Nerambursarea unei taxe percepute fara a fi datorata – Imbogatire fara justa cauza ca urmare a legaturii existente intre instituirea acestei taxe si eliminarea altor taxe

Nerambursarea unei taxe percepute fara a fi datorata – Imbogatire fara justa cauza ca urmare a legaturii existente intre instituirea acestei taxe si eliminarea altor taxe

HOTARAREA CURTII (Marea Camera)
6 septembrie 2011

In cauza C 398/09,
avand ca obiect o cerere de pronuntare a unei hotarari preliminare formulata in temeiul articolului 234 CE de Østre Landsret (Danemarca), prin decizia din 12 octombrie 2009, primita de Curte la 14 octombrie 2009, in procedura

Lady & Kid A/S, Direct Nyt ApS, A/S Harald Nyborg Isenkram- og Sportsforretning, KID Holding A/S impotriva Skatteministeriet,

CURTEA (Marea Camera),

compusa din domnul V. Skouris, presedinte, domnii A. Tizzano, J. N. Cunha Rodrigues, K. Lenaerts, J. C. Bonichot, K. Schiemann si D. Šváby, presedinti de camera, domnul A. Rosas, doamna R. Silva de Lapuerta, domnii E. Juhász, M. Safjan (raportor), doamnele M. Berger si A. Prechal, judecatori,
avocat general: domnul P. Cruz Villalón,
grefier: doamna R. Seres, administrator,

avand in vedere procedura scrisa si in urma sedintei din 28 septembrie 2010,

luand in considerare observatiile prezentate:
– pentru Lady & Kid A/S si altii., de H. Peytz, advokats
– pentru guvernul danez, de domnul T. Winkler, in calitate de agent, asistat de S. Fugleholm, advokats
– pentru Comisia Europeana, de domnii R. Lyal si N. Fenger, in calitate de agenti,

dupa ascultarea concluziilor avocatului general in sedinta din 7 decembrie 2010,

pronunta prezenta Hotarare

1 Cererea de pronuntare a unei hotarari preliminare priveste interpretarea dreptului comunitar in materia restituirii platii nedatorate.
2 Aceasta cerere a fost formulata in cadrul unui litigiu intre Lady & Kid A/S, Direct Nyt ApS (denumita in continuare „Direct Nyt”), A/S Harald Nyborg Isenkram- og Sportsforretning (denumita in continuare „Harald Nyborg”) si Kid Holding A/S, pe de o parte, si Skatteministeriet (Ministerul Finantelor), pe de alta parte, cu privire la refuzul acestuia din urma de a rambursa o taxa perceputa cu incalcarea dreptului comunitar (denumita in continuare „taxa nelegala”).

