Avizul Comitetului Economic si Social European privind Propunerea de directiva a Parlamentului European si a Consiliului privind dreptul de a fi asistat de un avocat in cadrul procedurilor penale si dreptul de a comunica dupa arestare COM(2011) 326 final – 2011/0154 (COD)

2012/C 43/11

Raportor unic: dl Edouard DE LAMAZE

La 1 septembrie 2011, in conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, Consiliul a hotarat sa consulte Comitetul Economic si Social European cu privire la

Propunerea de directiva a Parlamentului European si a Consiliului privind dreptul de a fi asistat de un avocat in cadrul procedurilor penale si dreptul de a comunica dupa arestare

COM(2011) 326 final – 2011/0154 (COD).

Sectiunea pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si cetatenie, insarcinata cu pregatirea lucrarilor Comitetului pe aceasta tema, si-a adoptat avizul la 8 noiembrie 2011.

In cea de-a 476-a sesiune plenara, care a avut loc la 7 si 8 decembrie 2011 (sedinta din 7 decembrie 2011), Comitetul Economic si Social European a adoptat prezentul aviz cu 181 de voturi pentru, 3 voturi impotriva si 10 abtineri.

1. Concluzii si recomandari

1.1 CESE intampina cu mare satisfactie principiul care sta la baza elaborarii unei astfel de directive. Adoptarea unui text normativ care sa integreze evolutiile cele mai recente inregistrate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) cu privire la drepturile la aparare ar reprezenta un progres incontestabil atat din punctul de vedere al necesitatii de securitate juridica, cat si din cel al garantarii acestor drepturi in diferitele state membre.

1.2 Asistenta activa din partea unui avocat ales in mod liber inca de la inceputul procedurii penale reprezinta garantia unui proces echitabil. CESE impartaseste preocuparea Comisiei de a garanta aplicarea efectiva a acestui drept.

1.3 Din acest motiv si deoarece principiile stabilite in propunerea de directiva par a fi ambitioase, CESE isi exprima ingrijorarea in legatura cu dificultatile pe care le va implica punerea lor in aplicare.

1.4 CESE isi exprima profundul regret pentru amanarea masurii referitoare la asistenta judiciara, care, in foaia de parcurs a Consiliului, era legata de dreptul de a fi asistat de un avocat, acest lucru riscand sa afecteze aplicarea efectiva a drepturilor prevazute.

1.5 Ambitia propunerii de directiva se masoara in primul rand prin aceea ca extinde dreptul de a fi asistat de un avocat la persoanele suspectate.

1.5.1 Desi principiul care trebuie sa guverneze aceasta materie este acela ca drepturile decurg din privarea de libertate, CESE recunoaste ca, in numele principiului lealitatii, care guverneaza stabilirea adevarului, orice persoana audiata trebuie sa beneficieze de prezenta unui avocat din momentul in care aceasta face obiectul unor acte de urmarire penala.

1.5.2 Astfel, ar fi logic ca, in virtutea dreptului de a nu se autoincrimina, persoanele care fac obiectul unor acte de urmarire penala sa poata fi asistate de un avocat, in absenta caruia condamnarea lor sa nu se poata baza exclusiv pe propriile declaratii.

1.5.3 In aceasta privinta, CESE se declara in favoarea unei modificari de ordin terminologic, constand in inlocuirea termenului “persoana suspectata” cu termenul “persoana care face obiectul unor acte de urmarire penala”, aceasta formulare avand avantajul de a reduce gradul de incertitudine si subiectivitate.

1.6 In al doilea rand, ambitia propunerii de directiva se vadeste prin faptul ca aprofundeaza dreptul de a fi asistat de un avocat, acesta urmand sa aiba un rol activ pe langa persoana pe care o asista, in special in cadrul interogatoriilor.

1.7 Dreptul de a fi asistat de un avocat astfel cum este prevazut in propunerea de directiva poate fi conciliat, in opinia CESE, cu exigentele anchetei si poate facilita chiar buna derulare a procedurii penale prin contributia pe care o are la garantarea admiterii probelor stranse, sub rezerva indeplinirii anumitor conditii.

