Avizul Comitetului Regiunilor “Noul cadru financiar multianual post-2013”

Avizul Comitetului Regiunilor “Noul cadru financiar multianual post-2013” (2012/C54/08)

COMITETUL REGIUNILOR

– considera ca nivelul de finantare propus ar trebui considerat minimul absolut necesar pentru obiectivele ambitioase convenite de statele membre pentru Uniune in Tratat si in Strategia Europa 2020;
– isi reitereaza dezacordul ferm fata de orice forma de conditionalitate economica;
– sustine introducerea numai a acelor conditionalitati ex-ante care sunt un instrument pentru a imbunatati eficienta programelor si solicita ca incheierea unui acord oficial de parteneriat intre fiecare dintre statele membre si autoritatile locale si regionale ale acestora sa reprezinte o conditie specifica ex-ante;
– isi reitereaza dezacordul fata de rezerva de performanta propusa si subliniaza ca conditionalitatile ex-post si suspendarea fondurilor ar trebui sa se aplice doar in conditii care trebuie stabilite clar pentru situatia in care rezultatele asteptate lasa in mod serios de dorit;
– sustine propunerea CFM referitoare la crearea unei noi categorii de regiuni de “tranzitie”;
– subliniaza faptul ca pragul de absorbtie propus nu ar trebui sa duca, in niciun stat membru, la un nivel de angajare inferior nivelului cheltuielilor reale din perioada 2007-2013;
– solicita implicarea serioasa a autoritatilor locale si regionale in supravegherea si gestionarea proiectelor de infrastructura finantate prin facilitatea “Conectarea Europei”;
– saluta sprijinul semnificativ pentru cercetare si inovare propus in CFM;
– saluta angajamentul de ecologizare a PAC si propunerile legate de convergenta platilor si stabilirea unei limite maxime pentru platile directe;
– regreta ca bugetul destinat dezvoltarii rurale va continua sa fie mult prea mic in comparatie cu fondurile alocate platilor directe;
– nu considera ca principalele destinatii ale cheltuielilor din bugetul UE, cum ar fi Fondul european de dezvoltare (FED) sau programul pentru monitorizare globala pentru mediu si securitate (GMES) ar trebui finantate in principiu in afara CFM;
– isi exprima convingerea ca introducerea resurselor proprii ale UE ar trebui sa inlocuiasca contributiile nationale si isi exprima sprijinul pentru propunerile Comisiei privind taxa pe valoarea adaugata (TVA) si taxa pe tranzactiile financiare.
Raportor Flo CLUCAS (UK-ALDE), membra a Consiliului local Liverpool
Comisia Europeana (2011), Un buget pentru Europa 2020, Comunicare a Comisiei
COM(2011) 500 final
Comisia Europeana (2011), Propunere de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020
COM(2011) 398 final – 2011/0177 (APP)
Comisia Europeana (2011), Propunere de decizie a Consiliului privind sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene
COM(2011) 510 final – 2011/0183 (CNS)
Comisia Europeana (2011), Propunere de decizie a Consiliului privind sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene Propunere de regulament al Consiliului de stabilire a masurilor de punere in aplicare a sistemului de resurse proprii al Uniunii Europene
COM(2011) 511 final – 2011/0184 (APP)
Comisia Europeana (2011), Propunere de regulament al Consiliului privind metodele si procedura de punere la dispozitie a resurselor traditionale si proprii bazate pe VNB si privind masurile de raspuns la necesitatile trezoreriei
COM(2011) 512 final – 2011/0185 (CNS)

