Rezolutia Comitetului Regiunilor “Prioritatile Comitetului Regiunilor pentru anul 2012 pe baza programului legislativ si de lucru al Comisiei Europene”

Rezolutia Comitetului Regiunilor “Prioritatile Comitetului Regiunilor pentru anul 2012 pe baza programului legislativ si de lucru al Comisiei Europene”

2012/C 54/01

COMITETUL REGIUNILOR

I. Viitorul Uniunii
1. este convins ca in prezent miza esentiala pentru Uniunea Europeana este de a recastiga increderea cetatenilor in capacitatea sa de a asigura stabilitatea financiara si reluarea cresterii economice, precum si de a impune intaietatea deciziei politice, legitimata democratic, asupra influentelor negative ale pietelor financiare;
2. se exprima in favoarea unei aprofundari a integrarii europene in materie de guvernanta economica, cu conditia ca aceasta aprofundare sa fie legitimata democratic si sa se efectueze in cadrul institutiilor Uniunii Europene. Recunoaste insa ca Consiliul European din 9 decembrie 2011 nu a putut aplica metoda comunitara pentru noul pact fiscal si pentru coordonarea consolidata a politicii economice, in ciuda disponibilitatii a 26 de state membre din 27 de a prezerva metoda comunitara, intrucat era necesara unanimitatea; ca alternativa a ramas doar abordarea interguvernamentala, cu toate consecintele sale politice si juridice. Isi exprima regretul ca pana in prezent s-a adoptat o abordare excesiv de ingusta prin proiectul de a inscrie doar disciplina bugetara intr-un tratat interguvernamental. Din punctul de vedere al Comitetului Regiunilor, o eventuala reforma a Tratatului de la Lisabona este acceptabila in cadrul unei conventii constituite dupa modelul Conventiei privind viitorul Europei (2002-2003), asigurandu-se implicarea deplina a institutiilor europene, inclusiv a Comitetului Regiunilor;
3. saluta faptul ca, in acest dificil context economic, bugetar si institutional, Comisia este hotarata sa apere cu fermitate metoda comunitara; din punctul de vedere al Comitetului Regiunilor, in calitate de adunare politica a autoritatilor locale si regionale din UE, aceasta este singura optiune posibila pentru a garanta legitimitatea democratica a Uniunii, punerea in practica a valorilor solidaritatii si coeziunii, precum si respectarea principiilor guvernantei pe mai multe niveluri, subsidiaritatii si proportionalitatii. CoR isi confirma intentia de a transpune aceasta sinergie de valori in acordul de cooperare revizuit dintre Comisie si Comitetul Regiunilor, aflat in curs de negociere;
4. saluta perspectiva aderarii iminente a Croatiei si isi confirma disponibilitatea de a gazdui observatori croati care sa asiste la lucrarile sale, incepand din ianuarie 2012;

II. Punerea in lumina a specificitatii si a valorii adaugate a bugetului Uniunii

5. subliniaza faptul ca bugetul Uniunii, desi relativ limitat, este esential pentru abordarea mizelor definite si convenite in Tratatul de la Lisabona si in Strategia Europa 2020. Insista asupra specificitatii acestui buget si asupra valorii sale adaugate in raport cu bugetele nationale, regionale sau locale, in sensul ca este vorba despre un buget aflat permanent in echilibru, adica nici un euro nu este consacrat rambursarii vreunei datorii, si destinat in principal investitiilor (in proportie de 94,5 %) la nivel national, regional si local. Subliniaza importanta cruciala a efectului de parghie pe care il are bugetul european asupra strategiei de redresare a economiei europene si asupra finantarii investitiilor structurale destinate autoritatilor locale si regionale, in special in contextul crizei actuale;
6. subliniaza necesitatea ca CoR sa isi exprime constant opiniile politice cu privire la viitoarele masuri ale UE destinate unei integrari fiscale si economice mai profunde si cu privire la sinergiile dintre bugetele subnationale, nationale si cel european; CoR trebuie sa apere competentele legale ale autoritatilor locale si regionale in materie de autonomie financiara si sa reactioneze la toate masurile care au impact asupra capacitatii autoritatilor locale si regionale de a contracta imprumuturi la preturi abordabile;
7. face apel la cele doua componente ale autoritatii bugetare sa se puna de acord pana la sfarsitul anului 2012 asupra unui cadru financiar multianual (CFM) pentru perioada 2014-2020 si, conform angajamentului asumat prin articolul 311 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, asupra unei reforme a sistemului de resurse proprii ale Uniunii Europene, pentru a se elimina logica “profitului echitabil” si a se acorda suficient timp pentru finalizarea contractelor de parteneriat si a programelor operationale ce se vor desfasura dupa adoptarea masurilor legislative legate de CFM;
8. primeste favorabil propunerea Comisiei Europene privind faza-pilot pentru initiativa referitoare la imprumuturile obligatare;

