Avizul Comitetului Economic si Social European privind Comunicarea Comisiei catre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic si Social European si Comitetul Regiunilor – O agenda a UE pentru drepturile copilului COM(2011) 60 final

2012/C 43/08

Raportor: dna Kinga JOÓ

La 15 februarie 2011, in conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, Comisia a hotarat sa consulte Comitetul Economic si Social European cu privire la

Comunicarea Comisiei catre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic si Social European si Comitetul Regiunilor – O agenda a UE pentru drepturile copilului

COM(2011) 60 final.

Sectiunea pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si cetatenie, insarcinata cu pregatirea lucrarilor Comitetului pe aceasta tema, si-a adoptat avizul la 8 noiembrie 2011.

In cea de-a 476-a sesiune plenara, care a avut loc la 7 si 8 decembrie 2011 (sedinta din 7 decembrie), Comitetul Economic si Social European a adoptat prezentul aviz cu 170 de voturi pentru, 2 voturi impotriva si 5 abtineri.

1. Rezumat si recomandari

1.1 CESE saluta “Agenda UE pentru drepturile copilului” (numita in continuare “comunicarea”), publicata de Comisie la 15 februarie 2011, si isi exprima speranta ca ea va constitui un punct de plecare in procesul de punere pe deplin in aplicare a Conventiei Natiunilor Unite privind drepturile copilului si o integrare a problematicii drepturilor copilului in toate domeniile de actiune. Comunicarea a fost publicata dupa patru ani de pregatire, fiind precedata de Comunicarea Comisiei intitulata “Catre o strategie a UE privind drepturile copilului”, din iulie 2006, in legatura cu care CESE a elaborat un aviz [1].

1.2 Copiii reprezinta acel grup din populatia UE a carui bunastare sociala si personala prezinta o importanta fundamentala, sub aspectul situatiei generale, a calitatii vietii si a investitiei in viitor. O copilarie petrecuta in conditii foarte bune, care este sustinuta de drepturi va asigura dezvoltarea socio-economica, permitand UE sa isi indeplineasca obiectivele din fiecare domeniu. Trebuie subliniat faptul ca ideea de a-i privi pe copii ca fiind o “investitie in viitor” trebuie insotita permanent de conceptul unei copilarii fericite, deoarece atat pentru copii, cat si pentru societate, prezentul este la fel de important ca si viitorul.

1.3 Comitetul ia nota de faptul ca articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeana a introdus protectia drepturilor copilului printre obiectivele Uniunii Europene si ca aceasta protectie este consacrata de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, obligatorie din punct de vedere juridic. Carta se aplica in cazul oricarei actiuni a institutiilor si organismelor UE, precum si statelor membre atunci cand aplica legislatia europeana. Prin urmare, orice noua propunere legislativa europeana este analizata sub aspectul impactului sau asupra drepturilor fundamentale, inclusiv asupra drepturilor copilului.

1.4 CESE ia nota de obiectivele modeste si limitate stabilite in comunicare. Uniunea Europeana nu a ratificat Conventia Natiunilor Unite privind drepturile copilului, spre deosebire de Conventia ONU privind drepturile persoanelor cu handicap [2]. UE ar trebui sa gaseasca o modalitate de a adera in mod unilateral la Conventia Natiunilor Unite privind drepturile copilului [3]. Statele membre trebuie sa prezinte rapoarte bienale cuprinzatoare, cu ajutorul carora sa se monitorizeze situatia copiilor si care sa aiba in vedere nu numai starea economica a acestora, ci si alti factori care contribuie la bunastarea lor, pe baza culegerii de date, a cercetarii si analizelor sistematice. Acest lucru ar facilita crearea unei baze de date a UE si a unui instrument de evaluare, care sa completeze informatia disponibila existenta.