I. RECOMANDARI POLITICE COMITETUL REGIUNILOR

Abordarea generala a bugetului

1. saluta publicarea propunerilor Comisiei din 29 iunie 2011 referitoare la cadrul financiar multianual 2014-2020 (CFM), proiectul de regulament al Consiliului privind punerea in aplicare a CFM, acordul interinstitutional privind chestiunile bugetare (AII) si pachetul privind resursele proprii ale UE. CoR considera ca, impreuna, aceste propuneri ofera un cadru credibil pentru finantarea viitoarelor prioritati ale UE si o baza temeinica pentru aprofundarea dezbaterilor;
2. considera ca bugetul UE, desi limitat, este esential pentru solutionarea provocarilor cu care se confrunta UE. In raport cu bugetele nationale, specificitatea bugetului UE rezida in valoarea sa adaugata europeana, in efectul de parghie pe care il creeaza si in faptul ca 94,5 % din acesta reprezinta cheltuieli pentru investitii si doar 5,5 % cheltuieli administrative. Din acest motiv, CoR considera ca trebuie declansata o schimbare de perceptie, in special in randul trezoreriilor nationale, astfel incat responsabilitatile cheie ale UE sa fie considerate mai degraba o investitie decat o cheltuiala. CFM ar trebui sa urmareasca sa fie nu numai un model de eficienta financiara si eficacitate, ci si un model de guvernanta democratica si de transparenta;
3. constata cu precadere caracterul grav al dificultatilor economice si sociale cu care se confrunta in prezent statele membre si subliniaza ca bugetul UE, Strategia Europa 2020 si guvernanta economica europeana ar trebui sa actioneze impreuna, in mod coordonat, pentru a promova stabilitatea, cresterea economica durabila, protectia mediului, bunastarea sociala si coeziunea teritoriala si pentru a restabili increderea in integrarea europeana;
4. sprijina principalele principii care stau la baza CFM 2014-2020, printre care se numara concentrarea asupra rezultatelor, mobilizarea investitiilor din alte surse si, mai ales, simplificarea punerii in aplicare, inclusiv unificarea mai multor programe de finantare diferite. Ar trebui sa se puna un accent deosebit pe acele grupuri care intampina dificultati in a obtine finantare UE. Prin urmare, Comitetul solicita extinderea activitatilor de informare si de promovare, precum si servicii de consiliere privind fondurile, disponibile la nivelul UE;
5. atrage atentia asupra faptului ca procesul de elaborare si punere in aplicare a CFM poate avea mult de castigat ca urmare a contributiei autoritatilor locale si regionale. Responsabilitatile pentru investitiile publice apartin in egala masura autoritatilor locale si regionale si guvernelor de la nivel central. In acest context, ele joaca un rol extrem de important nu numai in gestionarea proiectelor finantate de UE, cat si in promovarea accesului la fonduri si in asigurarea unor cheltuieli coordonate intre diferitele fonduri;
6. de aceea, considera ca, in elaborarea si punerea in aplicare a CFM, exista suficient potential pentru promovarea guvernantei pe mai multe niveluri. In acest scop, solicita Comisiei sa aiba in vedere noi modalitati de lucru si noi forme de parteneriat cu autoritatile locale si regionale, ca element fundamental al tuturor noilor forme de guvernanta si finantare legate de CFM;
7. regreta ca in Comunicarea Comisiei nu se acorda o importanta speciala egalitatii de sanse si egalitatii intre femei si barbati si solicita statelor membre si Parlamentului European sa se implice pentru luarea in considerare a chestiunii egalitatii intre femei si barbati in planificarea bugetara (gender budgeting);
— Nivelul, structura, durata bugetului
8. reitereaza ideea ca UE trebuie sa dispuna de un buget credibil de cel putin 1 % [1] din VNB-ul UE, astfel incat sa realizeze obiectivele majore europene, in concordanta cu obiectivele Strategiei Europa 2020 si cu nevoile de la nivel local si regional. CoR considera ca, la nivelul de 1025 miliarde EUR sau 1,05 % din VNI-ul UE, propunerile de fata reusesc cu greu sa raspunda acestui deziderat;