Cadrul juridic

3 Prin Legea nr. 840 din 18 decembrie 1987, in vigoare de la 1 ianuarie 1988, Regatul Danemarcei a instituit in sarcina intreprinderilor o taxa denumita contributie pentru sprijinirea pietei fortei de munca (arbejsmarkedsbidrag, denumita in continuare „AMBI”). AMBI, a carei cota se ridica la 2,5 %, avea, in principiu, aceeasi baza de impozitare ca taxa pe valoarea adaugata (denumita in continuare „TVA”). Totusi, aceasta taxa nu se platea la momentul importului marfurilor pe teritoriul danez, ci era aplicata asupra pretului total de vanzare al respectivelor marfuri, atunci cand erau vandute pentru prima data pe acel teritoriu.
4 In schimbul instituirii AMBI, au fost eliminate anumite contributii ale angajatorilor la asigurarile sociale care trebuiau platite de intreprinderile daneze, in valoare de aproximativ 10 300 DKK pentru fiecare lucrator cu norma intreaga.
5 Scopul acestei reforme fiscale era sa elimine legatura dintre contributiile intreprinderilor si numarul de lucratori, pentru a stimula cresterea economica si a asigura o mai buna ocupare a fortei de munca, pastrand totodata un caracter neutru din punctul de vedere al finantelor publice.
6 AMBI a fost colectata de la intreprinderile daneze intre 1 ianuarie 1988 si 31 decembrie 1991, Legea nr. 840 din 18 decembrie 1987 fiind abrogata printr o lege din 21 decembrie 1991, intrata in vigoare la 1 ianuarie 1992.
7 In cursul anului 1989, legalitatea AMBI a fost contestata de o serie de intreprinderi importatoare in fata Østre Landsret, care a considerat necesar sa sesizeze Curtea cu privire la compatibilitatea acestei contributii cu dreptul comunitar. Ca raspuns, prin Hotararea Dansk Denkavit si Poulsen Trading din 31 martie 1992 (C 200/90, Rec., p. I 2217), Curtea a hotarat ca articolul 33 din A sasea directiva 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata: baza unitara de evaluare (JO L 145, p. 1) se opune unei taxe precum AMBI, din moment ce o astfel de taxa:
– este platita atat pentru activitatile supuse TVA ului, cat si pentru alte activitati cu caracter industrial sau comercial care constau in prestatii efectuate cu titlu oneross
– este perceputa, in ceea ce priveste intreprinderile obligate la plata TVA ului, pe o baza de impozitare identica cu cea utilizata pentru TVA, mai exact sub forma unui procent din totalul vanzarilor realizate, dupa deducerea cuantumului achizitiilor efectuates
– nu este platita, spre deosebire de TVA, la momentul importului, ci este aplicata asupra pretului total de vanzare al marfurilor importate, atunci cand acestea sunt vandute pentru prima data in statul membru respectivs
– nu trebuie sa fie mentionata separat pe factura, spre deosebire de TVA, si
– se colecteaza in paralel cu TVA ul.
8 In urma acestei hotarari, Legea nr. 389 din 20 mai 1992, in vigoare de la 22 mai 1992, a definit modalitatile de rambursare a AMBI percepute in mod nelegal. Legea prevede in special urmatoarele:
„Articolul 1
Normele generale ale dreptului danez reglementeaza aspectul daca si, eventual, in ce masura exista un drept la rambursare sau la despagubire pentru sumele care au fost platite la Trezoreria statului in conformitate cu Legea nr. 840 din 18 decembrie 1987 privind contributia pentru sprijinirea pietei fortei de munca, in forma sa modificata.
Articolul 2
[…]
2. Cuantumul sumei solicitate trebuie precizat si trebuie sa fie justificats in plus, cererea trebuie sa fie insotita de documente care sa permita sa se aprecieze daca contribuabilul a suferit un prejudiciu.
[…]”
9 Legea nr. 389 din 20 mai 1992 a fost completata prin Circulara nr. 122 din 10 iulie 1996, care, in vederea solutionarii administrative a cererilor de restituire, a stabilit conditiile pe care intreprinderea importatoare trebuia sa le indeplineasca, si anume:
– intreprinderea trebuie sa se fi aflat intr o situatie de concurenta reala cu producatorii danezi de marfuri echivalentes
– intreprinderea trebuie sa fi economisit, in ceea ce priveste contributiile la asigurarile sociale si celelalte contributii, o suma mai mica decat cea platita sub forma de AMBIs
– pozitia concurentiala a intreprinderii trebuie sa se fi deteriorat ca urmare a reformei, ceea ce presupune existenta unor marfuri daneze care implica importante costuri salariale, astfel incat intreprinderea daneza sa fi economisit, in ceea ce priveste contributiile la asigurarile sociale, o suma mai mare decat cea economisita de intreprinderea importatoare in raport cu produsele care sunt in concurenta cu cele ale intreprinderii danezes
– intreprinderile concurente daneze trebuie sa fi economisit, in ceea ce priveste contributiile la asigurarile sociale, sume considerabil mai mari decat cele platite sub forma de AMBIs
– dezavantajul din punctul de vedere al competitivitatii trebuie sa fie semnificativ si
– AMBI nu trebuie sa fi fost repercutata prin intermediul unei majorari a preturilor.