1.7.1 Este vorba, pe de o parte, de conditiile ca directiva:

– sa acorde avocatului dreptul de a fi prezent in timpul actiunilor de anchetare si de strangere de probe pentru care prezenta persoanei interesate este necesara numai atunci cand este in joc protectia drepturilor la aparare;

– sa prevada un termen rezonabil de la expirarea caruia organele de ancheta sa poata interveni fara ca prezenta unui avocat sa fie necesara, cu conditia sa se faca dovada ca acesta fost informat in mod corespunzator;

– sa prevada faptul ca fiecare stat membru trebuie sa stabileasca o durata si o frecventa rezonabila a intalnirilor dintre avocat si clientul sau, cel putin inainte de fiecare audiere;

– sa prevada ca fiecare stat membru va putea pune in aplicare proceduri derogatorii de la anumite principii aplicabile atat pe durata cercetarii penale, cat si dupa trimiterea in judecata, in special in cazul unor fapte mai putin grave, foarte raspandite si care nu sunt si nici nu pot fi contestate;

– sa reaminteasca faptul ca avocatii sunt obligati sa respecte secretul anchetei;

– sa prevada dreptul de a informa/notifica un/unui tert sau /a consulatului sau, si nu de a comunica cu acestia.

1.7.1.1 Organele de ancheta trebuie sa mentina controlul asupra duratei si a modului de derulare a cercetarilor.

1.7.1.2 In orice caz, CESE considera ca este necesar sa se prevada o derogare in cazul unei perturbari previzibile a desfasurarii in conditii bune a anchetei.

1.7.2 Pe de alta parte, este vorba de conditia ca statele membre sa prevada crearea unor structuri de aparare de urgenta, care sa permita asistenta imediata din partea unui avocat, in cazul in care avocatul liber ales nu este disponibil imediat.

1.8 In sfarsit, din motive de echilibru, CESE invita Consiliul sa stabileasca orientari in vederea imbunatatirii protectiei drepturilor victimelor in contextul noilor drepturi acordate apararii. Intr-adevar, victimele ar trebui sa poata fi asistate de un avocat atunci cand sunt audiate de organele de cercetare si, cu atat mai mult, atunci cand sunt confruntate cu persoane care fac obiectul anchetei si care pot fi deja asistate.

2. Contextul si continutul propunerii de directiva

2.1 Consiliul a recunoscut ca, pana in prezent, nu s-au luat suficiente masuri la nivel european pentru protejarea drepturilor fundamentale ale persoanelor in cadrul procedurilor penale. La 30 noiembrie 2009, Consiliul Justitiesi Afaceri Interne a adoptat rezolutia privind o foaie de parcurs pentru consolidarea acestor drepturi. Aceasta foaie de parcurs, anexata Programului de la Stockholm, invita Comisia sa prezinte propuneri referitoare la:

(A) dreptul la traducere si la interpretare;

(B) informarea privind drepturile si acuzatiile;

(C) dreptul de a fi asistat de un avocat si la asistenta judiciara;

(D) comunicarea cu familia, angajatorul si autoritatile consulare;

(E) garantiile speciale pentru persoanele suspectate sau acuzate care sunt vulnerabile.

2.2 Prima etapa a fost adoptarea Directivei 2010/64/UE privind dreptul la interpretare si la traducere in cadrul procedurilor penale (masura A).

2.3 Cel de-al doilea pas va fi o directiva privind dreptul la informare [1], aflata in prezent in curs de negociere, care va stabili norme minime privind dreptul persoanei de a fi informata cu privire la drepturile sale si la capetele de acuzare formulate impotriva sa, precum si privind dreptul de acces la dosarul cauzei (masura B).

2.4 Prezenta propunere de directiva corespunde celei de-a treia masuri din acest pachet legislativ. Ea reflecta alegerea Comisiei de a trata impreuna dreptul de a fi asistat de un avocat si dreptul de a comunica (D). In schimb, asistenta judiciara, care, in foaia de parcurs a Consiliului, era legata de dreptul de a fi asistat de un avocat, este amanata pentru o data ulterioara (2013). Dupa cum a procedat si in masurile anterioare, Comisia a hotarat sa acorde beneficiul acestor drepturi persoanelor retinute in virtutea unui mandat de arestare european.