III. Viitorul politicii de coeziune si al transporturilor

9. considera ca politica de coeziune este principala politica distributiva a Uniunii Europene care poate contribui la dezvoltarea economica echilibrata si durabila, atat din perspectiva ecologica, cat si sociala, a tuturor teritoriilor europene; in acest sens, Comitetul regreta reducerea bugetului alocat acestei politici in propunerea de cadru financiar multianual 2014-2020, in special in contextul actual de criza economica, financiara si sociala si in lumina ambitioaselor obiective ale Strategiei Europa 2020;
10. saluta mentinerea unei politici de coeziune pentru ansamblul teritoriilor Uniunii, precum si arhitectura simplificata a acesteia, bazata pe doua obiective si trei categorii de regiuni, asa cum se specifica in pachetul legislativ prezentat la 6 octombrie 2011; totusi, isi reitereaza dorinta sa poata fi adaugate si alte criterii suplimentare pe langa PIB-ul pe cap de locuitor, in special la punerea in aplicare si evaluarea programelor, acesta fiind un indicator care nu reflecta indeajuns nivelurile de dezvoltare economica, de coeziune sociala si de durabilitate a mediului si nici disparitatile teritoriale;
11. primeste favorabil propunerile Comisiei Europene privind (1) instituirea unui cadru strategic comun pentru sporirea coerentei si a sinergiilor dintre politicile Uniunii si (2) incheierea unui acord de parteneriat intre Comisie si fiecare stat membru; saluta faptul ca autoritatile locale si regionale sunt direct implicate in elaborarea acestui acord;
12. recunoaste rolul important pe care il poate juca politica de coeziune in realizarea Strategiei Europa 2020; reaminteste totusi ca temeiul principal al acesteia, inscris in tratat, consta in reducerea disparitatilor economice, sociale si teritoriale; de aceea, solicita o mai mare flexibilitate in alegerea obiectivelor tematice si in directionarea fondurilor, acordandu-se o importanta reala principiilor guvernantei pe mai multe niveluri si parteneriatului cu autoritatile locale si regionale;
13. este de acord cu propunerile din pachetul legislativ privitoare la consolidarea dimensiunii urbane, la actiunile de dezvoltare locala si la investitiile teritoriale integrate si solicita ca planurile de actiune pentru mobilitatea urbana sa fie implementate cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Totodata atrage atentia asupra necesitatii ca programarea politicii de coeziune sa reflecte in mod adecvat dimensiunea de dezvoltare rurala, asigurand o legatura corespunzatoare cu PAC;
14. este de acord cu principiul de a se incerca sporirea eficientei cheltuielilor publice legate de politica de coeziune, printr-un sistem de conditionalitati, insa lanseaza un avertisment cu privire la complexitatea prea mare a punerii sale in aplicare; sprijina ideea conditionalitatii ex-ante, atata vreme cat se simplifica lista conditiilor ce trebuie respectate; admite principiul conditionalitatii ex-post, cu conditia ca autoritatile locale si regionale sa fie direct implicate in indicatorii de performanta utilizati; in schimb, respinge propunerile in materie de conditionalitate macroeconomica bazate pe Pactul de stabilitate si de crestere si isi exprima rezervele serioase cu privire la rezerva de performanta;
15. sprijina consolidarea obiectivului cooperarii teritoriale, dotat cu resurse financiare mai importante, pentru a se putea merge mai departe de simplele schimburi de bune practici intre teritoriile europene;
16. saluta faptul ca propunerea de revizuire a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 privind o grupare europeana de cooperare teritoriala (GECT) preia o mare parte dintre propunerile formulate de Comitetul Regiunilor, in special in ce priveste implicarea in GECT a actorilor economici si a societatii civile si facilitarea participarii autoritatilor din tari terte la acest instrument. Subliniaza potentialul transfrontalier al acestui instrument, in cadrul tuturor politicilor comunitare. Se angajeaza asadar sa-si continue actiunile de promovare a acestui instrument, in special prin platforma sa corespunzatoare, si intentioneaza sa asigure in continuare gestionarea registrului GECT;