1.5 Comitetul considera ca ar trebui sa se recurga mai frecvent la datele si informatiile prezente de exemplu in rapoartele elaborate de guverne si de organizatiile societatii civile si adresate Comitetului ONU pentru drepturile copilului, acestea permitand comparatii intre statele membre in termeni de actiuni de protectie si aplicare a drepturilor copilului; in acelasi timp, diverse organizatii internationale, precum Eurostat, OCDE, Banca Mondiala etc., ar trebui incurajate sa colecteze date privind drepturile copilului si sa faca apel la indicatori relevanti, prin culegeri de date si analize sistematice. CESE recomanda UE sa coopereze indeaproape cu Consiliul Europei, in vederea crearii de sinergii intre programele lor [4].

1.6 CESE isi exprima preocuparea pentru faptul ca din comunicare lipseste o strategie eficienta de implementare sau de asigurare a aplicarii ei, desi indicatorii furnizati de Agentia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene si lista ampla de instrumente de evaluare elaborata in vederea implementarii Conventiei Natiunilor Unite privind drepturile copilului ar putea fi utilizate cu destul succes in acest caz; in cele din urma, existenta unei astfel de strategii de implementare ar oferi garantia ca strategia pentru drepturile copilului va aplicata si respectata.

1.7 Este nevoie de o participare corespunzatoare a copiilor la pregatirea deciziilor care ii privesc si la evaluarea programelor; ar fi de asemenea utile aprecierea gradului lor de satisfactie si analizarea opiniilor lor. CESE saluta eforturile CE de a implica copiii si de a sprijini participarea lor la toate initiativele care ii privesc. Este de asemenea esentiala luarea in considerare a opiniilor organizatiilor profesionale si ale celor care lucreaza cu copiii.

1.8 CESE recomanda ca programele instituite in vederea asigurarii respectarii si protejarii drepturilor copilului sa se afle in sinergie si sa interactioneze cu alte programe UE (privind educatia, tineretul, integrarea romilor, combaterea saraciei, justitia in interesul copilului, solidaritatea dintre generatii, relatiile externe); aceste programe ar trebui de asemenea sa puna un accent special pe chestiunile privind drepturile si bunastarea sociala si personala a copiilor. Comitetul considera si ca este important sa se garanteze drepturile copilului printr-o abordare integrata, in conditiile unei stranse cooperari si coordonari intre diversele directii generale ale Comisiei.

1.9 CESE recomanda ca implementarea Strategiei Europa 2020 sa fie evaluata si prin prisma drepturilor si bunastarii personale a copilului, intr-un mod coerent cu obiectivele strategiei si care sa permita evaluarea separata a acestor obiective din perspectiva unei planificari pe termen lung (avand in vedere investitia in viitor pe care o reprezinta copiii).

1.10 CESE recomanda UE sa acorde o atentie deosebita protejarii si asigurarii respectarii drepturilor grupurilor de copii deosebit de vulnerabili (cei care traiesc in saracie, departe de familie, cei institutionalizati, cei amenintati de violenta sau exploatare sau care sufera de pe urma lor, cei cu handicap, cei care apartin anumitor minoritati etnice sau proveniti din familii de migranti, copiii neinsotiti, cei refugiati, cei care au fugit de acasa si cei lasati acasa de parintii migranti), atat la nivel national, cat si european. Protectia drepturilor copilului si dreptul la integritate corporala si la demnitate umana determina CESE sa condamne orice forma de violenta impotriva copiilor, inclusiv asa-numita violenta in familie cu scop de “disciplinare”; asadar, CESE indeamna toate statele membre sa declare ilegala pedeapsa corporala aplicata copiilor si isi reitereaza apelul la instituirea functiei de reprezentant special in materie.

