Primul raport al Comisiei privind mecanismul de alerta: corectarea dezechilibrelor macroeconomice in UE

Noile norme ale UE privind guvernanta economica (pachetul de sase acte normative – „six-pack”) au doua componente: supravegherea fiscala si cea macroeconomica. Procedura privind dezechilibrele macroeconomice este un instrument nou care ajuta la detectarea si corectarea evolutiilor economice riscante. Primul raport anual al Comisiei privind mecanismul de alerta (RMA), adoptat astazi, da startul supravegherii. Comisia Europeana identifica 12 state membre ale UE a caror situatie macroeconomica trebuie analizata mai in profunzime. Doar cu ajutorul acestor analize aprofundate se va putea stabili daca exista sau nu dezechilibre si daca acestea sunt sau nu daunatoare.

Olli Rehn, vicepresedinte al Comisiei Europene si comisarul pentru afaceri economice si monetare si moneda euro, a declarat: „Aceasta criza a scos la iveala riscurile pe care le prezinta dezechilibrele macroeconomice pentru stabilitatea financiara, perspectivele economice si bunastarea unei tari, a cetatenilor sai si a Uniunii Europene in ansamblul sau. Astazi, ca un prim pas, demaram o analiza in profunzime a situatiei macroeconomice a anumitor tari . Daca se dovedeste ca exista dezechilibre si ca sunt daunatoare, acest nou instrument va constitui o etapa importanta in procesul de corectare a dezechilibrelor care s-au acumulat de-a lungul anilor. Politicile bugetare solide si depistarea si corectarea din timp a dezechilibrelor economice riscante reprezinta conditiile necesare pentru revenirea la cresterea economica durabila si la crearea de locuri de munca. ”

Bazandu-se pe un tablou de bord care contine 10 indicatori macroeconomici, cum ar fi pierderea competitivitatii, nivelul ridicat de indatorare sau bulele speculative si luand in considerare alte date economice, raportul privind mecanismul de alerta identifica statele membre a caror situatie macroeconomica trebuie analizata mai in detaliu. Aceasta reprezinta punctul de plecare al noii procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM), care va aprofunda dialogul purtat cu statele membre in legatura cu elaborarea politicilor economice. Daca va fi necesar, Comisia Europeana va adresa o recomandare statului membru in cauza invitandu-l sa ia masurile adecvate pentru a remedia situatia sau pentru a stopa evolutia dezechilibrelor.

Comisia Europeana considera ca situatia macroeconomica a urmatoarelor tari necesita o examinare suplimentara (in ordine alfabetica): Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franta, Italia, Regatul Unit, Slovenia, Spania, Suedia si Ungaria.

Raportul concluzioneaza ca urmatoarele tari nu necesita o analiza mai detaliata in acest moment: Austria, Republica Ceha, Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Slovacia si Țarile de Jos Cu toate acestea, pentru aceste tari vor exista recomandari privind politicile fiscale si macroeconomice in cadrul semestrului european.

Nu s-au propus analize in profunzime pentru Grecia, Irlanda, Portugalia si Romania, deoarece aceste tari beneficiaza de un program de asistenta financiara conditionala din partea UE si a FMI, si, prin urmare, fac deja obiectul unei supravegheri economice consolidate.

Unele dintre motivele pentru care se impune o analiza aprofundata a acestor douasprezece tari sunt urmatoarele:

Belgia: Pierderi semnificative ale cotelor de piata ale exporturilor, care merg mana in mana cu deteriorarea soldului contului curent si scaderea competitivitatii costurilor. Nivelul datoriei brute din sectorul privat trebuie analizat impreuna cu nivelurile ridicate ale datoriei publice.

Bulgaria: Acumularea foarte rapida a dezechilibrelor atat pe plan extern cat si pe plan intern. In prezent, insa, in aceasta tara se implementeaza corectii rapide si considerabile. Deoarece nivelurile dezechilibrelor acumulate sunt inca mari, este nevoie de o examinare mai atenta a perspectivelor unor ajustari suplimentare.

Danemarca: Dezvoltarea exploziva a sectorului locuintelor in perioada anterioara crizei, care a inceput sa fie corectata in 2007, a fost asociata cresterii rapide a creditelor si unei cresteri a datoriei sectorului privat, in special in sectorul gospodariilor. In timp ce creditul si preturile locuintelor au fost partial ajustate in ultimii ani, nivelul datoriei sectorului privat ramane foarte ridicat.