2.5 Aceasta propunere de directiva urmareste sa asigure aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a UE – in special articolele 4, 6, 7 si 47 ale acesteia –, intemeindu-se pe articolele 3 si 6 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale referitoare la interdictia relelor tratamente si la dreptul persoanei de a fi asistata de un avocat, astfel cum sunt interpretate acestea de CEDO.

2.6 Propunerea prevede ca orice persoana suspectata sau acuzata are dreptul de a fi asistata de un avocat in cel mai scurt timp posibil. Indiferent daca persoana este sau nu privata de libertate, ea trebuie sa poata beneficia de asistenta unui avocat cu ocazia audierii (articolul 3).

2.6.1 Avocatul are o participare activa (intrebari, declaratii) la interogatorii si audieri si are dreptul de a asista la toate actiunile de anchetare sau de strangere de probe care necesita sau permite prezenta persoanei suspectate sau acuzate, cu exceptia situatiei in care elementele de proba care trebuie stranse risca sa fie deteriorare, deplasate sau distruse in timpul scurs pana la sosirea avocatului. Avocatul are acces la locul de detentie pentru a verifica conditiile in care are loc privarea de libertate (articolul 4).

2.7 Propunerea prevede de asemenea dreptul de a comunica cu un tert sau cu consulatul persoanei respective dupa arestare (articolele 5 si 6), in vederea informarii acestora cu privire la detentie.

2.8 Derogarea de la drepturile prevazute in propunerea de directiva poate fi justificata numai de circumstante exceptionale (articolul 8). Decizia adoptata de catre o autoritate judiciara trebuie luata in concreto si nu poate fi bazata exclusiv pe criteriul gravitatii infractiunii.

3. Observatii generale

3.1 CESE saluta reorientarea politica din foaia de parcurs adoptata de Consiliu la 30 noiembrie 2009 referitoare la consolidarea drepturilor fundamentale in cadrul procedurilor penale.

3.2 Inscriindu-se in linia progreselor jurisprudentiale ale CEDO, desi stabileste norme minime (statele membre fiind libere sa adopte norme mai stricte), propunerea de fata urmareste de fapt o armonizare “catre nivelul cel mai ridicat” a procedurilor nationale in materie penala.

3.3 Legislatiile nationale ofera niveluri inca foarte diferite de protectie a drepturilor la aparare. Definirea unor norme comune, aplicabile in intreaga Uniunea, este indispensabila pentru crearea unui spatiu comun de drepturi si pentru a consolida increderea reciproca intre autoritatile judiciare nationale. CESE considera realizarea acestor obiective ca fiind deosebit de importanta, in acelasi timp o conditie necesara si o consecinta a liberei circulatii a persoanelor.

3.4 De asemenea, CESE subliniaza necesitatea de a reduce de urgenta volumul mare de cauze ale CEDO care se finalizeaza prin sanctiuni financiare pentru state.

3.5 Cu toate acestea, CESE tine sa reaminteasca faptul ca normele de acest tip nu vor putea fi aplicate si valorificate pe deplin in practica decat daca tin seama de diferentele dintre traditiile si sistemele juridice ale statelor membre (sisteme acuzatorii sau inchizitorii), in virtutea articolului 82 alineatul (2) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene. CESE considera ca acest aspect merita aprofundat.

3.6 Metoda si calendarul legislativ

3.6.1 Pentru CESE, asocierea dreptului de a avea acces la un avocat si a dreptului de a comunica cu un tert nu produce in mod necesar o valoare adaugata. Strict vorbind, acesta din urma nu face parte din drepturile la aparare.

3.6.2 CESE isi exprima insa regretul pentru faptul ca dreptul de a fi asistat de un avocat:

– nu a fost asociat dreptului la informare in cadrul procedurilor penale (B) sau

– a fost tratat independent de asistenta judiciara, cu care fusese asociat in foaia de parcurs a Consiliului.