Actiunea principala si intrebarile preliminare

10 Intre 1997 si 1998, reclamantele din actiunea principala, care isi desfasurau activitatea in domeniul vanzarii cu amanuntul, au formulat in fata Københavns Byret actiuni impotriva Skatteministeriet pentru a obtine anularea deciziilor prin care fusesera respinse cererile lor de rambursare a AMBI colectate in mod nelegal. Respingerea cererilor de rambursare s a intemeiat pe faptul ca economia realizata de aceste intreprinderi ca rezultat al eliminarii contributiilor la asigurarile sociale, in perioada in care au trebuit sa plateasca AMBI, a fost mai mare decat sumele platite pentru AMBI si ca AMBI platita de respectivele intreprinderi a fost, prin urmare, compensata in mod integral.
11 Printr o hotarare din 16 decembrie 2002, Københavns Byret a respins actiunile formulate in cele patru cauze. Reclamantele din actiunea principala au formulat apel impotriva acestei hotarari in fata Østre Landsret la 13 ianuarie 2003.
12 Din decizia de trimitere reies urmatoarele:
– KID Holding A/S detinea, sub denumirea Daells Varehus, magazine de mari dimensiuni care ofereau numeroase produse diferite, printre care produse textile importate. Aceasta societate a platit o suma de 20 053 556 DKK sub forma de AMBI si a economisit o suma de 23 151 291 DKK in ceea ce priveste contributiile intreprinderii la asigurarile sociale.
– Lady & Kid A/S detinea, sub denumirile Daells Discount A/S si Madeleine, magazine cu preturi reduse care ofereau o selectie limitata din gama de produse Daells Varehus, in mare parte produse textile. Aceasta societate a platit o suma de 779 986 DKK sub forma de AMBI si a economisit, in aceeasi perioada, o suma de 1 872 901 DKK in ceea ce priveste contributiile intreprinderii la asigurarile sociale.
– Harald Nyborg detinea diferite magazine de mari dimensiuni care ofereau in special articole de feronerie, echipamente sportive, accesorii pentru autovehicule si material agricol. Aceasta societate a platit o suma de 5 333 609 DKK sub forma de AMBI si a economisit o suma de 3 322 105 DKK in ceea ce priveste contributiile intreprinderii la asigurarile sociale.
– Direct Nyt isi desfasura activitatea exclusiv in sectorul vanzarii prin corespondenta de produse importate. Aceasta societate a platit o suma de 709 933 DKK sub forma de AMBI si, neavand lucratori salariati, nu a realizat nicio economie in ceea ce priveste contributiile intreprinderii la asigurarile sociale in schimbul acestei plati.
13 In cursul procedurii in fata Østre Landsret, Skatteministeriet a recunoscut ca Harald Nyborg si Direct Nyt vandusera, intr o anumita masura, marfuri importate aflate in concurenta cu marfuri daneze care implicau costuri salariale importante, ca eliminarea contributiilor intreprinderilor la asigurarile sociale nu avusese repercusiuni asupra pretului marfurilor daneze care implicau costuri salariale importante si ca cele doua intreprinderi nu putusera, asadar, din cauza concurentei, sa includa in pretul marfurilor lor costul suplimentar generat de AMBI. Astfel, considerand ca AMBI nu a fost repercutata asupra altor persoane, Skatteministeriet a hotarat sa ramburseze AMBI respectivelor intreprinderi, in limita unui cuantum de 760 349 DKK, majorat cu dobanzile aferente, si, respectiv, de 319 469 DKK, majorat cu dobanzile aferente.
14 In cursul aceleiasi proceduri, partile din actiunea principala au convenit de asemenea sa considere ca 35 % din achizitiile facute de Harald Nyborg constau in produse importate, iar 84 % din AMBI platita de aceasta intreprindere era aferenta acestor produse, precum si ca 40 % din achizitiile facute de Daells Varehus constau in produse importate, iar 94 % din AMBI platita de intreprinderea in cauza era aferenta acestor produse. Tot astfel, partile mentionate au recunoscut ca contributiile anterioare la asigurarile sociale au afectat in aceeasi masura, in mod proportional, comertul cu produse importate si comertul cu produse daneze.
15 Intrucat reclamantele din actiunea principala au contestat compatibilitatea dreptului national si a deciziilor de respingere ale Skatteministeriet cu dreptul comunitar, Østre Landsret a considerat necesar sa adreseze Curtii o serie de intrebari cu privire la interpretarea dreptului comunitar in materia restituirii platii nedatorate. Prin urmare, instanta mentionata a hotarat sa suspende judecarea cauzei si sa adreseze urmatoarele intrebari preliminare:
„1) Hotararea Curtii din 14 ianuarie 1997, Comateb si altii (C 192/95-C 218/95, [Rec., p. I 165]), trebuie interpretata in sensul ca repercutarea unei taxe nelegale asupra unui produs presupune ca aceasta taxa se repercuteaza asupra cumparatorului produsului in cadrul operatiunii comerciale respective sau aceasta repercutare asupra preturilor poate avea loc si cu privire la preturile altor produse in cadrul unor operatiuni complet diferite, anterioare sau posterioare vanzarii produselor in cauza, de exemplu cu ocazia unei evaluari globale a repercutarii de a lungul unei perioade de patru ani in ceea ce priveste un numar ridicat de categorii de produse, incluzand atat produse importate, cat si produse neimportate?
2) Notiunea de drept comunitar «repercutare» trebuie interpretata in sensul ca o taxa nelegala perceputa cu ocazia vanzarii unor produse poate fi considerata ca fiind repercutata numai daca pretul produsului este mai ridicat decat pretul aplicabil in perioada imediat anterioara introducerii acestei taxe sau taxa mentionata poate fi considerata ca fiind repercutata si in cazul in care intreprinderea obligata la plata taxei a realizat, la momentul instituirii acesteia, o economie in ceea ce priveste alte taxe percepute pe o baza diferita si, in consecinta, intreprinderea a mentinut preturile neschimbate?
3) Notiunea de drept comunitar «imbogatire fara justa cauza» trebuie interpretata in sensul ca rambursarea unei taxe nelegale percepute cu ocazia vanzarii unui produs poate fi considerata ca generatoare a unei imbogatiri fara justa cauza in cazul in care intreprinderea, anterior sau posterior vanzarii produsului taxabil, a realizat o economie ca efect al eliminarii altor taxe percepute pe alte baze, daca se presupune ca aceasta eliminare a altor taxe profita si altor intreprinderi, inclusiv intreprinderilor care nu au platit taxa nelegala sau care au platit un cuantum mai redus al acesteia?
4) In ipoteza in care o taxa nelegala a avut drept consecinta, ca rezultat al structurii sale, imprejurarea ca intreprinderile care importau produse au platit taxe intr un cuantum proportional mai ridicat in raport cu intreprinderile care achizitionau cu precadere produse nationale, iar introducerea taxei nelegale a fost insotita de eliminarea unei alte taxe, legala, perceputa pe o alta baza, care afecta proportional ambele intreprinderi in egala masura, indiferent de natura achizitiilor efectuate de intreprinderi, se solicita indrumari cu privire la urmatoarele aspecte:
a) daca este conforma cu dreptul comunitar respingerea in tot sau in parte a cererii de rambursare a taxei nelegale formulate de o intreprindere care importa produse si care invoca repercutarea si imbogatirea fara justa cauza, in masura in care respingerea conduce la o situatie in care intreprinderea, ca rezultat al achitarii taxei nelegale intr un cuantum mai ridicat in comparatie cu o intreprindere similara care a achizitionat produse similare de pe piata nationala, se va afla, in conditii egale, intr o situatie mai putin favorabila ca urmare a reformei fiscale si a refuzului rambursarii, in raport cu intreprinderile similare care achizitioneaza cu precadere produse nationales
b) daca rambursarea taxei nelegale in situatia respectiva poate genera la nivel conceptual o «imbogatire fara justa cauza» si poate fi, prin urmare, refuzata in cazul in care rambursarea – chiar daca taxa este considerata a se fi repercutat – este necesara pentru a obtine o situatie in care efectul reformei fiscale, dupa restituiri, in conditii egale, sa ramana acelasi pentru intreprinderile care importau produse ca si pentru intreprinderile care achizitionau produse nationales
c) daca refuzul rambursarii intr o asemenea situatie, care implica faptul ca intreprinderile care au achizitionat cu precadere produse nationale si care au obtinut, prin urmare, un avantaj in raport cu intreprinderile care au recurs cu precadere la importul de produse, este contrar, pentru alte motive, dreptului comunitar, in special principiului egalitatii de tratament, si
d) daca din raspunsul la a treia intrebare rezulta ca rambursarea unei taxe percepute fara a fi datorata nu poate fi refuzata invocand imbogatirea fara justa cauza, atunci cand o astfel de rambursare se limiteaza la a anula avantajul de care au beneficiat intreprinderile care au achizitionat produse nationale in raport cu cele care au recurs cu precadere la importul de produse.”