17. considera ca facilitatea “Conectarea Europei”, dotata cu un buget de 50 de miliarde de euro, ar putea avea un impact pozitiv si un efect de parghie semnificativ pentru consolidarea coeziunii economice, sociale si teritoriale a Uniunii si pentru atragerea altor investitii, in special prin utilizarea obligatiunilor pentru proiecte specifice; cu toate acestea, acest mecanism ar trebui sa fie coerent cu gestionarea si bugetul politicii de coeziune; in orice caz, considera esential sa se asigure coerenta si compatibilitatea cu proiectele finantate din fondurile structurale, precum si participarea autoritatilor locale si regionale la selectarea proiectelor;
18. se va pronunta in detaliu asupra noului cadru de reglementare privind TEN-T, care este menit sa se adreseze tuturor actorilor implicati in politica privind TEN-T, si nu numai statelor membre, si care are capacitatea de a reduce considerabil obstacolele normative din calea realizarii unui sistem european de transport;
19. sprijina internalizarea costurilor comunitare, de acces si de mediu prin intermediul unei impozitari armonizate a tuturor modurilor de transport; veniturile obtinute in acest mod vor fi destinate realizarii unui sistem de transport integrat, eficient si durabil; de asemenea, Comitetul sustine promovarea unor noi instrumente de finantare, cum ar fi obligatiunile europene pentru proiecte; considera ca utilizarea sporita a parteneriatelor public-privat ar putea contribui si la asigurarea finantarii pentru noi proiecte in domeniul infrastructurii de transport;
20. subliniaza necesitatea unei strategii cuprinzatoare a Comisiei Europene pentru a face cunoscute la fata locului impactul si beneficiile politicii de coeziune si reaminteste rolul pe care il pot juca autoritatile locale si regionale, oferind sprijinul CoR in acest sens;
IV. Realizarea Strategiei Europa 2020 in parteneriat
21. insista asupra necesitatii de a se conferi o dimensiune teritoriala deplina Strategiei Europa 2020;
22. regreta faptul ca, in majoritatea cazurilor, pregatirea programelor nationale de reforma care tin de Strategia Europa 2020 a reprezentat o ocazie pierduta de a implementa aceasta strategie in parteneriat cu toate nivelurile de guvernare. Analizele anuale ale cresterii (2012 si 2013) pe care le va realiza Comisia Europeana ar trebui sa insiste asupra necesitatii ca statele membre sa abordeze guvernanta pe mai multe niveluri si parteneriatul in rapoartele lor de activitate. Acestea ar trebui sa specifice in ce masura si in ce mod au participat toti partenerii, inclusiv autoritatile locale si regionale, la implementarea Strategiei Europa 2020. Daca este necesar si pentru a spori asumarea responsabilitatii cu privire la strategie, ar trebui formulate recomandari specifice pe aceasta tema. Va fi in joc credibilitatea Strategiei Europa 2020 daca se mentine aceasta deficienta in materie de parteneriate intre nivelul UE si nivelurile national, regional si local;
23. reaminteste propunerea sa referitoare la adoptarea de pacte teritoriale in fiecare stat membru, pentru a se garanta implementarea bazata pe parteneriat a programelor nationale de reforma si pregatirea comuna a contractelor de parteneriat; insista ca principiul parteneriatului, propus de Comisie, sa fie pus in practica, considerand acordul intre toate autoritatile publice care au competenta juridica de a implementa fonduri UE drept o conditie prealabila pentru aprobarea contractelor de parteneriat, precum si prin promovarea optiunii pactelor teritoriale;
24. considera ca activitatile de continuare a initiativelor emblematice ar trebui consolidate si monitorizate dintr-o perspectiva orientata catre rezultate. Este nevoie de eforturi constante pentru a face cunoscute partilor interesate de pe teren actiunile din cadrul tuturor initiativelor emblematice. Dupa cum arata rezultatele recentului sondaj al CoR pe tema “Europa 2020: ce se intampla pe teren?”, cu cat mai buna este cunoasterea initiativelor emblematice de catre autoritatile locale si regionale, cu atat mai relevante devin acestea pentru actiunile locale si regionale. Acest lucru permite, de asemenea, incadrarea initiativelor locale si regionale existente in contextul obiectivelor europene mai ample, dand senzatia de responsabilitate comuna si de actiune coordonata;

