Taxe indirecte – Accize la uleiurile minerale – Incompatibilitate cu dreptul Uniunii

Taxe indirecte – Accize la uleiurile minerale – Incompatibilitate cu dreptul Uniunii – Nerestituirea accizei utilizatorilor de produse asupra carora a fost repercutata acciza

HOTARAREA CURTII (Camera intai)

20 octombrie 2011

In cauza C 94/10,
avand ca obiect o cerere de pronuntare a unei hotarari preliminare formulata in temeiul articolului 267 TFUE de Vestre Landsret (Danemarca), prin decizia din 11 februarie 2010, primita de Curte la 17 februarie 2010, in procedura

Danfoss A/S, Sauer Danfoss ApS impotriva Skatteministeriet,

CURTEA (Camera intai),

compusa din domnul A. Tizzano, presedinte de camera, domnii M. Safjan (raportor), A. Borg Barthet, E. Levits si J. J. Kasel, judecatori,
avocat general: doamna J. Kokott,
grefier: doamna C. Strömholm, administrator,

avand in vedere procedura scrisa si in urma sedintei din 17 februarie 2011,

luand in considerare observatiile prezentate:
– pentru Danfoss A/S, de T. K. Kristjánsson si H. S. Hansen, advokaternes
– pentru Sauer Danfoss ApS, de A. Møllin si E. Vistisen, advokaternes
– pentru guvernul danez, de doamna V. Pasternak Jørgensen, de domnul K. Lundgaard Hansen si de doamna B. Weis Fogh, in calitate de agentis
– pentru guvernul spaniol, de domnul M. Muñoz Pérez, in calitate de agents
– pentru guvernul italian, de doamna G. Palmieri, in calitate de agent, asistata de domnul G. Albenzio, avvocato dello Statos
– pentru guvernul polonez, de doamna K. Rokicka, in calitate de agents
– pentru guvernul suedez, de doamna A. Falk, in calitate de agents
– pentru guvernul Regatului Unit, de domnul S. Hathaway, in calitate de agent, asistat de domnul P. Mantle, barristers
– pentru Comisia Europeana, de domnii N. Fenger si W. Mölls, in calitate de agenti,

dupa ascultarea concluziilor avocatului general in sedinta din 24 martie 2011,

pronunta prezenta Hotarare

1 Cererea de pronuntare a unei hotarari preliminare priveste interpretarea dreptului Uniunii in domeniul restituirii platii nedatorate si al raspunderii statului membru pentru perceperea unei taxe incompatibile cu acest drept.
2 Aceasta cerere a fost formulata in cadrul unui litigiu intre Danfoss A/S (denumita in continuare „Danfoss”) si Sauer Danfoss ApS (denumita in continuare „Sauer Danfoss”), pe de o parte, si Skatteministeriet (Ministerul Finantelor), pe de alta parte, cu privire la refuzul acestuia din urma de a restitui o taxa pe uleiurile minerale perceputa cu incalcarea dreptului Uniunii si de a repara prejudiciul suferit ca urmare a perceperii respectivei taxe nelegale.

Cadrul juridic

Dreptul Uniunii

3 Directiva 92/12/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind regimul general al produselor supuse accizelor si privind detinerea, circulatia si monitorizarea acestor produse (JO L 76, p. 1, Editie speciala, 09/vol. 1, p. 129) prevede la articolul 1:
„(1) Prezenta directiva stabileste regimurile pentru produsele supuse accizelor si altor taxe indirecte care sunt percepute direct sau indirect pentru consumul acestor produse, cu exceptia taxei pe valoarea adaugata si a taxelor impuse de Comunitate.
(2) Dispozitiile speciale referitoare la structurile si ratele accizelor aplicate produselor supuse accizelor se stabilesc in directive specifice.”
4 Potrivit articolului 3 alineatele (1) si (2) din aceasta directiva:
„(1) Prezenta directiva se aplica la nivel comunitar urmatoarelor produse, conform definitiei din directivele relevante:
– uleiuri minerales
– alcool si bauturi alcoolices
– tutun prelucrat.
(2) Produsele enumerate la alineatul (1) pot fi supuse altor taxe indirecte in scopuri specifice, cu conditia ca taxele in cauza sa fie conforme cu normele de impozitare aplicabile accizelor si TVA in ceea ce priveste calcularea bazei de impozitare, calcularea taxei, exigibilitate si monitorizarea taxei.”
5 Articolul 1 din Directiva 92/81/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind armonizarea structurilor accizelor la uleiurile minerale (JO L 316, p. 12) prevede:
„(1) Statele membre aplica uleiurilor minerale o acciza armonizata conform prezentei directive.
(2) Statele membre stabilesc rata acesteia in conformitate cu Directiva 92/82/CEE privind apropierea legislativa a ratelor accizelor la uleiurile minerale.” [traducere neoficiala]
6 Potrivit articolului 8 alineatul (1) din Directiva 92/81:
„(1) Pe langa dispozitiile generale prevazute in Directiva 92/12/CEE privind utilizarile scutite ale produselor supuse accizelor si fara a aduce atingere altor dispozitii comunitare, statele membre scutesc urmatoarele produse de la acciza armonizata, in conditiile pe care le stabilesc in scopul de a asigura aplicarea corecta si clara a acestor scutiri si de a preveni frauda, evaziunea sau abuzul:
(a) uleiurile minerale utilizate altfel decat drept carburant sau combustibil pentru incalzires
b) uleiurile minerale livrate pentru utilizare drept carburant in aviatie, cu exceptia zborurilor de agrement cu caracter privat.
[…]” [traducere neoficiala]
7 Comunicarea Comisiei din 7 noiembrie 1990 referitoare la Propunerea de Directiva a Consiliului privind armonizarea structurilor accizelor la uleiurile minerale [COM(90) 434 final] preciza expres ca uleiurile lubrifiante si uleiurile hidraulice beneficiaza de scutirea prevazuta de Directiva 92/81.

