atat la nivel national, cat si la nivel local;
– asigurarea unor programe in limba materna la radio si televiziune pentru toate minoritatile nationale, in special pentru comunitatea maghiara, astfel incat sa se asigure satisfacerea nevoilor culturale si de comunicare in limba materna la nivel national;
– asigurarea conditiilor pentru conservarea si dezvoltarea patrimoniului confesional.
Pentru a se realiza eficient aceste obiective este necesara orientarea resurselor financiare spre proiecte viabile. In acest sens se vor avea in vedere:
– finantarea unor activitati specifice pe baza de proiecte si programe de dezvoltare culturala si interculturala specifice, atat la nivel comunitar, cat si la nivel national;
– promovarea diversitatii culturale in scopul eliminarii prejudecatilor si recunoasterii valorilor comune;
– sprijinirea si incurajarea programelor regionale, a accesului la fonduri de dezvoltare comunitare, in vederea realizarii unei dezvoltari durabile in zone traditionale.
Problematica legata de comunitatea romilor reprezinta un domeniu aparte, care necesita atat eforturi pe plan intern, cat si corelarea cu eforturile europene de eliminare a decalajelor in societate, in special in urma aprobarii strategiei-cadru la nivelul UE. Consideram necesare punerea in aplicare a recent aprobatei strategii guvernamentale pentru 2012 – 2020, precum si implementarea unor programe specifice, menite sa asigure imbunatatirea substantiala a situatiei romilor, prin:
– consolidarea structurilor de implementare a strategiei nationale pentru romi la nivel local;
– realizarea unui parteneriat viabil intre structurile administratiei publice si comunitatilor de romi;
– rezolvarea problemelor legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor si locuintelor detinute de romi si implementarea unor programe de reabilitare a locuintelor din zonele locuite de romi prin asigurarea energiei electrice, a apei potabile, a canalizarii, a gazului metan, a salubritatii;
– eficientizarea masurilor ce vizeaza aspecte sectoriale (accesul pe piata muncii, promovarea de activitati generatoare de venit, accesul la servicii medicale, reducerea abandonului scolar, promovarea valorilor artistice, crearea unor programe de educatie civica, prevenirea infractionalitatii);
– implementarea in bune conditii a Acordului-cadru privind contributia financiara elvetiana in ceea ce priveste fondul tematic de sprijinire a comunitatilor de romi.