Cu privire la intrebarile preliminare

Cu privire la a doua si la a treia intrebare

16 A doua si a treia intrebare, care trebuie analizate cu intaietate si impreuna, trebuie intelese ca referindu se la aspectul daca doar repercutarea unei taxe nelegale, perceputa la momentul vanzarii produselor, prin majorarea pretului de vanzare al acestora, poate genera, in cazul restituirii platii nedatorate, o imbogatire fara justa cauza pentru persoana impozabila sau daca si o economie rezultata din eliminarea concomitenta a altor taxe percepute pe o baza diferita ar putea avea drept consecinta o imbogatire fara justa cauza, in pofida faptului ca persoana impozabila a mentinut preturile sale de vanzare neschimbate.
17 In aceasta privinta, este necesar sa se aminteasca faptul ca dreptul de a obtine restituirea impozitelor percepute de un stat membru cu incalcarea dreptului Uniunii este urmarea si completarea drepturilor conferite justitiabililor de dispozitiile dreptului Uniunii care interzic astfel de taxe. Prin urmare, statul membru este obligat, in principiu, sa restituie impozitele percepute cu incalcarea dreptului Uniunii (a se vedea Hotararea din 9 noiembrie 1983, San Giorgio, 199/82, Rec., p. 3595, punctul 12, Hotararea din 21 septembrie 2000, Michaïlidis, C 441/98 si C 442/98, Rec., p. I 7145, punctul 30, Hotararea din 10 aprilie 2008, Marks & Spencer, C 309/06, Rep., p. I 2283, punctul 35, precum si Hotararea din 28 ianuarie 2010, Direct Parcel Distribution Belgium, C 264/08, nepublicata inca in Repertoriu, punctul 45).
18 Cu toate acestea, ca exceptie de la principiul rambursarii taxelor incompatibile cu dreptul Uniunii, rambursarea unei taxe percepute fara a fi datorata poate fi refuzata atunci cand ar determina o imbogatire fara justa cauza a avanzilor cauza. Protectia drepturilor garantate in acest domeniu de ordinea juridica a Uniunii nu impune, asadar, rambursarea impozitelor si a taxelor percepute cu incalcarea dreptului Uniunii, in cazul in care se stabileste ca persoana obligata la plata acestor taxe le a repercutat in mod efectiv asupra altor persoane (a se vedea Hotararea Comateb si altii, citata anterior, punctul 21).
19 Astfel, in asemenea conditii, nu agentul economic este cel care a suportat impozitul perceput nelegal, ci cumparatorul asupra caruia s a repercutat acesta. Prin urmare, rambursarea catre agentul economic a impozitului care a fost deja repercutat asupra cumparatorului ar echivala cu acordarea unei plati duble, care ar putea fi calificata drept „imbogatire fara justa cauza”, fara ca prin aceasta sa fie remediate consecintele nelegalitatii impozitului asupra cumparatorului (Hotararea Comateb si altii, citata anterior, punctul 22).
20 Cu toate acestea, avand in vedere ca un asemenea refuz al rambursarii unei taxe aplicate asupra vanzarii de produse constituie o limitare a unui drept subiectiv care decurge din ordinea juridica a Uniunii, acesta trebuie sa fie interpretat in mod restrictiv. Prin urmare, repercutarea directa a taxei nedatorate asupra cumparatorului reprezinta singura exceptie de la dreptul la rambursarea taxelor percepute cu incalcarea dreptului Uniunii.
21 Curtea a precizat de asemenea ca, chiar in cazul in care se dovedeste ca taxa nedatorata a fost repercutata asupra unor terte persoane, rambursarea sa agentului economic nu genereaza in mod obligatoriu imbogatirea fara justa cauza a acestuia din urma, intrucat includerea respectivei taxe in preturile practicate poate sa ii produca un prejudiciu prin diminuarea volumului vanzarilor sale (a se vedea Hotararile citate anterior Comateb si altii, punctele 29-32, Michaïlidis, punctele 34 si 35, precum si Hotararea din 2 octombrie 2003, Weberts Wine World si altii, C 147/01, Rec., p. I 11365, punctele 98 si 99).
22 In acelasi fel, un stat membru nu poate refuza o cerere de rambursare a unei taxe nelegale pentru motivul ca respectiva taxa a fost compensata din punct de vedere economic prin eliminarea unei taxe legale cu o valoare echivalenta.