1.11 Comitetul considera deosebit de importanta diseminarea problematicii drepturilor copilului si initierea in aceasta, precum si furnizarea mijloacelor de protejare si de asigurare a respectarii acestor drepturi. Pe langa furnizarea de informatii de calitate ridicata cetatenilor, ar trebui sa se acorde o atentie speciala informarii factorilor de decizie, practicienilor din domeniul dreptului si din alte domenii, precum si specialistilor si oamenilor politici de la nivel national si european; un alt aspect de urmarit ar fi pregatirea celor care lucreaza cu copiii si familiile lor, precum si a parintilor si copiilor insisi, si aceasta nu numai pentru a garanta o constientizare a drepturilor copilului, dar si intelegerea necesitatii de a face din copii niste detinatori de drepturi ale omului – nu doar “mini-adulti” cu “mini-drepturi” –, care sa beneficieze insa de o protectie sporita, in virtutea vulnerabilitatii, varstei si situatiei lor. Statele membre trebuie sa sprijine familiile pe toate caile posibile, acest lucru fiind de maxima importanta pentru copii.

1.12 Desi recunoaste ca drepturile copilului trebuie privite in ansamblu, in toata complexitatea lor, si nu separat, Comitetul recomanda sa se acorde o atentie deosebita anumitor chestiuni, cum ar fi accesul la ingrijire de calitate si gratuita pre si post natala pentru mame, vazuta ca aspect al sanatatii publice si a copilului, precum si chestiunilor abordate in comunicare, precum instituirea unei justitii in interesul copilului, inclusiv al delicventilor juvenili [5].

1.13 Pentru a institui o justitie care sa nu aiba efecte negative asupra copiilor, CESE solicita adoptarea de masuri in vederea audierii protejate a acestora, atat in cazul in care sunt victimele unor abuzuri sexuale, cat si atunci cand sunt implicati in procedura de divort a parintilor. Depunerea marturiei nu trebuie sa expuna copilul unor traume suplimentare, trebuind sa se desfasoare cu sprijinul unor experti special pregatiti si, daca este posibil, in locuri “neutre”, nu la tribunal.

1.14 Saracia, privatiunile, discriminarea si excluziunea care afecteaza copiii sunt unele dintre cele mai serioase obstacole in calea respectarii drepturilor copilului. Asadar, CESE reia recomandarea formulata in avizele sale anterioare, de a acorda o atentie speciala, in aceste privinte, implementarii, monitorizarii si evaluarii programelor care se afla in stransa legatura cu obiectivele Strategiei Europa 2020 privind reducerea saraciei si toate tipurile de educatie. In acest scop, trebuie sa se puna la dispozitie resurse adecvate, urmand a se acorda intotdeauna prioritate politicilor si actiunilor in folosul copiilor.

1.15 Avand in vedere criza economica, constrangerile financiare si resursele limitate, CESE recomanda acordarea unei atentii speciale necesitatii de a nu agrava problemele existente si de a nu lasa ca activitatile curente de protejare si consolidare a drepturilor copilului sa fie afectate de masurile de reducere a costurilor.

2. Context

2.1 Toate statele membre UE au ratificat Conventia Natiunilor Unite privind drepturile copilului [6] (denumita in continuare “CNUDC”), iar in majoritatea acestor tari ea a devenit parte integranta a legislatiei nationale, aplicarea sa fiind, prin urmare, obligatorie. CNUCD este conventia privind drepturile omului care este ratificata de cele mai multe state de pe glob; in ultimele doua decenii ea a modificat fundamental principiile si practicile referitoare la pozitia, drepturile si rolul copiilor.

2.2 Comisia a stabilit ca problematica legata de copii este una dintre principalele sale prioritati pentru perioada 2005-2009, iar in iulie 2006 a publicat o comunicare distincta, intitulata “Catre o strategie a UE privind drepturile copilului” [7], care preconiza elaborarea unei strategii ample in domeniul drepturilor copilului, odata cu integrarea aspectelor legate de protejarea si asigurarea respectarii drepturilor copilului in toate domeniile politice interne si externe ale UE si sprijinirea activitatii statelor membre in acest sector.

2.3 CESE a solicitat o strategie europeana ampla, complexa si globala, care sa garanteze efectiv si pe deplin respectarea drepturilor copilului (in conformitate cu CNUDC), atat in cadrul politicilor interne si externe ale UE, cat si in contextul activitatilor statelor membre de implementare a strategiei privind drepturile copilului [8].