Dreptul national

8 In vederea transpunerii Directivei 92/12 si a Directivei 92/81, legiuitorul danez a adoptat Legea nr. 1029 din 19 decembrie 1992 privind impozitul pe uleiurile minerale (denumita in continuare „Legea privind impozitul pe uleiurile minerale”). Articolul 1 primul paragraf din legea respectiva prevedea:
„Produsele petroliere sunt supuse unei accize pe teritoriul national. Rata se stabileste dupa cum urmeaza:
[…]
12) Uleiurile lubrifiante, uleiurile hidraulice si alte produse similare: 1,78 DKK pe litru.”
9 Taxa pe uleiurile lubrifiante si pe uleiurile hidraulice era datorata de societatile petroliere, dar expunerea de motive a Legii privind impozitul pe uleiurile minerale anticipa ca aceasta taxa va fi repercutata asupra cumparatorilor uleiurilor supuse taxei.
10 Ca urmare a pronuntarii Hotararii din 10 iunie 1999, Braathens (C 346/97, Rec., p. I 3419), confirmata prin Hotararea din 25 septembrie 2003, Comisia/Italia (C 437/01, Rec., p. I 9861), din care rezulta ca impunerea unui impozit indirect asupra produselor scutite de acciza armonizata ar lipsi de efect util articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Directiva 92/81 si nu se poate intemeia, asadar, pe articolul 3 alineatul (2) din Directiva 92/12, autoritatile fiscale daneze au decis sa suspende pe cale administrativa perceperea taxei pe uleiurile lubrifiante si pe uleiurile hidraulice incepand cu data de 1 decembrie 2001. Legea nr. 395 din 6 iunie 2002 a dispus de asemenea suspendarea acestora incepand cu data de 1 decembrie 2001.