9. in consecinta, considera ca nivelul de finantare propus ar trebui considerat minimul absolut necesar pentru obiectivele ambitioase convenite de statele membre pentru Uniune in Tratat si in Strategia Europa 2020. Propunand un CFM modest, care este echivalent in termeni reali cu cel precedent, Comisia Europeana si Parlamentul, cu sprijinul ferm al Comitetului Regiunilor, trebuie sa faca, in prezent, tot ce le sta in putinta pentru a preintampina, in cadrul negocierilor, orice eventuale reduceri ale nivelului propus;
10. saluta faptul ca rubricile bugetare au primit titluri noi pentru a reflecta mai indeaproape prioritatile Strategiei Europa 2020, insa regreta faptul ca nu a fost valorificata ocazia de a plasa toate fondurile UE care promoveaza dezvoltarea teritoriala in cadrul unei rubrici unice;
11. de asemenea, constata ca Comisia nu a valorificat prilejul de a face trecerea catre o perioada bugetara de zece ani, insa saluta posibilitatea de a adopta acest ciclu bugetar incepand cu anul 2020, ceea ce ar asigura o finantare stabila si pe termen lung si un control democratic mai bun;
— Flexibilitate bugetara, revizuire la jumatatea perioadei, conditionalitati
12. regreta absenta flexibilitatii din cadrul bugetului actual si subliniaza necesitatea unei flexibilitati mai mari pentru deplasarea alocarilor in interiorul rubricilor bugetare, in viitor;
13. regreta ca nu exista nicio referire la o posibilitate de transfer catre o rezerva de flexibilitate a UE al creditelor bugetare sau al marjelor neutilizate, in locul restituirii fondurilor catre statele membre;
14. ia nota de propunerea de a prezenta o “evaluare” a punerii in aplicare a CFM in 2016, insa subliniaza faptul ca, in locul acesteia, ar trebui realizata o revizuire la jumatatea perioadei completa (care sa includa evaluarea propusa), in 2017, cu posibilitatea de a adapta cheltuielile pe baza prioritatilor care ar putea sa apara, cu respectarea anumitor limite;
15. isi reitereaza dezacordul ferm fata de orice forma de conditionalitate economica care ar implica o discontinuitate in finantarea acordata autoritatilor locale si regionale, ca urmare a deciziilor economice adoptate de guvernele nationale;
16. cu toate acestea, sustine introducerea, in gestionarea programelor UE, numai a acelor conditionalitati ex-ante care sunt un instrument pentru a imbunatati eficienta programelor si a evalua mai curand capacitatea tehnica si administrativa reala decat punerea in aplicare a legislatiei UE; cerinta de a elabora strategii, planuri sau masuri, ca o conditionalitate ex-ante, nu trebuie sa insemne ca fondurile sunt conditionate de realizarea acestora, inclusiv a celor care nu sunt cofinantate cu fonduri UE, intrucat acest lucru ar putea incalca principiile proportionalitatii si subsidiaritatii;
17. solicita ca incheierea unui acord oficial de parteneriat intre fiecare dintre statele membre si autoritatile locale si regionale ale acestora sa reprezinte o conditie specifica ex-ante care sa fie verificata de Comisie;
18. subliniaza ca conditionalitatile ex-post si suspendarea fondurilor ar trebui sa se aplice doar in conditii care trebuie stabilite clar pentru situatia in care rezultatele asteptate lasa in mod serios de dorit si solicita sa se tina seama de conditiile nationale privind recuperarea banilor deja acordati. De asemenea, ar trebui sa existe o colaborare stransa intre autoritatile nationale, regionale si locale pentru stabilirea acestor conditionalitati ex-post, evitand riscul de intrerupere a finantarii din cauza unor criterii care nu sunt strict obiective si masurabile;
19. subliniaza ca rezultatele si obiectivele trebuie stabilite impreuna cu autoritatile locale si regionale, iar sarcinile administrative care ar putea sa apara trebuie mentinute la un nivel cat mai scazut. Trecerea catre masurarea rezultatelor ar trebui sa determine eliminarea, in consecinta, a sistemului actual de masurare a inputurilor si a outputurilor detaliate. Abordarea bazata pe conditionalitati necesita explicarea mai clara si mai buna a modului in care va functiona aceasta in practica pentru partile interesate;
20. subliniaza ca noul cadru financiar multianual al UE ar trebui sa fie pe deplin in acord cu utilizarea durabila a resurselor si solicita o analiza imbunatatita a amprentei de carbon a investitiilor realizate cu sprijin de la bugetul UE;