2.4 In avizul publicat de CESE in 2006 se sustinea ca abordarea problematicii drepturilor copilului in cadrul politicilor UE trebuie sa se bazeze pe CNUDC si pe cele doua protocoale aditionale ale sale, precum si pe obiectivele relevante de dezvoltare ale mileniului [9] si Conventia europeana a drepturilor omului. CESE a elaborat recent mai multe avize care trateaza diferite aspecte ale drepturilor copilului [10].

2.5 Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (al carei articol 24 consacra principiul protejarii si promovarii drepturilor copilului) a devenit un document obligatoriu din punct de vedere juridic, odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, la 1 decembrie 2009. Pentru prima data in istoria UE, articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeana se refera explicit la protejarea drepturilor copilului [11]. “Protejarea si promovarea drepturilor copilului este unul dintre obiectivele Uniunii Europene. Toate politicile si actiunile care au un impact asupra copiilor trebuie concepute, aplicate si monitorizate tinand seama in primul rand de interesul copilului” [12].

2.6 In programele privind drepturile copiilor ale UE, ale Consiliului Europei si ale ONU au fost identificate urmatoarele teme comune: saracia si excluziunea sociala, violenta careia ii cad prada copiii, mai ales grupurile vulnerabile de copii, precum si nevoia implicarii active, consultarii si luarii in considerare a opiniilor copiilor in chestiuni relevante pentru acestia. O alta tema comuna a UE si a Consiliului Europei este justitia in interesul copilului si politicile in domeniul familiei.

2.7 In avizul sau din iunie 2011 [13], Comitetul Regiunilor a subliniat faptul ca drepturile copilului trebuie aplicate in mod orizontal si transversal; aceasta presupune o abordare multidimensionala, bazata pe integrarea problematicii drepturilor copilului in toate politicile europene si nationale relevante.

2.8 Comisia a instituit un Forum european pentru drepturile copiilor, destinat organizatiilor societatii civile; acesta s-a reunit de cinci ori, exprimandu-si opinia in privinta strategiei in curs de elaborare. In plus, au fost desfasurate doua anchete, privind nivelul de constientizare de catre copii a drepturilor lor si opiniile lor asupra chestiunii; concluziile anchetelor au servit la pregatirea programului [14]. Comunicarea mentioneaza si drepturile copilului, asa cum au fost formulate de Consiliul Europei, insistand in special asupra violentei impotriva copiilor, eforturilor de asigurare a unei justitii in interesul copilului, precum si pe recomandarile si conventiile relevante.

2.9 Grupul de actiune pentru drepturile copilului (Child Rights Action Group – CRAG) [15] este o entitate importanta, care reuneste organizatii ale societatii civile. CRAG reprezinta un grup informal de ONG-uri, al caror obiectiv este sa coopereze sub aspectul monitorizarii si implementarii Comunicarii Comisiei Europene intitulata “Catre o strategie a UE privind drepturile copilului”.

2.10 In primavara anului 2011 a fost creata o alianta neoficiala de partide din Parlamentul European, care si-a fixat ca prioritate o abordare coordonata si coerenta a chestiunilor legate de copii, in special a celor privind drepturile copilului [16].

3. Drepturile copilului in UE

3.1 CESE saluta primul raport al Comisiei Europene privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a UE [17], publicat la 31 martie 2011, care analizeaza cele sase titluri ale Cartei (demnitate, libertati, egalitate, solidaritate, drepturile cetatenilor si justitie) si dedica, in cadrul titlului “Egalitate”, un articol special drepturilor copilului. Carta drepturilor fundamentale angajeaza ferm UE in sensul consolidarii drepturilor copilului, garantand acestuia dreptul la viata, la protectie, la dezvoltare si la implicare activa.