IV A. Cresterea inteligenta

25. considera ca bugetul actual al UE pentru cercetare este inadecvat si, de aceea, saluta impulsul semnificativ pentru cercetare si inovare propus in CFM (o crestere de la 53 de miliarde EUR la 80 de miliarde EUR). Aceasta aduce Uniunea mai aproape de obiectivul Strategiei Europa 2020 de a investi 3 % din PIB-ul UE in cercetare si inovare, in acord cu obiectivul de a crea o “Uniune a inovarii”. Comitetul subliniaza necesitatea unei mai bune integrari a programelor nationale si a Programului-cadru european de cercetare;
26. sustine crearea unui cadru strategic comun pentru cercetare si inovare, “Orizont 2020”, intrucat acesta ar avea potentialul de a simplifica si consolida diferitele programe de finantare din acest domeniu, cum ar fi Programul-cadru de cercetare (PC 7) si Programul pentru competitivitate si inovare (PCI). Cu toate acestea, CoR atrage atentia ca cadrul strategic comun (CSC) pentru cercetare si inovare ar trebui sa fie bine coordonat si coerent cu CSC propus pentru fondurile structurale. In acest context, saluta Tabloul de bord privind inovarea regionala, care este in conformitate cu recomandarea sa [1] de a se lua in considerare elaborarea si publicarea unui tablou de bord al inovarii la nivel regional, care sa permita autoritatilor locale si regionale, comunitatii academice (universitati, alte institutii de invatamant superior si institute de cercetare) si intreprinderilor sa evalueze si sa monitorizeze rezultatele activitatii regionale de inovare;
27. sprijina extinderea programului “Europa educatiei” dupa 2013, destinat proiectelor educationale ce promoveaza mobilitatea, si sporirea fondurilor alocate acestuia. Comitetul considera ca educatia care incurajeaza gandirea independenta, creativitatea si inovarea reprezinta un factor-cheie in asigurarea cresterii si a competitivitatii in viitor. De asemenea, Comitetul Regiunilor recunoaste rolul mai amplu al educatiei in dezvoltarea persoanei in ansamblu si a dimensiunii sale sociale, precum si asigurarea egalitatii de sanse si a accesului la educatie, formare si mobilitate. Saluta faptul ca Comisia Europeana a acceptat solicitarea Comitetului de a include sportul in programul integrat pentru educatie, formare, tineret si sport;
28. saluta cu caldura planurile Comisiei de a conecta sistemele nationale de cercetare si de a asigura o concurenta deschisa in domeniul cercetarii si pentru posturile universitare importante;
29. sprijina realizarea unor actiuni suplimentare pentru a valorifica potentialul comertului electronic, al guvernarii electronice si al progreselor bazate pe TIC in general, protejandu-se totodata drepturile cetatenilor la informatii fiabile, la siguranta si la respectarea vietii private. CoR recunoaste implicatiile uriase pe care le are Agenda digitala in domeniile eficientei energetice, serviciilor publice interoperabile si finantarii retelelor in banda larga pe intreg teritoriul Uniunii Europene. In acest sens, saluta alocarea unui buget de 9,2 miliarde EUR pentru retele digitale in cadrul facilitatii “Conectarea Europei” si “Orientarile pentru retelele transeuropene de telecomunicatii” aferente;
30. reaminteste obiectivul stabilit in initiativa emblematica “O Agenda digitala pentru Europa” [2], si anume acela ca toti europenii sa aiba acces la banda larga de baza pana in 2013. Considera ca acest obiectiv ar trebui completat printr-o abordare bazata pe definirea drepturilor cetatenilor in acest domeniu si pe obligatii specifice de serviciu public;
31. aproba accentul pus pe indeplinirea obiectivelor Europa 2020 in viitorul program “Europa creativa” dupa 2013. Reunind cultura si mass-media, acest program trebuie sa faciliteze distributia produselor culturale, sa creeze o piata unica online pentru operele audiovizuale si sa contribuie la valorificarea potentialului de creare de locuri de munca al sectoarelor culturale si creative, mentinand si consolidand totodata valorile culturale ale Europei;

IV B. Cresterea favorabila incluziunii

32. saluta faptul ca Comisia intentioneaza sa se concentreze pe stabilitate si crestere, dar include totodata in programul sau de lucru cateva initiative importante pe teme sociale;
33. reitereaza solicitarea adresata Comisiei Europene in avizul sau recent privind locuintele sociale (CdR 71/2011) de a institui cat mai curand posibil un cadru UE care sa permita asigurarea unor locuinte adecvate si la preturi accesibile pentru toti; subliniaza ca acest cadru ar fi pe deplin in conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020 de eradicare a saraciei si de imbunatatire a starii de sanatate a populatiei UE; de asemenea, solicita ca acest cadru de politica sa fie aliniat la politicile energetice ale UE si ca reabilitarea energetica a locuintelor sa ramana in continuare eligibila pentru finantarea prin Fondul european de dezvoltare regionala, ca un element-cheie al coeziunii sociale;
34. se intreaba care va fi continuarea initiativei “Oportunitati pentru tineri”, anuntata in discursul presedintelui Comisiei Europene privind starea Uniunii;
35. se angajeaza sa contribuie la pachetul Comisiei Europene privind antreprenoriatul social, care prezinta o importanta deosebita pentru autoritatile locale si regionale, din perspectivele combinate ale angajatorilor, prestatorilor de servicii si clientilor;
36. va contribui la recomandarile Comisiei Europene privind saracia in randul copiilor, in conformitate cu obiectivele Europa 2020 de combatere a somajului, a excluziunii sociale si a saraciei;
37. saluta faptul ca, la 14 noiembrie 2011, Consiliul Agricultura si Pescuit a reusit sa gaseasca o solutie tranzitorie pentru mentinerea pana in 2013 a programului de ajutor alimentar pentru persoanele cele mai defavorizate, insa regreta absenta unui acord pentru continuarea programului si dupa 2013. In orice caz, considera ca, daca acest program este transferat din domeniul politicii agricole comune in cel al fondului social european, atunci si fondurile ar trebui realocate in mod corespunzator in cadrul structurii bugetare;
38. va contribui activ la elaborarea programelor multianuale 2014-2020 privind sanatatea si politica de protectie a consumatorilor, precum si la programul e-Sanatatea;
39. subliniaza rolul important al autoritatilor locale si regionale in valorificarea potentialului sportului, ca factor de integrare sociala si element al unei vieti sanatoase;