Rubrica bugetara 1 – Cresterea inteligenta si favorabila incluziunii — Propuneri referitoare la politica de coeziune

21. este de acord cu caracterul paneuropean propus pentru politica de coeziune, care sa acopere toate regiunile; in cadrul acesteia, cea mai mare parte a fondurilor ar trebui sa fie alocate regiunilor celor mai sarace, iar regiunilor mai prospere ar trebui sa li se permita sa faca fata provocarilor cu care se confrunta. CoR saluta trimiterea explicita la coeziunea economica, sociala si teritoriala ca subplafon al rubricii bugetare 1, insa isi exprima regretul ca nu se prevede o marja. Aceasta ar permite o crestere a fondurilor din cadrul acestui subplafon, in situatia in care ar exista fonduri ramase necheltuite in alta parte;
22. constata de asemenea ca sumele propuse pentru fondurile structurale (336 miliarde EUR pentru FEDR, FSE si Fondul de coeziune, insa fara facilitatea “Conectarea Europei”) reprezinta cu 3 % mai putin decat in runda actuala, in care se aloca 347 miliarde EUR. Obiectivul ar trebui sa fie acela de a acorda programelor finantate din fondurile structurale resurse cel putin constante in termeni reali in raport cu runda de fata.
23. nu este de acord cu propunerea ca regiunile mai bogate sa trebuiasca sa isi aloce cu prioritate totalitatea fondurilor structurale primite – cu exceptia FSE – chestiunilor legate de energie, dezvoltarea IMM-urilor si inovarii. Desi un anumit grad de concentrare este esential in cadrul fiecarui program operational, aceste limitari la nivelul UE nu vor genera o valoare adaugata, avand in vedere natura diversa a regiunilor Europei si provocarile diferite cu care se confrunta acestea. Ar trebui sa se permita o libertate de alegere mai mare dintr-o oferta mai larga din randul obiectivelor tematice ale Strategiei Europa 2020;
24. isi reitereaza dezacordul fata de rezerva de performanta propusa de 5 % din bugetul alocat politicii de coeziune. Aceasta risca sa se transforme intr-un scenariu perdant-perdant, tinand seama de faptul ca rezerva este alocata pe baza unor pachete financiare nationale prestabilite. In cazul in care criteriile de performanta nu sunt indeplinite (putand exista motive obiective si externe), sumele alocate pentru rezerva de performanta sunt pur si simplu pierdute. Punerea in aplicare cu succes a programului va fi suficienta prin ea insasi ca rasplata, fiind mai utila alocarea cheltuielilor pentru masurile de prevenire, cum ar fi asistenta tehnica destinata construirii capacitatii institutionale;
25. sustine propunerea CFM referitoare la crearea unei noi categorii de “tranzitie” pentru regiunile cu un PIB cuprins intre 75 % si 90 % din PIB-ul UE si saluta mecanismul de siguranta propus pentru regiunile care nu mai sunt eligibile pentru fondurile de convergenta. Subliniaza totusi faptul ca, utilizand datele privind PIB, care sunt cu cativa ani in urma conditiilor economice reale, este afectata credibilitatea politicii de coeziune;
26. Comisia trebuie sa tina seama de multele regiuni al caror PIB a scazut in raport cu perioada de referinta 2006-2008, sa profite de marjele de flexibilitate din cadrul financiar propus, sa utilizeze procesul de ajustare propus in conformitate cu articolul 5 al proiectului de regulament al Consiliului privind CFM si sa efectueze o revizuire intermediara a CFM in 2017. In documentele de programare trebuie luate in calcul efectele regionale diferite ale recesiunii economice;
27. reitereaza faptul ca Fondul social european trebuie sa ramana parte integranta a politicii de coeziune a UE. Intr-adevar, FSE este pus in aplicare cel mai bine la nivel teritorial, prin programe integrate, bazate pe situatia din teren, si mai putin prin programe tematice sau sectoriale separate, adoptate la nivel national;
28. subliniaza importanta promovarii egalitatii de sanse si a egalitatii dintre femei si barbati in UE si in tarile terte, prin alocarea unor resurse suficiente FSE, Fondului european de dezvoltare si altor programe sociale;
29. saluta propunerea ca, in statele membre eligibile (cele cu un VNB sub 90 % din media UE), volumul sumelor alocate Fondului de coeziune sa fie mentinut la o treime din totalul finantarii dedicate coeziunii la nivel national;
30. sustine cresterea bugetului alocat cooperarii europene teritoriale de la 9 miliarde EUR la 13 miliarde EUR si ia nota de importanta valoare adaugata a programului INTERREG si a altor programe care incurajeaza regiunile europene sa conlucreze pentru a raspunde provocarilor comune;
31. sustine cu fermitate propunerea de a adopta un cadru strategic comun (CSC), care sa duca la elaborarea unui set de orientari strategice pentru principalele fonduri UE care prezinta o dimensiune teritoriala. CSC trebuie insa sa mearga dincolo de alinierea fondurilor la nivelul strategic, pentru a asigura practici si proceduri de punere in aplicare comune fondurilor pe perioada implementarii;
32. este de acord cu abordarea de a stabili rata actuala de reducere a alocarilor pentru coeziune la un nivel care sa reflecte rata reala de executare si capacitatile de absorbtie reale din fiecare stat membru, insa subliniaza faptul ca noua rata de reducere trebuie stabilita la un nivel care sa permita realizarea unei politici de coeziune eficiente in toate statele membre. Astfel, pragul de absorbtie propus nu ar trebui sa duca, in nici un stat membru, la un nivel de angajare inferior nivelului cheltuielilor reale (adaptate la inflatie) din perioada 2007-2013;