3.2 CESE constata cu satisfactie ca, in urma unor ample consultari cu specialistii si cu organizatiile societatii civile, Agentia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene a elaborat indicatori pentru evaluarea gradului de respectare a drepturilor copilului [18] si a elaborat un studiu care contine informatii privind bunastarea copiilor care traiesc in UE. Studiul contine insa doar date privind conditiile si starea materiala, nu si indicatori compoziti de masurare a calitatii vietii copiilor si a modului si masurii in care acestia sunt protejati [19].

3.3 Comitetul subliniaza ca numai un parteneriat transversal poate reusi sa asigure protejarea si respectarea efectiva a drepturilor copilului; intr-un astfel de parteneriat, statele membre, diversele niveluri de guvernare, ONG-urile nationale si internationale, impreuna cu organizatii ale societatii civile, forumuri de reprezentare a diferitelor interese, precum organizatiile ce reprezinta copiii, si partenerii sociali, cum sunt angajatorii, sindicatele si intreprinderile, conlucreaza pentru atingerea anumitor obiective.

3.4 Desi comunicarea mentioneaza chestiunea saraciei in randul copiilor si cea a diverselor grupuri de copii deosebit de vulnerabili, ea nu se concentreaza pe aceste aspecte, in ciuda importantei considerabile a acestora pentru bunastarea actuala a copiilor si viitoarea lor trecere cu succes catre varsta adulta si integrare, tinand seama mai ales de contextul binecunoscutelor probleme demografice cu care se confrunta Europa. In acest sens, o atentie speciala ar trebui acordata si prevenirii oricarei forme de discriminare de gen in ceea ce priveste copiii.

3.5 Criza economica reprezinta un factor de risc pentru bunastarea copiilor si ii afecteaza sub diverse forme, mai ales pe cei care traiesc in conditii dificile: in majoritatea cazurilor, serviciile si profesionistii care se ocupa de acestia se confrunta ei insisi cu greutati, iar din ce in ce mai multe servicii de baza fie lipsesc, fie sunt disponibile doar intr-o masura foarte limitata.

3.6 In relatiile sale internationale, UE acorda o mare importanta aspectelor specifice care prezinta relevanta din punctul de vedere al protejarii si asigurarii respectarii drepturilor copilului; printre acestea se numara tutela transfrontaliera, copiii disparuti, migranti, neinsotiti, migranti ilegali retinuti, exploatati, precum si copiii victime ale abuzului sau turismului sexual [20]. Cu toate acestea, UE nu se ocupa de problema din ce in ce mai serioasa a copiilor abandonati in tarile de origine de catre parintii migranti. Pentru acesti copii, lipsa de supraveghere pe perioada in care parintii lucreaza intr-un stat membru UE constituie o problema serioasa, care apare atunci cand parintii nu isi pot lua cu ei copiii, din cauza lipsei conditiilor adecvate; in acest caz, chiar daca de activitatea parintilor este nevoie intr-o alta tara, in care acestia platesc taxe si contributii, copiii lor nu beneficiaza de drepturi si sunt expusi unor riscuri serioase.

3.7 CESE considera ca este deosebit de important faptul ca a fost formulata o prima recomandare privind legatura dintre drepturile copilului si sectorul intreprinderilor [21], atunci cand UNICEF, initiativa Global Compact a ONU si organizatia “Salvati Copiii” au lansat un proces de elaborare a unor principii si orientari care sa ajute intreprinderile sa protejeze si sa sprijine drepturile copilului. Pe langa faptul ca acest proces ofera prilejul unor actiuni utile, el atrage atentia asupra posibilelor efecte negative, in special in ceea ce priveste publicitatea (in cazul in care aceasta incita la consumul de produse nocive pentru sanatatea fizica si mentala sau la comportamente violente, riscante ori erotico-pornografice), modelele de consum, inclusiv sanatatea si alimentatia, turismul, munca prestata de copii si discriminarea. Toate sectoarele au un rol esential de jucat in acest domeniu si, de aceea, trebuie sa colaboreze strans cu organizatiile guvernamentale, neguvernamentale, ale societatii civile, cu organizatiile patronale si sindicale, in vederea indeplinirii acestor obiective, atat in Uniunea Europeana, cat si in statele membre.