3.6.3 Desi intelege motivele amanarii masurii privind asistenta judiciara, CESE contesta alegerea facuta de Comisie de a stabili principii inainte de a prevedea mijloacele financiare pentru punerea lor aplicare. Chiar daca impactul financiar nu poate justifica in sine incalcarea articolului 6 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, astfel cum este interpretat acesta de CEDO, aplicarea efectiva a drepturilor consacrate risca sa fie afectata.

3.6.4 CESE este cu atat mai preocupat, cu cat studiul de impact care insoteste propunerea de directiva pare sa subestimeze costurile pe care le implica aplicarea acesteia.

3.6.5 Fara sa-i conteste utilitatea, CESE isi exprima preocuparea in special cu privire la mijloacele financiare pe care le necesita executarea unui mandat de arest european si asistenta din partea a doi avocati (unul in statul membru care emite mandatul si celalalt in statul membru in care se executa acesta).

3.7 Cu privire la fond

3.7.1 Dreptul de a fi asistat de un avocat extins la persoanele suspectate (articolele 2 si 3)

3.7.1.1 Principala contributie a propunerii de directiva consta in aceea ca extinde dreptul de a fi asistat de un avocat la persoanele suspectate.

3.7.1.2 La ora actuala, hotararile recente ale jurisprudentei CEDO fac obiectul unor interpretari uneori contradictorii. CESE considera ca dreptul de a fi asistat de un avocat trebuie sa se nasca din momentul privarii de libertate a persoanei.

3.7.1.3 De la aceasta norma nu ar trebui sa se deroge decat in cazul in care persoana audiata face obiectul unor acte de urmarire penala si, din acest motiv si in aplicarea principiului lealitatii in stabilirea adevarului, nu mai poate fi audiata ca simplu martor, avand dreptul de a fi asistata de un avocat.

3.7.1.4 Aceasta orientare pare a fi in concordanta cu ultimele evolutii ale jurispudentei.

3.7.2 Continutul dreptului de a fi asistat de un avocat [articolul (4)]

3.7.2.1 Participarea activa a avocatului la interogatorii [alineatul (2)]

3.7.2.1.1 CESE este constient de la faptul ca propunerea de directiva pune accentul pe caracterul efectiv al dreptului de a fi asistat de un avocat, care va putea pune intrebari, solicita clarificari si face declaratii in timpul interogatoriilor si audierilor. Avand in vedere trasaturile specifice ale diferitelor sisteme judiciare, CESE considera ca modalitatile de exercitare a acestor drepturi ar putea fi reglementate de fiecare stat membru.

3.7.2.1.2 CESE considera ca ar fi util sa se prevada si posibilitatea ca avocatul sa solicite ca observatiile sa fie anexate procesului-verbal al interogatoriului, pentru a evita orice dificultate cu organele de ancheta.

3.7.2.1.3 CESE constata insa ca, pentru persoanele suspectate – daca termenul “suspectate” va fi retinut –, asistenta din partea unui avocat va intampina dificultati practice, in special in legatura cu transmiterea in timp real a dosarului [2]. Intr-adevar, pentru ansamblul cauzelor care au ca obiect fapte foarte raspandite, serviciile de ancheta nu detin un dosar inainte de retinerea persoanei in cauza.

3.7.2.2 Dreptul avocatului de a participa la orice actiune de anchetare sau de strangere de probe efectuata in prezenta persoanei care face obiectul anchetei [alineatul (3)]

3.7.2.2.1 Desi acest drept reprezinta un progres incontestabil in materie de protectie a drepturilor la aparare, in opinia CESE trebuie sa se faca totusi distinctia intre tipurile de masuri. In cadrul unei perchezitii, persoana care face obiectul anchetei trebuie sa poata beneficia de asistenta unui avocat.

3.7.2.2.2 Dimpotriva, pentru masurile de natura tehnica sau stiintifica (amprente digitale, prelevarea de substante corporale etc.), pentru care avocatul nu dispune de competente, CESE considera ca un astfel de drept nu ar reprezenta niciun castig. Ar putea fi suficient un formular semnat de catre persoana in cauza, care sa o informeze de consecintele refuzului unei astfel de masuri.