33. insista asupra ideii ca principiul parteneriatului trebuie sa devina realitate, trebuie sa fie promovat in mod activ si aplicat cu strictete. CoR saluta acordurile de parteneriat, intrucat acestea reprezinta o posibilitate de a se face o planificare strategica a programelor, insa subliniaza ca forma concreta a acordurilor de parteneriat trebuie sa respecte principiul subsidiaritatii si repartizarea competentelor in statele membre. Prin urmare, domeniul de aplicare al acestor contracte trebuie sa ramana limitat la masurile din cadrul politicii de coeziune si la alte fonduri din cadrul strategic comun. Autoritatile locale si regionale competente trebuie tratate ca parteneri egali ai autoritatilor nationale in pregatirea, punerea in aplicare si evaluarea programelor finantate prin fondurile structurale si a contractelor de parteneriat asociate acestora. Pactele teritoriale intre autoritatile locale, regionale si cele nationale ar trebuie sa fie la randul lor o optiune pentru formalizarea parteneriatelor existente impreuna cu guvernele nationale;
34. isi reitereaza apelul pentru introducerea si promovarea “obligatiunilor cetatenesti”, pentru a sprijini dezvoltarea locala. Aceste obligatiuni ar putea permite proiectelor finantate de UE sa beneficieze de surse suplimentare din partea cetatenilor si a altor fonduri publice, care ar investi, motivate de un profit corect si garantat;
35. de asemenea, subliniaza necesitatea de a dezvolta solutii in materie de energie produsa pe plan local prin intermediul initiativei “Orase inteligente”, care promoveaza aprovizionarea ecologica si eficienta cu energie, si solicita acordarea unui sprijin sporit oraselor si regiunilor, in special pentru furnizarea expertizei tehnice necesare la elaborarea unor planuri de actiune locale sau regionale pentru combaterea schimbarilor climatice si pentru a incuraja emulatia ideilor. In acest sens, evidentiaza rolul jucat de Conventia primarilor, al carei buget ar trebui sporit pentru a permite extinderea domeniului sau de actiune in directia furnizarii de expertiza tehnica autoritatilor locale si regionale in materie de elaborare a planurilor de actiune impotriva schimbarilor climatice si de confruntare cu provocari mai specifice privind energia si resursele, cum ar fi politica in domeniul apei;
— Facilitatea “Conectarea Europei”
36. ia nota de propunerea de creare a unei noi facilitati, facilitatea “Conectarea Europei”, cu un buget de 40 de miliarde EUR, pentru sustinerea investitiilor in transport, energie si infrastructura TIC de importanta europeana, si considera ca eliminarea blocajelor de pe aceste retele va reprezenta o valoarea adaugata importanta pentru societate; este nevoie insa de implicarea serioasa a autoritatilor locale si regionale in supravegherea si gestionarea acestor proiecte de infrastructura, aspect care nu este prevazut in cadrul mecanismelor de gestionare centralizata propuse in prezent;
37. reaminteste sprijinul sau in favoarea introducerii obligatiunilor europene pentru finantarea de proiecte, destinate finantarii infrastructurii, precum si faptul ca aceste obligatiuni pot avea un efect de parghie extrem de benefic asupra bugetului UE. Cu toate acestea, instrumentele mentionate ar trebui privite mai degraba ca un element suplimentar, decat ca un inlocuitor al granturilor acordate prin fondurile structurale;
— Finantarea pentru cercetare si dezvoltare: “Orizont 2020”
38. considera ca bugetul actual al Uniunii pentru cercetare este inadecvat si, de aceea, saluta cresterea semnificativa propusa in CFM (o crestere de la 53 miliarde EUR la 80 miliarde EUR). Aceasta aduce Uniunea mai aproape de obiectivul Strategiei Europa 2020 de a investi 3 % din PIB-ul UE in cercetare si inovare, in acord cu obiectivul de a crea o “Uniune a inovarii”. CoR solicita mai ales consolidarea programului “Regiunile cunoasterii”, insa considera ca este vital sa se accelereze aplicarea rezultatelor cercetarii pe piata. CoR sprijina ideea unei implicari mai ample in initiative legate de clusterele economice si alte parteneriate locale, care contribuie la consolidarea potentialului de inovare;
39. sustine crearea unui cadru strategic comun pentru cercetare si inovare, “Orizont 2020”, intrucat acesta ar avea potentialul de a simplifica si consolida diferitele programe de finantare din acest domeniu, cum ar fi Programul-cadru pentru cercetare (PC 7) si Programul pentru competitivitate si inovare (PCI). Cu toate acestea, CoR atrage atentia ca CSC pentru cercetare si inovare ar trebui sa fie bine coordonat si coerent cu CSC propus pentru fondurile teritoriale;
— Educatie, formare, tineret
40. saluta propunerea de crestere a bugetului pentru programele UE specifice in domeniul educatiei, formarii si tineretului (inclusiv sport) cu 15 miliarde EUR. Aceste programe trebuie completate cu cheltuieli din cadrul FSE. CoR saluta cu precadere accentul care se pune pe rationalizarea si simplificarea setului actual de programe in materie de tineret, educatie si formare in cadrul unui program unic, integrat, proces care sa fie insotit de o simplificare a procedurilor. Cu toate acestea, programul “Europa educatiei” nu ar trebui sa se adreseze doar celor care frecventeaza institutii de invatamant superior, ci sa se ocupe si de fenomenul complex al parasirii timpurii a scolii, in privinta caruia autoritatile locale si regionale au un rol important de jucat. De asemenea, CoR subliniaza importanta economica si sociala din ce in ce mai mare a sectorului cultural si a celui creativ, precum si necesitatea de a acorda un sprijin suficient acestor sectoare, prin utilizarea FEDER si FSE;
41. considera ca este imperios necesar ca, in cadrul restructurarii programelor de finantare, sa fie prevazut in continuare un program de sprijinire a tinerilor, adaptat nevoilor specifice ale acestora. Acest nou program integrat s-ar baza pe rezultatele pozitive ale actualului program “Tineretul in actiune”. Acesta ar promova, in conformitate cu strategia UE pentru tineret, pe langa dezvoltarea schimburilor de tineri si de specialisti, si o participare mai mare a tinerilor la viata democratica in Europa;
Rubrica bugetara 2 – Crestere durabila: resursele naturale