IV C. Cresterea durabila

40. se angajeaza sa contribuie activ la pregatirile UE pentru Conferinta Organizatiei Natiunilor Unite privind dezvoltarea durabila din iunie 2012 (“Summitul Pamantului Rio+20”) si sa participe activ la aceasta, precum si la activitatile ce vor fi intreprinse in urma acestui summit; in acest context, solicita elaborarea, in cadrul summitului de la Rio, a unei foi de parcurs a economiei locale ecologice, precum si revizuirea structurilor de guvernanta ale ONU, pentru a se acorda o recunoastere deplina autoritatilor locale si regionale, in calitate de parteneri-cheie in progresul catre dezvoltarea durabila;
41. solicita inca o data Comisiei Europene sa prezinte cat mai curand posibil in 2012 o propunere privind al saptelea Program comunitar de actiune pentru mediu, care sa stabileasca obiective si calendare clare si sa puna accentul pe mecanismele care pot sprijini autoritatile locale si regionale in punerea in aplicare a acquis-ului UE in materie de mediu, inclusiv pe posibila extindere a Conventiei primarilor catre strategia mai ampla de utilizare eficienta a resurselor, acordandu-se atentie speciala gestionarii durabile a apei si a deseurilor;
42. asteapta cu interes urmatoarea Foaie de parcurs pentru energie 2050 si isi reitereaza angajamentul fata de promovarea solutiilor in materie de energie durabila la nivel local, pentru a inlesni tranzitia catre o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon; intentioneaza sa abordeze necesitatea unor politici energetice si a unor mecanisme de sprijin mai echilibrate;
43. solicita Comisiei Europene ca, in cadrul implementarii Strategiei UE privind biodiversitatea 2020, sa tina seama de decizia adoptata de CDB COP 10 (a 10-a reuniune a Conferintei partilor semnatare ale Conventiei privind diversitatea biologica), intitulata “Planul de actiune privind administratiile subnationale, orasele si alte autoritati locale in favoarea biodiversitatii (2011-2020)”;
44. sustine eforturile UE de a ajunge la un acord global, cu caracter obligatoriu, sub egida Natiunilor Unite si saluta progresele inregistrate la Durban, considerandu-le un pas important in directia cea buna; solicita ca dezbaterea internationala privind clima de dupa conferinta de la Durban sa continue sa se bazeze pe progresele inregistrate cu ocazia Conferintei de la Cancún, care a recunoscut rolul esential al autoritatilor subnationale, recunoscand si sprijinind mai activ actiunile importante de adaptare si de atenuare desfasurate la nivel local si regional, inclusiv eforturile pe termen lung pentru construirea unei economii “verzi”, cu emisii reduse de dioxid de carbon;
45. solicita integrarea politicii de mediu si a masurilor prioritare in materie de combatere a schimbarilor climatice in alte domenii de politica, in vederea maximizarii sinergiilor dintre acestea;
46. saluta ambitia de a spori cu cel putin 20 % proportia cheltuielilor legate de schimbarile climatice, in contextul cadrului financiar multianual al UE dupa 2013. Totusi, isi reitereaza solicitarea adresata autoritatii bugetare a UE de a se asigura ca bugetul UE si cadrul sau financiar multianual sunt mai bine orientate catre exploatarea intregului potential al eforturilor locale si regionale de atenuare a schimbarilor climatice si catre sporirea sprijinului destinat investitiilor pe termen mediu si lung in proiectele locale si regionale de economisire a energiei si eficienta energetica, in special in cadrul Conventiei primarilor;
47. in acest sens, isi repeta solicitarea ca noul instrument LIFE sa sprijine in continuare autoritatile locale si regionale ca beneficiari principali si sa le serveasca acestora drept catalizator in valorificarea la maximum a finantarii UE pentru desfasurarea de proiecte ambitioase de protectie a mediului;
48. saluta revizuirea anuntata a reglementarilor in materie de securitate nucleara;

V. Dezvoltarea guvernantei pe mai multe niveluri in cadrul elaborarii politicilor UE si imbunatatirea reglementarii inteligente

49. saluta sprijinul global acordat de institutiile europene politicilor Uniunii Europene bazate pe guvernanta pe mai multe niveluri (GMN), atragand in special atentia asupra pachetului legislativ privind politica de coeziune, care confirma GMN ca fiind unul din “principiile generale” majore; cu toate acestea, solicita ca institutiile europene sa puna in aplicare guvernanta pe mai multe niveluri prin integrarea unei adevarate culturi a GMN in fazele de pregatire a politicilor si prin propunerea unor instrumente inovatoare concrete bazate pe GMN si pe parteneriat;
50. subliniaza ca abordarea UE privind reglementarea inteligenta ar trebui sa vizeze reducerea sarcinilor administrative si financiare ce revin autoritatilor publice locale si regionale si entitatilor private din UE. Un asemenea demers se bazeaza pe un ciclu al politicii in care legislatia este revizuita si adaptata constant la noi provocari si circumstante, pe evaluarea riguroasa si pe experienta concreta a punerii in aplicare la toate nivelurile de guvernare, precum si pe introducerea de noi solutii de guvernare electronica;
51. se angajeaza sa continue monitorizarea aplicarii principiului subsidiaritatii, in special prin colaborarea cu alte institutii UE si cu parlamentele nationale si regionale;
52. in vederea imbunatatirii mediului de reglementare, invita la elaborarea de evaluari de impact europene mai preocupate de aspectele teritoriale si propune sa contribuie intr-un mod mai structurat la evaluarile de impact ale Comisiei Europene; de asemenea, intentioneaza sa creeze mecanisme care sa ajute la evaluarea ex-post a legislatiei in vigoare, in special prin analizarea modului in care legislatia UE este pusa in aplicare la nivel local si regional;
53. saluta extinderea perioadei pentru consultatii publice de la 8 la 12 saptamani;