Spania: Traverseaza in prezent o perioada de ajustare, dupa acumularea unor importante dezechilibre interne si externe pe durata exploziei creditului si a sectorului imobiliar.

Franta: A avut loc o deteriorare treptata a balantei comerciale, si acest lucru se reflecta intr-o deteriorare a soldului contului curent si in importante pierderi la nivelul cotelor de piata ale exporturilor.

Italia: Deteriorarea semnificativa a competitivitatii, care a inceput la mijlocul anilor ’90, este vazuta si prin prisma pierderilor persistente ale cotelor de piata ale exporturilor. In timp ce datoria sectorului privat este relativ scazuta, nivelul datoriei publice reprezinta un motiv de ingrijorare, mai ales avand in vedere cresterea slaba si deficientele structurale.

Cipru: Provocarile de amploare atat pe plan extern, cat si pe plan intern. Economia cipriota combina deficite persistente de cont curent si pierderi la nivelul cotelor de piata ale exporturilor cu un nivel ridicat de indatorare a sectorului privat.

Ungaria: A avut loc o ajustare drastica a unor dezechilibre mari. Nivelurile de indatorare, in special cele din sectorul public, dar si din sectorul privat, sunt in continuare ridicate. De asemenea, nivelul datoriei externe este cel mai ridicat din UE.

Slovenia: Acumularea rapida a dezechilibrelor interne si cresterea accentuata a costurilor unitare ale muncii, a creditului sectorului privat si a preturilor locuintelor. Din cauza nivelului ridicat de indatorare, sectorul bancar se afla sub presiune considerabila deoarece economia se gaseste in prezent in stadiile incipiente ale unui proces dificil de reducere a efectului de levier.

Finlanda: Pierderi semnificative la nivelul cotelor de piata ale exporturilor. Nivelul de indatorare din sectorul privat a fost in continua crestere in ultimul deceniu, aspect determinat in mare masura de cresterea numarului de credite ipotecare.

Suedia: Cresterea indatorarii gospodariilor, care se afla in prezent la un nivel ridicat in ciuda incetinirii recente a ritmului de crestere a creditelor. Acest lucru reflecta cresterea foarte puternica a preturilor locuintelor in ultimii cincisprezece ani, care abia acum au inceput sa se stabilizeze.

Regatul Unit: Pierderi semnificative la nivelul cotelor de piata ale exporturilor pe parcursul ultimului deceniu, in ciuda unor stabilizari recente. Nivelul ridicat al datoriei private trebuie privit in raport cu situatia nefavorabila a finantelor publice. Datoria gospodariilor reflecta in mare parte creditele ipotecare in contextul unor majorari acumulate ale preturilor locuintelor.

Mai mult, lectura economica a tabloului de bord indica necesitatea unor analize suplimentare ale factorilor si implicatiilor politice ale excedentelor de cont curent mari si persistente.

Context

Procedura privind dezechilibrele macroeconomice (PDM) face parte din pachetul de sase acte normative („six-pack”), care a intrat in vigoare la 13 decembrie 2011 (MEMO/11/898) cu scopul de a intari supravegherea fiscala si macroeconomica in UE si in zona euro. PDM si regulamentul privind masurile de executare, cu ajutorul noului instrument care contribuie la prevenirea si corectarea dezechilibrelor, raspund provocarii legate de o mai buna monitorizare a evolutiilor macroeconomice.

Analiza detaliata va arata daca exista sau nu dezechilibre macroeconomice. Daca acestea sunt benigne, procedura este oprita. Daca sunt nocive, trebuie luate masuri de prevenire sau corective.

Componenta preventiva a PDM confera Comisiei Europene si Consiliului de Ministri posibilitatea de a adopta recomandari intr-un stadiu incipient, cu alte cuvinte, inainte ca dezechilibrele sa se acumuleze si mai mult. In cazuri mai grave, poate fi declansata componenta corectiva numita „procedura privind dezechilibrele excesive”.

Concluziile raportului privind mecanismul de alerta vor fi discutate in cadrul reuniunii Eurogrupului – pentru tarile din zona euro – si in cadrul Consiliului ministrilor economiei si finantelor pentru toate tarile UE. De asemenea, Comisia asteapta cu interes sa primeasca si contributia Parlamentului European.

Pe aceasta baza, Comisia Europeana va pregati analize aprofundate specifice pentru fiecare tara care vor face parte din analiza efectuata in contextul supravegherii economice integrate din cadrul semestrului european.

 Sursa: Comisia Europeana