3.8 CESE considera ca, desi majoritatea programelor care ii privesc pe copii sunt de competenta statelor membre, exista din ce in ce mai multe recomandari si activitati ale UE in diverse sectoare (varsta prescolara, formarea profesionala, abandonul scolar timpuriu, copiii disparuti). Acestea influenteaza politicile nationale, dar amploarea acestei influente asupra punerii in aplicare la nivel national este adesea greu de determinat.

3.9 In diverse programe europene (de exemplu, programe privitoare la tineret, educatie, invatarea pe tot parcursul vietii, integrarea romilor, combaterea saraciei, solidaritatea dintre generatii, echilibrul dintre viata profesionala si cea privata, relatiile externe etc.), posibilitatile de protejare si asigurare a respectarii drepturilor copilului ar trebui considerate o prioritate, iar accentul ar trebui pus pe diferitele categorii de copii deosebit de vulnerabili, printre care copiii lasati acasa de parintii care lucreaza in strainatate.

3.10 Intr-un aviz precedent [22], CESE a indemnat Comisia sa instituie functia de reprezentant special privind violenta impotriva copiilor, pentru a apara drepturile copiilor, si a facut apel la statele membre sa interzica orice forma de violenta impotriva copiilor. Prin urmare, CESE regreta absenta unei pozitii a Comisiei impotriva pedepsei corporale aplicate copiilor, care incalca dreptul acestora de a nu fi batuti. Copiii care sufera astfel de pedepse se deprind sa fie ei insisi violenti. Protectia drepturilor copilului si dreptul la integritate corporala si la demnitate umana determina CESE sa condamne orice forma de violenta impotriva copiilor, inclusiv asa-numita violenta in familie cu scop de “disciplinare”; asadar, CESE indeamna toate statele membre sa declare ilegala pedeapsa corporala aplicata copiilor si isi reitereaza apelul la instituirea functiei de reprezentant special in materie si la adoptarea de catre Comisia Europeana si statele membre de masuri in vederea eradicarii pe intreg teritoriul UE a pedepsei corporale aplicate copiilor.

3.11 Comitetul este de acord ca a-i asculta pe copii, a-i consulta si a-i implica in toate problemele care ii intereseaza asigura respectarea depturilor lor si ii pregateste pentru cetatenia activa. Pentru ca acest lucru sa devina realitate, este important, de asemenea, sa se asigure accesul la variante usor de consultat ale documentelor si sa se creeze si sa se actualizeze brosuri si site-uri web la fel de accesibile, ori sectiuni specifice in cadrul acestora, asa cum a prevazut DG Justitie [23].

3.12 Pentru a institui o justitie care sa respecte copiii si sa nu le provoace traume psihologice, in toate sistemele juridice din Uniune trebuie adoptate masurile urmatoare:

– in cazul copiilor care sunt victimele unor abuzuri sexuale, in momentul depunerii marturiei trebuie evitata expunerea copilului la traume suplimentare, recurgand la sprijinul unor experti special pregatiti si, daca este posibil, in locuri “neutre”, nu la tribunal;

– in cazul copiilor implicati in procedura de divort a parintilor, audierea trebuie sa se desfasoare cu precautiile de mai sus si protejandu-i pe copii de eventuale tentative de instrumentalizare de catre parinti sau de avocatii acestora.

3.13 Pentru a spori eficienta informarilor privind drepturile copilului, rolul pozitiv al media, inclusiv al mijloacelor de comunicare sociale, este esential, intrucat aceasta contribuie la transmiterea mesajelor catre parinti, la profesionistii din domeniu si la copiii insisi.