VI. Valorificarea potentialului pietei unice

54. saluta sprijinul Parlamentului European, in valoare de 2 milioane EUR, acordat programului Erasmus de formare a consilierilor locali; indeamna Comisia Europeana sa se asigure ca acest buget este utilizat in mod rapid si eficient si isi confirma angajamentul de a juca un rol activ in desfasurarea acestui program;
55. reitereaza necesitatea ca legislatia privind piata unica sa respecte clauza sociala orizontala prevazuta la articolul 9 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene;
56. in legatura cu necesitatea actualizarii regulamentului privind compensatiile pentru serviciile de interes economic general (SIEG) (pachetul Almunia), isi reitereaza solicitarea de majorare a plafonului de exceptare de minimis la 800000 EUR/an, de extindere a domeniului serviciilor sociale exceptate, de eliminare a criteriului de exceptare in functie de populatie si de abandonare a intentiei de a acorda Comisiei Europene mandatul de a masura eficienta prestarii SIEG;
57. inca asteapta din partea Comisiei Europene sa prezinte, asa cum a anuntat in Comunicarea “Actul privind piata unica” din aprilie 2011 [3], “actiuni ce au ca obiectiv o mai buna garantare a faptului ca SIEG, inclusiv serviciile sociale de interes general (SSIG), beneficiaza de un cadru care le permite sa isi indeplineasca scopurile” si sa examineze “actiunile necesare pentru a garanta, in coroborare cu articolul 14 si cu protocolul 26, accesul tuturor cetatenilor, la un pret abordabil, la servicii esentiale pentru viata lor de zi cu zi si pentru integrarea lor in viata economica si sociala”. De asemenea, asteapta din partea Comisiei sa prezinte Comunicarea anuntata privind un cadru de calitate privind serviciile de interes general;
58. saluta modernizarea cadrului legislativ al UE pentru achizitiile publice in conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020 si posibilitatile suplimentare de a include obiective precum combaterea schimbarilor climatice, protectia mediului, prevenirea excluziunii sociale si incurajarea inovarii si a guvernarii electronice in achizitiile publice;
59. saluta propunerile Comisiei de directiva si de regulament privind agentiile de rating de credit, prezentate la 15 noiembrie 2011, in special obiectivele de reducere a dependentei institutiilor financiare de ratingurile de credit si de responsabilizare a agentiilor de rating de credit in ce priveste ratingurile acordate; regreta totusi ca Comisia nu si-a insusit solicitarea care i-a fost adresata de Parlamentul European [4] de a lansa un studiu de fezabilitate si de impact privind infiintarea unei agentii europene de rating de credit, publice si independente;
60. asteapta ca Comisia sa publice o Carte alba privind pensiile, care ar trebui sa fie insotita de evaluari adecvate ale impactului asupra autoritatilor locale si regionale, intrucat acestea reprezinta majoritatea locurilor de munca din sectorul public din Europa si gestioneaza sisteme de pensii suplimentare pentru personalul lor;
61. subliniaza importanta Fondului european de ajustare la globalizare (2014-2020) (FEAG) si necesitatea acestuia ca instrument de abordare a impactului globalizarii asupra somajului. Cu toate acestea, ca un instrument de reactie, FEAG nu poate inlocui o strategie preventiva in domeniul ocuparii fortei de munca, destinata anticiparii unor schimbari si restructurari economice pe termen lung. Mai mult, FEAG nu poate fi transformat intr-un sistem de compensare pentru atenuarea impactului acordurilor de liber schimb. Respinge propunerea ca FEAG sa fie finantat in afara cadrului financiar multianual;
62. subliniaza importanta sistemului de acordare a distinctiei “Regiunea europeana intreprinzatoare”, pe care l-a lansat in 2010 ca “retea” transfrontaliera de schimb de experienta pentru regiunile care dezvolta strategii regionale specifice in vederea sprijinirii spiritului intreprinzator si exploatarii potentialului inovator al intreprinderilor;
63. solicita crearea unor parteneriate pentru Small Business Act, pentru a imbunatati punerea in aplicare a Small Business Act (SBA) la nivel regional si doreste sa fie implicat in grupul consultativ SBA care urmeaza sa fie infiintat;