42. ia nota, ca si in cazul fondurilor structurale, de scaderea finantarii propuse pentru politica agricola comuna (PAC) de la 396 miliarde EUR la 372 miliarde EUR. Cu toate acestea, remarca faptul ca PAC – atat pilonul I, cat si pilonul II – ramane in continuare un segment al cheltuielilor bugetare care depaseste suma de 336 miliarde EUR, propusa pentru fondurile structurale;
43. considera ca, data fiind cerinta urgenta ca PAC nu numai sa satisfaca nevoile alimentare, dar si sa realizeze obiectivele centrale ale Europei, ea ar trebui mai bine armonizata cu Strategia Europa 2020, astfel incat sa permita agricultorilor sa primeasca, pe o baza echitabila, plati pentru furnizarea bunurilor publice precum acordarea unei atentii sporite sigurantei alimentare, gestionarea durabila a resurselor naturale, protectia biodiversitatii, combaterea schimbarilor climatice si regenerarea zonelor rurale in ansamblul lor;
44. saluta in mod special faptul ca Comisia nu a facut alegerea de a fragmenta si mai mult peisajul financiar, instituind un fond special destinat schimbarilor climatice, ci a optat, in schimb, pentru abordarea mai integrata si “simplificatoare” de a “ecologiza” 30 % din cheltuielile din cadrul pilonului I, dar subliniaza ca ecologizarea nu trebuie sa duca la subminarea programelor de agricultura ecologica ale statelor membre;
45. saluta angajamentul de ecologizare a PAC si solicita ca ecologizarea PAC sa includa criterii clare, obligatorii si explicite pentru beneficiari, referitoare la protectia solului si la utilizarea eficienta a apei subterane, precum si masuri progresive de abolire a tuturor subventiilor care au un impact negativ asupra mediului;
46. saluta propunerile legate de convergenta platilor si stabilirea unei limite maxime pentru platile directe. Aceasta ar trebui sa duca la un sistem mai echitabil de alocare intre statele membre. CoR sustine, de asemenea, pe deplin propunerea de a permite o mai mare flexibilitate intre cei doi piloni ai PAC: platile directe si dezvoltarea rurala;
47. isi exprima ingrijorarea cu privire la faptul ca noua “rezerva pentru crizele din sectorul agricol” de 3,5 miliarde EUR propusa si extinderea domeniului de aplicare al Fondului de adaptare la globalizare reflecta preferinta Comisiei pentru masurile reactive in defavoarea celor preventive si considera ca, pentru a raspunde situatiilor de criza, ar trebui sa existe o mai mare flexibilitate bugetara, in locul crearii unei game din ce in ce mai largi de rezerve, fonduri si instrumente pentru situatii de urgenta in afara CFM. In acest sens, considera ca viabilitatea politicii agricole comune este indisolubil legata de mentinerea mecanismelor de reglementare a pietei, in vederea combaterii volatilitatii preturilor si garantarii stabilitatii acestora, atat pentru producatori, cat si pentru consumatori;
48. regreta ca bugetul destinat dezvoltarii rurale (90 miliarde EUR) va continua sa fie mult prea mic in comparatie cu fondurile alocate platilor directe, insa saluta faptul ca FEADR va fi pus intr-o relatie mai stransa cu celelalte fonduri teritoriale cuprinse in cadrul strategic comun. PAC si politica de coeziune nu pot fi tratate izolat una de cealalta si trebuie sa fie coordonate mai indeaproape decat este cazul in prezent. In ceea ce priveste eliminarea abordarii “pe axe”, CoR subliniaza ca, in acest caz, alte proiecte, fara caracter agricol, cum ar fi cele de promovare a incluziunii sociale, de reducere a saraciei si de dezvoltare economica a zonelor rurale (noua prioritate 6) nu trebuie sa beneficieze de mai putina atentie in viitor;
49. solicita continuarea programului european de ajutor alimentar destinat persoanelor celor mai defavorizate si dotarea acestuia cu mijloace similare celor din actuala perioada. Daca acest program este transferat din domeniul de aplicare a politicii agricole comune in cel al Fondului social european, finantarea ar trebui adaptata in consecinta in structura bugetului;
50. isi exprima preocuparea cu privire la faptul ca includerea politicii in domeniul pescuitului in cadrul unei politici maritime integrate, sub forma Fondului european in domeniul maritim si al pescuitului (EMFF), ar putea implica o reducere a nivelurilor de finantare alocate pescuitului. O astfel de reducere este nepotrivita, date fiind provocarile cu care se confrunta comunitatile de pescuit;
51. subliniaza valoarea programului LIFE+ si saluta cresterea bugetului acestuia la 3,2 miliarde EUR;
Rubrica bugetara 3 – Securitate si cetatenie
52. saluta propunerile bugetare din cadrul acestei rubrici si subliniaza importanta unui buget adecvat pentru imigratie, azil si securitate. CoR subliniaza in mod special necesitatea adoptarii unei abordari coordonate in ceea ce priveste gestionarea granitelor externe ale Uniunii si saluta progresele in sensul dezvoltarii unui sistem european comun in materie de azil: domeniu in care cooperarea la nivelul UE este in mod cert singura solutie. Cu toate acestea, trebuie gasit un echilibru intre cheltuielile legate de securitate (inclusiv securitatea interna) si cele legate de frontiere, pe de o parte, si cheltuielile in domenii precum integrarea migrantilor si conditiile de primire pentru solicitantii de azil, pe de alta parte, domenii in care masurile adoptate de autoritatile locale si regionale pot aduce o valoare adaugata clara;
53. subliniaza importanta asigurarii unor resurse corespunzatoare pentru promovarea drepturilor fundamentale, a democratiei si a participarii cetatenilor la eforturile de a construi o cetatenie europeana si, de aceea, considera ca accentul pus in cadrul Programului “Europa pentru cetateni” pe parteneriatele destinate sprijinirii societatii civile la nivelul UE este de o importanta capitala;
54. considera ca securitatea UE este strans legata de promovarea democratiei, a bunei guvernante si a statului de drept atat in interiorul Uniunii, cat si in tarile terte si ca Uniunii in revine sarcina de a promova aceste valori pe plan mondial;