3.7.2.2.3 Cu toate acestea, CESE este constient de constrangerile pe care le-ar putea avea un astfel de drept asupra derularii anchetei. In opinia acestuia, este esential ca buna desfasurare a anchetei sa nu fie afectata. Strangerea de probe trebuie sa se poata face in cel mai scurt timp posibil, fiind in interesul persoanei suspectate insesi. CESE recomanda ca directiva sa prevada un termen de la care organele de ancheta sa poata actiona in ciuda absentei avocatului, trebuind sa se faca dovada ca acesta a fost informat in mod corespunzator.

3.7.2.2.4 CESE considera ca numai in anumite cazuri, in care nu se poate aduce atingere corectitudinii procedurii, ar putea fi lasat in competenta autoritatilor nationale sa decida cu privire la admisibilitatea eventuala a elementelor de proba obtinute in absenta avocatului.

3.7.2.3 Intrevederile dintre avocat si clientul sau [alineatul (5)]

3.7.2.3.1 In opinia CESE, desi durata si frecventa intrevederilor cu avocatul trebuie sa fie suficiente, absenta oricarei limitari alta decat aceea de a “aduce atingere exercitarii drepturilor sale la aparare”, notiune vaga si subiectiva, va genera litigii intre avocati si organele de politie.

3.7.2.3.2 CESE isi pune intrebari cu privire la chestiunea duratei inerente exercitarii acestor drepturi (consiliere din partea unui avocat, prezenta efectiva, luarea la cunostinta de dosar, intrevederea cu clientul sau, participarea la interogatorii si la anumite investigatii etc.) in contextul unei anchete limitate in timp, care a devenit prea scurta pentru a mai fi eficace.

3.7.2.3.3 CESE considera ca este necesar sa se prevada ca fiecare stat membru trebuie sa stabileasca o durata si o frecventa rezonabile pentru intrevederile dintre avocat si clientul sau, pentru a se evita perturbarea desfasurarii in conditii bune a anchetei, cu respectarea in acelasi timp a exercitiului efectiv al acestor drepturi. CESE considera ca intrevederile trebuie sa aiba loc cel putin inainte de fiecare nou interogatoriu.

3.7.2.4 Conditiile de detentie [alineatul (4)]

3.7.2.4.1 Impactul conditiilor de detentie asupra unei persoane private de libertate nu trebuie demonstrat. Din motive evidente, legate de demnitatea persoanei, CESE subliniaza necesitatea urgenta de a aloca sumele necesare imbunatatirii acestora. Desi, in opinia CESE, nu intra in atributiile avocatului dreptul de a verifica conditiile de detentie a persoanei in cauza, ar fi posibil, in schimb, ca avocatul sa le constate [3] si sa poata solicita consemnarea observatiilor sale. CESE propune sa se precizeze ca trebuie sa i se permita accesul la locul de detentie in cel mai scurt timp posibil.

3.7.2.5 Principiul liberei alegeri a avocatului

3.7.2.5.1 Dreptul de a fi asistat de un avocat nu poate fi inteles fara corolarul acestuia, si anume principiul liberei alegeri a avocatului, in conformitate cu articolul 6 alineatul (3) litera (c) din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului. Intrucat constata ca propunerea de directiva nu mentioneaza acest principiu, CESE propune sa fie reamintit. Ar putea sa se prevada o derogare in materie de terorism si criminalitate organizata, la solicitarea autoritatii judiciare; in acest caz, avocatul ar putea fi desemnat de organizatia profesionala competenta careia ii apartine.

3.7.2.5.2 Pentru ca principiul liberei alegeri a avocatului sa poata fi aplicat, viitorul instrument privind asistenta judiciara va trebui sa prevada ca toti avocatii europeni vor putea beneficia de luarea in calcul a interventiei lor ca asistenta judiciara.

3.7.2.5.3 Pentru a garanta exercitarea efectiva a drepturilor conferite de directiva, CESE invita statele membre sa reflecteze de urgenta la crearea unor structuri operative care sa permita asistenta imediata din partea unui avocat in situatia in care avocatul liber ales nu este disponibil imediat.