Actiunea principala si intrebarile preliminare

11 Intre 1 ianuarie 1995 si 30 noiembrie 2001, Danfoss a achizitionat uleiuri lubrifiante de la diferite societati petroliere daneze care, dupa ce au achitat taxa pe uleiurile minerale la Trezoreria daneza, au repercutat taxa respectiva in integralitatea sa, reprezentand 6 108 054 SDKK, asupra societatii Danfoss.
12 Intre 1 ianuarie 1998 si 30 noiembrie 2001, o parte dintre aceste uleiuri lubrifiante au fost vandute de Danfoss catre Sauer Danfoss, in pretul de vanzare al acestora fiind inclusa taxa pe uleiurile minerale in valoare de 1 686 096 DKK.
13 Ca urmare a eliminarii taxei pe uleiurile minerale, Danfoss si Sauer Danfoss au depus la autoritatile fiscale daneze cereri de restituire pentru partea din pretul total al uleiurilor lubrifiante pe care le achizitionasera si care corespundea taxei nelegale, adica suma de 6 108 054 DKK si, respectiv, de 1 686 096 DKK, precizand totusi ca, daca Danfoss va primi intreaga suma solicitata autoritatilor fiscale, va restitui suma de 1 686 096 DKK societatii Sauer Danfoss, suma corespunzatoare partii din pretul de vanzare al societatii Danfoss care reprezinta taxa pe uleiurile minerale inclusa in acest pret, iar Sauer Danfoss va renunta in acest caz la cererea sa. Cererea depusa de aceasta din urma are, asadar, un caracter subsidiar fata de cererea depusa de Danfoss.
14 Pe de alta parte, din decizia de trimitere rezulta ca societatile petroliere nu au solicitat restituirea accizei pe uleiurile lubrifiante vandute societatii Danfoss.
15 In sustinerea cererilor, reclamantele din actiunea principala au aratat ca, intrucat au fost obligate sa suporte consecintele financiare ale taxei nelegale, principiul efectivitatii dreptului Uniunii ar impune ca doar ele, si nu societatile petroliere, sa fie indreptatite sa solicite restituirea taxei. Acestea au solicitat de asemenea repararea de catre statul danez a prejudiciului suferit ca urmare a perceperii taxei respective.
16 Cererile reclamantelor din actiunea principala au fost respinse. Astfel, potrivit autoritatilor daneze, nu beneficiaza de dreptul la restituirea platii nedatorate prevazut de dreptul Uniunii decat contribuabilul direct, iar nu verigile succesive din circuitul comercial, care nu erau obligate ele insele sa plateasca taxa si care, de altfel, nu au achitat ele insele la Trezorerie nicio suma a carei restituire ar putea o solicita.
17 In ceea ce priveste dreptul la reparatie, autoritatile daneze au exclus orice despagubire, intrucat, in perioada anterioara pronuntarii Hotararii Braathens, citata anterior, incompatibilitatea taxei prevazute de Legea privind impozitul pe uleiurile minerale nu era suficient de evidenta pentru ca perceperea acesteia sa fie de natura sa angajeze raspunderea statului, iar in perioada ulterioara acestei hotarari, ar fi imposibil de determinat unde anume in verigile circuitului comercial s a produs prejudiciul si nu ar exista, asadar, o legatura directa de cauzalitate. Astfel, in cazul in care taxa nedatorata este repercutata, intrebarea daca si in ce masura anumite intreprinderi sau anumiti utilizatori succesivi determinati din circuitul comercial vor suporta efectiv aceasta taxa ar depinde de mai multi factori, printre care politica de preturi practicata de contribuabil si de fiecare dintre agentii economici succesivi cu privire la produsele in discutie, de modul in care sunt utilizate produsele respective si de starea concurentei pe piata relevanta.
18 Reclamantele din actiunea principala au contestat, asadar, deciziile de respingere a cererilor lor la Vestre Landsret, care a hotarat sa suspende judecarea cauzei si sa adreseze Curtii urmatoarele intrebari preliminare:
„1) Dreptul Uniunii se opune ca un stat membru sa respinga o cerere de restituire formulata de o intreprindere [asupra careia a fost repercutata o] acciza contrara unei directive atunci cand aceasta respingere – in imprejurari precum cele din cauza principala – are motivarea ca nu intreprinderea respectiva este cea care a platit taxa Trezoreriei publice?
2) Dreptul Uniunii se opune ca un stat membru sa respinga o cerere de despagubire formulata de o intreprindere [asupra careia a fost repercutata o] acciza contrara unei directive atunci cand aceasta respingere – in imprejurari precum cele din cauza principala – are motivarea invocata in speta de statul membru (mai exact, ca intreprinderea nu a suferit un prejudiciu direct si ca nu exista nicio legatura de cauzalitate intre un eventual prejudiciu si comportamentul care poate angaja raspunderea)?”