55. subliniaza importanta bugetului de 396 milioane EUR propus pentru programul de sanatate publica al UE si subliniaza ca trebuie sa fie disponibile suficiente fonduri pentru inovarea sociala si inovarea in domeniul biologiei si tehnologiei in sectorul serviciilor de sanatate. CoR constata importanta serviciilor sociale si in materie de sanatate, ele fiind un motor important pentru ocuparea fortei de munca in viitor si subliniaza, de aceea, ca lupta impotriva inegalitatilor trebuie sa constituie o prioritate bugetara;
56. subliniaza importanta finantarii de 1,6 miliarde EUR propuse pentru programul “Europa creativa” si subliniaza ca toti actorii din sectorul cultural si cel creativ, care contribuie semnificativ la indeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, trebuie sa aiba acces la fonduri suficiente;
Rubrica bugetara 4 – Europa globala
57. recunoaste ca UE detine o pondere importanta la nivel international, mai mare decat aceea a sumei statelor membre, si ca provocarile cu care se confrunta UE necesita un raspuns global. In consecinta, CoR saluta alocarea unui buget crescut (36 miliarde EUR) politicii de vecinatate si politicii in materie de cooperare pentru dezvoltare;
58. sustine propunerea Comisiei de simplificare a instrumentelor aplicabile in materie de extindere, prin crearea unui instrument de preaderare integrat unic;
59. reitereaza solicitarea de a se permite autoritatilor locale si regionale din tarile destinatare ale politicii europene de vecinatate (PEV) sa primeasca sprijin financiar pentru participarea lor la structurile relevante;
60. subliniaza angajamentul sau in favoarea eradicarii saraciei si mai ales a Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, care trebuie atinse pana in 2015, si sustine obiectivul de a aloca 0,7 % din PIB-ul statelor membre dezvoltarii teritoriilor de peste mari. Subliniaza in mod special rolul important pe care il joaca UE in asigurarea unei abordari coordonate in furnizarea ajutorului umanitar si solicita statelor membre sa ia masuri pentru a se asigura ca isi respecta angajamentele in domeniul dezvoltarii;
Rubrica bugetara 5 – Administratie
61. subliniaza necesitatea de a urmari si a genera in mod continuu economii ca urmare a eficientizarii administrative in toate institutiile si organele consultative ale UE, fara a prejudicia rolul vital al acestora in indeplinirea obiectivelor europene;
62. subliniaza faptul ca se pot realiza economii importante prin restructurare si cooperare interinstitutionala si printr-o mai buna organizare a activitatilor institutionale, prin aplicarea integrata de solutii electronice;
Fonduri neincluse in CFM si mecanisme de corectie
63. nu considera ca principalele destinatii ale cheltuielilor din bugetul UE, cum ar fi Fondul european de dezvoltare (FED), Fondul de adaptare la globalizare (FAG), programul pentru monitorizare globala pentru mediu si securitate (GMES), precum si alte instrumente, care totalizeaza 58 de miliarde EUR, ar trebui finantate in principiu in afara CFM. Aceasta limiteaza actiunea democratiei parlamentare si dauneaza transparentei. In principiu, toate posturile de cheltuieli UE, chiar si cele proiectate pe termen mai lung sau care ar putea sa nu fie angajate, ar trebui sa faca obiectul unor dezbateri similare celor privind CFM;
64. sustine simplificarea anuntata a sistemului foarte complex de rabaturi si corectii si saluta faptul ca noile corectii, sub forma unor sume forfetare, sunt limitate in timp; de asemenea, saluta propunerea Comisiei de a inlocui sistemele de rabaturi existente cu un mecanism de corectie general. Un asemenea mecanism de corectie ar trebui in orice caz sa garanteze ca, in principiu, sumele respective nu vor suferi o crestere si ca se va ajunge prin urmare la un just echilibru intre statele membre. O serie de mecanisme de corectie vor lua sfarsit in mod automat in 2013, insa corectia acordata Marii Britanii si rabaturile legate de aceasta acordate Germaniei, Olandei, Austriei si Suediei nu au deocamdata un termen limita. Cu toate acestea, CoR considera ca o revizuire a mecanismelor de corectie se poate realiza numai daca motivele legitime care stau la baza acestor mecanisme sunt la randul lor abordate;
Resursele proprii ale UE
65. isi exprima convingerea ca introducerea resurselor proprii ale UE ar trebui sa inlocuiasca contributiile nationale si reaminteste ca toate statele membre si parlamentele nationale au aderat la articolul 311 din TFUE, care reprezinta un angajament ca bugetul UE sa fie finantat in intregime din resurse proprii. In consecinta, CoR sustine initiativele menite sa reduca contributiile directe ale statelor membre la bugetul UE, crescand in acelasi timp resursele proprii ale UE disponibile pentru solutionarea provocarilor viitoare;
66. de aceea, isi exprima sprijinul pentru propunerile Comisiei de a institui o noua resursa bazata pe taxa pe valoarea adaugata (TVA). Desi aceste propuneri sunt ambitioase, sunt extrem de necesare;
67. saluta propunerea de introducere a unei taxe pe tranzactiile financiare, coordonata la nivel european. Impozitarea sectorului financiar ar aduce o contributie importanta la o mai mare echitate si ar limita numarul activitatilor financiare, in special al speculatiilor;
68. considera ca orice sistem nou de finantare a bugetului Uniunii ar trebui sa garanteze respectarea principiilor echitatii, stabilitatii economice, solidaritatii, transparentei si simplitatii si sa se aplice tuturor statelor membre. In acest scop, inainte de luarea unei decizii cu privire la introducerea unor resurse proprii noi, trebuie realizata o evaluare detaliata a impactului si a fezabilitatii unei astfel de masuri. De asemenea, este inca si mai important sa se lanseze o dezbatere cu participarea statelor membre, la care sa fie implicate indeaproape si autoritatile locale si regionale;