3.7.2.6 Secretul anchetei

3.7.2.6.1 CESE tine sa reaminteasca faptul ca avocatii sunt obligati sa respecte secretul anchetei. Aceasta obligatie va contribui, in opinia CESE, la garantarea faptului ca drepturile aprofundate prevazute de propunerea de directiva nu vor afecta buna derulare a anchetei.

3.7.3 Dreptul de a comunica cu un tert (articolele 5 si 6)

3.7.3.1 Recunoscand ca este important sa se garanteze informarea unui tert, insa preocupat de riscurile pe care dreptul de a comunica direct le-ar putea reprezenta pentru ancheta, CESE recomanda urmatoarea formulare: “dreptul de a informa” sau de a “notifica” un/unui tert sau consulatul/ui acestuia.

3.7.4 Domeniul de aplicare (articolul 2) si derogarile (articolul 8)

3.7.4.1 Temandu-se ca un formalism excesiv al procedurilor penale ar putea dauna eficientei anchetei, CESE considera necesar sa se lase fiecarui stat membru posibilitatea de a institui proceduri derogatorii de la anumite principii aplicabile pe durata cercetarii penale sau dupa trimiterea in judecata, mai ales in caz de fapte putin grave, des intalnite, care nu sunt contestate si nici contestabile.

3.7.4.2 Considerand ca este esential sa nu se aduca atingere bunei desfasurari a anchetei, CESE propune sa se prevada, indiferent de circumstante, o derogare in cazul in care se poate anticipa o perturbare a acesteia. CESE propune modificarea articolului 8 litera (a) in acest sens (cf. Observatii specifice).

4. Observatii specifice

4.1 Se recomanda inlocuirea, in intregul text al propunerii, a termenului “persoana suspectata sau acuzata” cu sintagma “persoana care face obiectul unor acte de urmarire penala”.

4.2 Articolul 3 alineatul (1) litera (a): se recomanda sa se introduca textul “sau audiere” dupa termenul “interogatoriu”.

4.3 Articolul 4 alineatul (1): inlocuirea termenului “reprezinta” cu termenul “asista”.

4.4 Articolul 4 alineatul (2): sa se detalieze prin introducerea textului “orice interogatoriu sau audiere a persoanei care face obiectul unor acte de urmarire penala” si sa se adauge textul “si de a solicita anexarea observatiilor sale in procesul-verbal”.

4.5 Articolul 4 alineatul (4): inlocuirea termenului “verifica” cu termenul “constata” si adaugarea textului “si de a obtine consemnarea observatiilor sale” dupa textul “conditiile de detentie ale persoanei suspectate sau acuzate” si a textului “in cel mai scurt timp posibil” dupa textul “si, in acest scop, are acces”.

4.6 Articolul 5, titlu si alineatul (1): inlocuirea sintagmei “sa comunice […] cu” cu sintagma “sa informeze”.

4.7 Articolul 5 alineatul (2): inlocuirea termenului “copil” cu termenul “minor”.

4.8 Articolul 6: inlocuirea termenului “comunicarea” cu termenul “informarea”.

4.9 Articolul 8 litera (a): la sfarsit se adauga textul “si de a nu aduce atingere desfasurarii in conditii bune a anchetei”.

4.10 Articolul 8 alineatul (2): inlocuirea termenului “autoritate judiciara” cu termenul “autoritate competenta”.

4.11 Articolul 11 alineatul (2) a treia liniuta: se adauga textul “si de a i se anexa observatiile la procesul-verbal”.

Bruxelles, 7 decembrie 2011

Presedintele Comitetului Economic si Social European

Staffan Nilsson

[1] JO C 54, 19.2.2011, p. 48-50.

[2] Articolul 7 din propunerea de directiva privind dreptul la informare in cadrul procedurilor penale prevede ca orice persoana suspectata sau acuzata ori avocatul acesteia are acces la dosarul cauzei.

[3] Termen care reprezinta o traducere mai fidela a termenului “to check up”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close