3.14 CESE sustine utilizarea metodei deschise de coordonare, precum si a altor eventuale mecanisme, ca abordare care si-a demonstrat valoarea sub aspectul garantarii faptului ca cooperarea dintre statele membre, identificarea si folosirea celor mai bune practici contribuie la protejarea si asigurarea respectarii drepturilor copilului, cu integrarea problematicilor privitoare la copii in celelalte politici.

3.15 In calitate de reprezentant de marca al societatii civile, CESE intelege sa isi aduca contributia prin monitorizarea sistematica a rezultatelor si prin diseminarea acestora, precum si prin consolidarea drepturilor copilului, prin intermediul activitatii membrilor sai.

3.16 In vederea unei aplicari mai eficiente a legislatiei, CESE considera oportun si necesar sa stabileasca o cooperare si o consultare mai stranse decat pana acum intre diversele organisme ale ONU, cu Comitetul pentru drepturile copilului, cu Consiliul Europei si cu organizatiile internationale ale copiilor si cu cele care ii reprezinta pe copii, deoarece obiectivele si activitatile acestor organizatii privesc asigurarea respectarii pe scara larga a drepturilor copilului in ansamblul lor.

Bruxelles, 7 decembrie 2011

Presedintele Comitetului Economic si Social European

Staffan Nilsson

[1] COM(2006) 367 final, JO C 325, 30.12.2006, p. 65–70.

[2] http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/11/4.

[3] Conventia Natiunilor Unite privind drepturile copilului este deschisa spre semnare sau adeziune numai statelor, in timp ce Conventia ONU privind drepturile persoanelor cu handicap ofera aceste posibilitati si organizatiilor regionale. O solutie posibila ar fi o declaratie de adeziune unilaterala din partea UE, care, in practica, ar putea avea efecte similare unei adeziuni, fara dificultatile pe care le presupune ratificarea.

[4] Viitoarea strategie 2012-2015 a Consiliului Europei privind drepturile copilului, precum si alte strategii in domenii conexe.

[5] JO C 110, 9.5.2006, p. 75.

[6] http://www2.ohchr.org/english/law/crc.htm.

[7] COM(2006) 367 final.

[8] JO C 325, 30.12.2006, p. 65-70.

[9] Adunarea Generala a ONU, Declaratia Mileniului, 8 septembrie 2000.

[10] JO C 48, 15.2.2011, p. 138–144; JO C 44, 11.2.2011, p. 34–39; JO C 339, 14.12.2010, p. 1–6; JO C 317, 23.12.2009, p. 43–48.

[11] http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2008:115:0013:0045:RO:PDF.

[12] http://ec.europa.eu/justice/fundamental-rights/rights-child/index_en.htm.

[13] JO C 267, 1.10.2010, p. 46-51.

[14] Eurobarometru: http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/fl_235_en.pdf.

[15] Organizatii membre ale grupului: Terre des Hommes, World Vision, European Foundation for Street Children Worldwide, Save the Children, Euronet – European Children’s Network, Eurochild, Plan International, SOS-Kinderdorf International, http://www.epha.org/a/2610.

[16] http://www.eurochild.org/. (http://www.eurochild.org/index.php?id=208&tx_ttnews%5Btt_news%5D=1819&tx_ttnews%5BbackPid%5D=185&cHash=cc6d4444ebae436b2a844a082a0ea2a8).

[17] http://fra.europa.eu/fraWebsite/attachments/charter-applic-report-2010_EN.pdf.

[18] http://fra.europa.eu/fraWebsite/attachments/FRA-report-rights-child-conference2010_EN.pdf.

[19] http://www.tarki.hu/en/research/childpoverty/tarki_chwb_mainreport_online.pdf.

[20] Avizul CESE privind protejarea copiilor impotriva delincventilor sexuali itineranti (JO C 317, 23.12.2009, p. 43–48).

[21] Initiativa privind drepturile copiilor si principiile ce guverneaza activitatea intreprinderilor.

[22] JO C 325, 30.12.2006, p. 65–70.

[23] Sectiunea dedicata copiilor (Kids’ Corner) de pe site-ul www.europa.eu.

 

 

 

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close