VII. Realizarea agendei cetatenilor: libertate, securitate si justitie

64. asteapta intrarea in vigoare a Regulamentului privind initiativa cetateneasca europeana, care va imbunatati activitatea democratica in UE prin consolidarea implicarii cetatenilor si societatii civile organizate in definirea politicilor UE si prin crearea in cele din urma a unui sentiment puternic de “responsabilitate” cetateneasca si de identificare cu Uniunea; se angajeaza sa joace un rol activ in derularea initiativelor cetatenesti europene;
65. subliniaza importanta cultivarii unui spatiu public european, in care conceptele de identitate si cetatenie europeana pe mai multe niveluri – care completeaza cetatenia statelor membre si identitatile nationale, regionale si locale – sa contribuie la consolidarea democratiei europene; saluta in acest sens numirea anului 2013 drept An european al cetatenilor si subliniaza importanta punerii la dispozitie a unor resurse si programe adecvate pentru a cultiva drepturile fundamentale, democratia si participarea cetatenilor la proiectul european; prin urmare, pe langa programele propuse in domeniul justitiei, drepturilor si cetateniei, doreste sa contribuie la adaptarea programului preconizat “Europa pentru cetateni” pentru a asigura sprijinirea in continuare a parteneriatelor de tipul infratirii oraselor si a mecanismelor de sustinere a comunicarii descentralizate;
66. crede ferm intr-o Europa deschisa, bazata pe un inalt nivel de protectie si respectul deplin al drepturilor fundamentale pentru toti; acesta ar trebui sa fie principiul calauzitor aflat la baza tuturor actiunilor si actelor legislative in domeniile de activitate ale UE; solicita punerea in aplicare deplina a Cartei drepturilor fundamentale prin actiuni si initiative concrete;
67. isi mentine angajamentul de a contribui la indeplinirea completa a obiectivelor Programului si Planului de actiune de la Stockholm, in special la dezvoltarea unor politici cuprinzatoare si coordonate in domeniul migratiei si azilului, frontierelor si securitatii; recunoaste nevoia unor frontiere externe inteligente si subliniaza importanta mentinerii si consolidarii zonei fara granite interne; prin urmare saluta intentia de a consolida guvernanta sistemului Schengen, conservand caracterul sau comunitar si garantand ca raspunsurile necesare la evenimente externe se bazeaza pe reguli europene comune si transparente, care nu restrictioneaza in mod nejustificat cooperarea transfrontaliera existenta;
68. avand in vedere provocarile sporite din acest domeniu, saluta cresterea bugetara considerabila propusa pentru afacerile interne in CFM pentru perioada 2014-2020 si simplificarea structurii programului in domeniul afacerilor interne, bazata pe reducerea numarului de componente de la sase la doua: un fond pentru azil si migratie si un fond pentru securitatea interna; solicita insa gasirea unui echilibru intre cheltuielile legate de securitate si frontiere si cheltuielile din domenii in care actiunile autoritatilor locale si regionale aduc o valoare adaugata mai clara, cum ar fi integrarea migrantilor si conditiile de primire pentru solicitantii de azil;
69. solicita sa se realizeze progrese reale in ceea ce priveste capacitatea cetatenilor de a se deplasa liber in Uniune. Aceasta include simplificarea procedurilor pentru cetatenii care au ales sa circule in UE, in domenii cum ar fi recunoasterea efectelor actelor de stare civila, a drepturilor de succesiune si a hotararilor de divort;
70. considera ca autoritatile locale si regionale pot oferi o contributie credibila la dezvoltarea unui cadru robust de drept civil si penal, atat la nivel de fond, cat si procedural; prin urmare sprijina intentia de a consolida drepturile procedurale, de a garanta siguranta si securitatea in Europa si de a continua cooperarea politieneasca si judiciara;