23 Astfel, chiar daca rambursarea unei taxe nelegale unui agent economic care a repercutat o asupra clientilor sai poate, in conditiile amintite mai sus, sa conduca la o imbogatire fara justa cauza a acestuia, situatia este diferita in cazul unei pretinse eliminari a altor taxe care este legata de instituirea unei taxe contrare dreptului Uniunii.
24 O astfel de eliminare a taxelor reprezinta o alegere facuta de statul membru in materie fiscala, care exprima politica sa generala in domeniul economic si social. Astfel de alegeri pot sa aiba cele mai diverse consecinte care, independent de eventualele dificultati de a determina daca si in ce masura o taxa a inlocuit intr adevar pur si simplu o alta, nu permit ca rambursarea unei taxe nelegale intr un asemenea context sa poata fi considerata ca reprezentand o imbogatire fara justa cauza.
25 Aceasta concluzie nu poate fi infirmata de Hotararea din 26 iunie 1979, McCarren (177/78, Rec., p. 2161), si nici de Hotararea din 13 decembrie 1983, Apple and Pear Development Council (222/82, Rec., p. 4083). Astfel, chiar daca, la punctul 25 din Hotararea McCarren si la punctul 41 din Hotararea Apple and Pear Development Council, Curtea nu a exclus posibilitatea ca instanta nationala, aplicand dreptul sau intern, sa refuze rambursarea unei taxe nelegale si pentru un alt motiv decat repercutarea acesteia, repercutarea directa a taxei nedatorate asupra cumparatorului reprezinta, astfel cum reiese din cuprinsul punctului 20 din prezenta hotarare, singura exceptie de la dreptul la rambursarea taxelor percepute cu incalcarea dreptului Uniunii.
26 In concluzie, trebuie sa se raspunda la a doua si la a treia intrebare adresate ca restituirea platii nedatorate poate genera o imbogatire fara justa cauza numai in cazul in care sumele platite fara sa fi fost datorate de o persoana impozabila in temeiul unei taxe percepute intr un stat membru cu incalcarea dreptului Uniunii au fost repercutate in mod direct asupra cumparatorului. In consecinta, dreptul Uniunii nu permite unui stat membru sa refuze rambursarea unei taxe nelegale pentru motivul ca sumele platite fara sa fi fost datorate de persoana impozabila au fost compensate printr o economie rezultata din eliminarea concomitenta a altor taxe, intrucat o astfel de compensare nu poate fi considerata, din punctul de vedere al dreptului Uniunii, o imbogatire fara justa cauza in raport cu aceasta taxa.
27 Tinand seama de raspunsul dat la a doua si la a treia intrebare, nu este necesara pronuntarea cu privire la prima si la a patra intrebare.

Cu privire la cheltuielile de judecata

28 Intrucat, in privinta partilor din actiunea principala, procedura are caracterul unui incident survenit la instanta de trimitere, este de competenta acesteia sa se pronunte cu privire la cheltuielile de judecata. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observatii Curtii, altele decat cele ale partilor mentionate, nu pot face obiectul unei rambursari.

Pentru aceste motive, Curtea (Marea Camera) declara:

Normele dreptului Uniunii cu privire la restituirea platii nedatorate trebuie interpretate in sensul ca restituirea platii nedatorate poate genera o imbogatire fara justa cauza numai in cazul in care sumele platite fara sa fi fost datorate de o persoana impozabila in temeiul unei taxe percepute intr-un stat membru cu incalcarea dreptului Uniunii au fost repercutate in mod direct asupra cumparatorului. In consecinta, dreptul Uniunii nu permite unui stat membru sa refuze rambursarea unei taxe nelegale pentru motivul ca sumele platite fara sa fi fost datorate de persoana impozabila au fost compensate printr o economie rezultata din eliminarea concomitenta a altor taxe, intrucat o astfel de compensare nu poate fi considerata, din punctul de vedere al dreptului Uniunii, o imbogatire fara justa cauza in raport cu aceasta taxa.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close