Procedura si termene

69. saluta faptul ca CFM contine dispozitii specifice pentru situatia in care nu va fi adoptat pana la finele anului 2012, desi recunoaste ca acest lucru ar putea de fapt sa fie un factor de descurajare a partilor implicate pentru a ajunge la timp la un acord. In consecinta, CoR face apel la institutiile UE sa ajunga la un acord cu privire la aceste propuneri in termenul stabilit;
70. isi exprima regretul ca Parlamentul European va continua sa aiba doar competenta de a da un aviz conform cu privire la CFM, si nu dreptul de a participa la adoptarea acestuia in cadrul unei proceduri de codecizie, care ar fi mai complete, ceea ce inseamna ca nu poate face propuneri de amendamente in mod formal, si, in consecinta, solicita Consiliului si Comisiei sa asigure o angajare maxima a Comitetului Regiunilor si a Parlamentului European prin stabilirea unor mecanisme de cooperare consolidata;
71. este posibil sa revizuiasca prezentul aviz in cursul anului 2012, in functie de evolutia negocierilor privind CFM.

II. RECOMANDARI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

Considerentul 2
Text propus de Comisie | Amendament CoR |
Avand in vedere necesitatea unui nivel adecvat de predictabilitate pentru pregatirea si executarea investitiilor pe termen mediu, durata cadrului financiar ar trebui sa fie de sapte ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2014, cu o evaluare intermediara a punerii in aplicare a cadrului financiar. Rezultatele acestei evaluari ar trebui sa fie luate in considerare in cursul ultimilor trei ani ai cadrului financiar. | Avand in vedere necesitatea unui nivel adecvat de predictabilitate pentru pregatirea si executarea investitiilor pe termen mediu, durata cadrului financiar ar trebui sa fie de sapte ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2014, cu o evaluareintermediararevizuire la jumatatea perioadei a punerii in aplicare a cadrului financiar. Rezultatele acestei evaluarirevizuiri ar trebui sa fie luate in considerare in cursul ultimilor trei ani ai cadrului financiar. |

Expunere de motive

A se vedea punctul 13 din proiectul de aviz.
La 24 octombrie 2011, Comitetul Regiunilor a primit o scrisoare de sesizare din partea Secretariatului Consiliului referitoare la Regulamentul Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 [COM(2011) 398 final]. Proiectul de aviz constituie un raspuns la aceasta sesizare.

Amendamentul 2

Considerentul 8
Text propus de Comisie | Amendament CoR |
Pachetele nationale destinate politicii de coeziune pentru crestere economica si ocuparea fortei de munca sunt stabilite pe baza previziunilor referitoare la produsul intern brut (denumit in continuare “PIB”) din primavara anului 2011. Date fiind incertitudinile in materie de previziuni si impactul asupra statelor membre care sunt supuse plafoanelor, ar trebui realizata o evaluare intermediara pentru a compara PIB-ul preconizat si cel real si impactul acestuia asupra pachetelor financiare. In cazul in care PIB-ul pentru 2014-2016 deviaza cu mai mult de 5 % de la previziunile utilizate in 2011, pachetele pentru perioada 2018-2020 ale statelor membre vizate trebuie ajustate. Trebuie prevazute norme pentru aceste ajustari. | Pachetele nationale destinate politicii de coeziune pentru crestere economica si ocuparea fortei de munca sunt stabilite pe baza previziunilor referitoare la produsul intern brut (denumit in continuare “PIB”) din primavara anului 2011. Date fiind incertitudinile in materie de previziuni si impactul asupra statelor membre care sunt supuse plafoanelor, ar trebui realizata o evaluare intermediararevizuire la jumatatea perioadei pentru a compara PIB-ul preconizat si cel real la nivel national si regional si impactul acestuia asupra pachetelor financiare. In cazul in care PIB-ul pentru 2014-2016 deviaza cu mai mult de 5 % de la previziunile utilizate in 2011, pachetele pentru perioada 2018-2020 ale statelor membre vizate trebuie ajustate, prin orientarea oricaror resurse suplimentare catre regiunile in care PIB-ul a scazut cel mai mult. Trebuie prevazute norme pentru aceste ajustari. |

Expunere de motive

A se vedea punctul 20 din proiectul de aviz.

La 24 octombrie 2011, Comitetul Regiunilor a primit o scrisoare de sesizare din partea Secretariatului Consiliului referitoare la Regulamentul Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 [COM(2011) 398 final]. Proiectul de aviz constituie un raspuns la aceasta sesizare.

Amendamentul 3

Articolul 5
Text propus de Comisie | Amendament CoR |
Cu ocazia ajustarii tehnice pentru anul 2018, in cazul in care se constata ca produsul intern brut (“PIB”) cumulat al unui stat membru pentru perioada 2014-2016 deviaza cu mai mult de +/–5 % de la PIB-ul cumulat estimat in 2011 in cadrul stabilirii pachetelor privind politica de coeziune destinate statelor membre pentru perioada 2014-2020, Comisia ajusteaza sumele alocate cu titlu de fonduri de sustinere a politicii de coeziune pentru statul membru respectiv pentru perioada mentionata. | Cu ocazia ajustarii tehnice pentru anul 2018, in cazul in care se constata ca produsul intern brut (“PIB”) cumulat al unui stat membru sau al unei regiuni pentru perioada 2014-2016 deviaza cu mai mult de +/– 5 % de la PIB-ul cumulat estimat in 2011 in cadrul stabilirii pachetelor privind politica de coeziune destinate statelor membre pentru perioada 2014-2020, Comisia ajusteaza sumele alocate cu titlu de fonduri de sustinere a politicii de coeziune pentru statul membru respectiv pentru perioada mentionata. Aceste resurse vor trebui alocate regiunilor in care PIB-ul a scazut cel mai mult. |

Expunere de motive

A se vedea punctul 20 din proiectul de aviz.
La 24 octombrie 2011, Comitetul Regiunilor a primit o scrisoare de sesizare din partea Secretariatului Consiliului referitoare la Regulamentul Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 [COM(2011) 398 final]. Proiectul de aviz constituie un raspuns la aceasta sesizare.

Amendamentul 4

Articolul 15
Text propus de Comisie | Amendament CoR |
In 2016, Comisia prezinta o evaluare a punerii in aplicare a cadrului financiar, insotita, daca este cazul, de propuneri corespunzatoare. | In 20172016, Comisia prezinta o evaluarerevizuire la jumatatea perioadei (care va include evaluarea propusa) a punerii in aplicare a cadrului financiar, insotita, daca este cazul, de propuneri corespunzatoare. |

Expunere de motive

Clarifica faptul ca ar trebui sa existe un element de evaluare ca parte a revizuirii la jumatatea perioadei propuse, si nu doua exercitii distincte.
Bruxelles, 14 decembrie 2011

Presedinta Comitetului Regiunilor
Mercedes Bresso

[1] Toate cifrele din buget se refera la angajamente bugetare, si nu la plati.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close