VIII. Agricultura si pescuitul

71. va contribui activ la elaborarea viitoarei legislatii in domeniul PAC, insistand sa se puna un accent mai clar pe ocuparea fortei de munca, pe ecologizarea PAC, pe consolidarea dimensiunii sale teritoriale si pe nevoia de reglementare in sectorul agricol. Mai mult, considera ca, data fiind cerinta urgenta ca PAC nu doar sa satisfaca nevoile alimentare, ci si sa contribuie la realizarea obiectivelor centrale ale Europei, ar trebui mai bine armonizata cu Strategia Europa 2020, pentru a se concentra pe ocuparea fortei de munca in agricultura si domeniile aferente, in special in zonele sensibile, si pentru a permite agricultorilor sa primeasca plati pentru furnizarea unor bunuri publice, precum acordarea unei atentii sporite sigurantei alimentare, gestionarea durabila a resurselor naturale, protectia biodiversitatii, combaterea schimbarilor climatice si regenerarea zonelor rurale in ansamblul lor;
72. sprijina distributia mai echitabila a fondurilor PAC, utilizand criterii obiective care sa reflecte diferitele realitati economice din statele membre, si solicita simplificarea procedurii de plati directe;
73. regreta ca bugetul pentru dezvoltarea rurala (101 miliarde EUR) va continua sa ramana disproportionat de mic in comparatie cu fondurile alocate platilor directe. Solicita sa se puna un accent mai puternic pe dezvoltarea economiilor rurale si pe diversificare, in special pe crearea unor sinergii mai bune cu politica de coeziune a UE, existand un bun cadru juridic si politic pentru cooperarea cu aceasta politica sub forma cadrului strategic comun;
74. va contribui la discutiile privind reforma politicii comune in domeniul pescuitului a UE si Fondul european pentru pescuit, insistand asupra importantei dezvoltarii unui pescuit durabil, tinand totodata seama de dezvoltarea sociala si economica a regiunilor costiere si de nevoia asigurarii unui just echilibru intre aceste dimensiuni. Astfel, Comitetul Regiunilor doreste in special sa se incurajeze si mai mult promovarea locurilor de munca durabile in zonele costiere si atractivitatea locurilor de munca in sectorul maritim pentru tineri, asigurandu-se totodata o utilizare armonioasa a resurselor marii;
IX. Dotarea UE cu o voce influenta pe scena internationala
75. saluta eforturile UE de a sprijini procesele de tranzitie democratica in intreaga lume. CoR reafirma nevoia implicarii tuturor actorilor in acest proces pentru a permite consolidarea reala a capacitatilor, inclusiv la nivel local si regional;
76. va continua sa colaboreze cu celelalte institutii la aducerea in prim plan a dimensiunii teritoriale a procesului de extindere si la incurajarea implicarii actorilor locali si regionali din tarile candidate si potential candidate in evolutiile aferente prin intermediul comisiei sale competente (CIVEX), mai exact prin intermediul Grupurilor de lucru “Turcia” si “Balcanii de Vest” si al Comitetului consultativ mixt cu FYROM; anunta crearea unui comitet consultativ mixt UE-Muntenegru in 2012 si isi reafirma intentia de a infiinta comitete consultative mixte cu toate celelalte tari candidate, pentru a furniza un cadru adecvat in vederea urmaririi negocierilor de aderare dintr-o perspectiva locala si regionala;
77. va continua sa utilizeze sprijinul Comisiei Europene pentru Instrumentul pentru administratia locala (LAF) si sa coorganizeze vizite de studiu la Bruxelles ale politicienilor locali alesi si ale unor inalti functionari din tarile candidate si potential candidate, in vederea familiarizarii acestora cu activitatea UE si cu parti ale acquis-ului comunitar. Intentioneaza sa se implice mai pe larg in coorganizarea evenimentelor LAF din tarile respective pentru a extinde audienta si impactul acestui instrument finantat de TAIEX pentru autoritatile locale si regionale; mai mult, isi reitereaza propunerea de lansare a unor initiative echivalente in tarile invecinate, pentru a sprijini consolidarea capacitatilor lor la nivel local si regional;
78. reaminteste ca obiectivele politicii europene de vecinatate, inclusiv consolidarea reformelor democratice si progresul catre “democratia profunda”, nu pot fi realizate fara sprijinul activ al autoritatilor locale si regionale si va continua sa investeasca eforturi si resurse in dezvoltarea dimensiunii locale si regionale a PEV;
79. acorda o mare importanta activitatii desfasurate si oportunitatilor oferite de Adunarea autoritatilor locale si regionale din zona euromediteraneeana (ARLEM) si de Conferinta autoritatilor locale si regionale din Parteneriatul estic (CORLEAP) in ceea ce priveste indeplinirea obiectivelor PEV. Raspunzand solicitarii Summitului de la Varsovia pentru Parteneriatul estic al sefilor de state si de guverne, CoR va face eforturi pentru transformarea CORLEAP intr-un cadru institutional permanent de cooperare si isi va intensifica eforturile pentru a aduce autoritatile locale si regionale din tarile partenere mai aproape de UE;
80. va continua sa promoveze participarea sporita a autoritatilor locale si regionale la definirea, punerea in aplicare si evaluarea strategiilor de cooperare pentru dezvoltare. In acest scop, CoR va sustine o mai buna coordonare a actiunilor intre toti actorii si va promova o abordare pe mai multe niveluri, bazata pe parteneriat, pentru a asigura furnizarea eficienta a ajutorului pentru dezvoltare; concret, isi va continua, de asemenea, cooperarea stransa cu Comisia Europeana, in special in ceea ce priveste organizarea Forumului cooperarii descentralizate si promovarea Atlasului cooperarii descentralizate, care cartografiaza proiectele de cooperare existente, precum si a portalului internet care faciliteaza stabilirea de contacte si de parteneriate in vederea dezvoltarii de proiecte si a garantarii unei eficiente sporite a ajutorului;
81. ii acorda mandat presedintelui CoR sa transmita prezenta rezolutie presedintelui Consiliului European, Parlamentului European, Comisiei Europene, Presedintiei poloneze a Consiliului UE si viitoarelor presedintii daneza si cipriota.

Bruxelles, 15 decembrie 2011

Presedinta Comitetului Regiunilor
Mercedes Bresso

[1] CdR 468/2000.
[2] COM(2010) 245.
[3] COM(2011) 206 final.
[4] A se vedea punctul 60 din Rezolutia Parlamentului European din 20 octombrie 2010 referitoare la criza financiara, economica si sociala: recomandari privind masurile si initiativele care trebuie luate (raport la jumatatea perioadei).

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close