Cu privire la intrebarile preliminare

Cu privire la prima intrebare

19 Prin intermediul primei intrebari, instanta de trimitere solicita Curtii, in esenta, sa stabileasca daca un stat membru se poate opune unei cereri de restituire formulate de un operator asupra caruia a fost repercutata valoarea taxei nedatorate pentru motivul ca nu acesta o datoreaza si ca, prin urmare, nu a achitat o autoritatilor fiscale.
20 Pentru a se raspunde la aceasta intrebare, trebuie sa se aminteasca mai intai faptul ca dreptul de a obtine restituirea impozitelor percepute de un stat membru cu incalcarea dreptului Uniunii este urmarea si completarea drepturilor conferite justitiabililor de dispozitiile dreptului Uniunii care interzic astfel de taxe. Prin urmare, statul membru este obligat, in principiu, sa restituie impozitele percepute cu incalcarea dreptului Uniunii (a se vedea Hotararea din 9 noiembrie 1983, San Giorgio, 199/82, Rec., p. 3595, punctul 12, Hotararea din 28 ianuarie 2010, Direct Parcel Distribution Belgium, C 264/08, Rep., p. I 731, punctul 45, precum si Hotararea din 6 septembrie 2011, Lady & Kid si altii, C 398/09, nepublicata inca in Repertoriu, punctul 17).
21 Cu toate acestea, ca exceptie de la principiul rambursarii taxelor incompatibile cu dreptul Uniunii, rambursarea unor taxe percepute fara a fi datorate poate fi refuzata numai in cazul in care aceasta ar determina o imbogatire fara justa cauza a avanzilor cauza, adica in cazul in care se stabileste ca persoana obligata la plata acestor taxe le a repercutat in mod efectiv si direct asupra cumparatorului (a se vedea in acest sens Hotararea Lady & Kid si altii, citata anterior, punctele 18 si 20).
22 Astfel, in asemenea conditii, nu contribuabilul este cel care a suportat impozitul perceput nelegal, ci cumparatorul asupra caruia a fost repercutat acesta. Prin urmare, rambursarea catre contribuabil a impozitului pe care l a primit deja de la cumparator ar echivala cu acordarea unei plati duble, care ar putea fi calificata drept imbogatire fara justa cauza, fara ca prin aceasta sa fie remediate consecintele nelegalitatii impozitului asupra cumparatorului (Hotararea din 14 ianuarie 1997, Comateb si altii, C 192/95 la C 218/95, Rec., p. I 165, punctul 22, si Hotararea Lady & Kid si altii, citata anterior, punctul 19).
23 Rezulta ca dreptul la restituirea platii nedatorate urmareste sa remedieze consecintele incompatibilitatii impozitului cu dreptul Uniunii prin neutralizarea sarcinii economice pe care acesta a impus o in mod nelegal asupra operatorului care, in final, a suportat o efectiv.
24 Fata de aceste precizari, trebuie amintit si faptul ca, potrivit unei jurisprudente constante, in absenta unei reglementari a Uniunii in materie de cereri de restituire a taxelor, sistemul juridic intern al fiecarui stat membru este cel care trebuie sa prevada conditiile in care pot fi efectuate aceste cereri, sub rezerva respectarii totusi a principiilor echivalentei si efectivitatii (a se vedea Hotararea din 6 octombrie 2005, MyTravel, C 291/03, Rec., p. I 8477, punctul 17, si Hotararea din 15 martie 2007, Reemtsma Cigarettenfabriken, C 35/05, Rep., p. I 2425, punctul 37).
25 In aceasta privinta, tinand cont de finalitatea dreptului la restituirea platii nedatorate, astfel cum aceasta este amintita la punctul 23 din prezenta hotarare, respectarea principiului efectivitatii impune ca stabilirea conditiilor de exercitare a actiunii in restituirea platii nedatorate sa revina statelor membre in temeiul principiului autonomiei procedurale, astfel incat sarcina economica a taxei nedatorate sa poata fi neutralizata.
26 Din aceasta perspectiva, s a statuat deja ca, in cazul in care utilizatorul final este indreptatit potrivit dreptului intern sa obtina restituirea de catre contribuabil a impozitului care a fost repercutat asupra sa, contribuabilul respectiv trebuie, la randul sau, sa aiba posibilitatea de a obtine restituirea acestuia de catre autoritatile nationale (a se vedea Hotararea Comateb si altii, citata anterior, punctul 24). La fel, un sistem juridic national ce permite unui furnizor care a platit TVA ul din greseala autoritatilor fiscale sa solicite restituirea sa, iar persoanei careia i au fost prestate servicii sa exercite o actiune de drept civil in restituirea platii nedatorate impotriva acestuia respecta principiul efectivitatii, din moment ce ii permite persoanei careia i au fost prestate serviciile, care a suportat sarcina taxei facturate din greseala, sa obtina restituirea sumelor platite fara sa fie datorate (a se vedea Hotararea Reemtsma Cigarettenfabriken, citata anterior, punctul 39).
27 De aici decurge ca un stat membru poate in principiu sa se opuna unei cereri de restituire a unei taxe nedatorate formulate de utilizatorul final asupra caruia aceasta a fost repercutata, cu motivarea ca nu utilizatorul respectiv este cel care a platit o autoritatilor fiscale, cu conditia ca utilizatorul final, care suporta, in definitiv, sarcina acesteia, sa poata, potrivit dreptului intern, sa exercite o actiune civila in restituirea platii nedatorate impotriva contribuabilului.
28 Cu toate acestea, daca restituirea de catre contribuabil devine imposibila sau excesiv de dificila, in special in cazul in care acesta din urma este insolvabil, principiul efectivitatii ar impune ca utilizatorul sa aiba posibilitatea de a si indrepta cererea de restituire direct impotriva autoritatilor fiscale si ca, in acest scop, statul membru sa prevada instrumentele si modalitatile procedurale necesare (a se vedea Hotararea Reemtsma Cigarettenfabriken, citata anterior, punctul 41).
29 Prin urmare, trebuie sa se raspunda la prima intrebare in sensul ca un stat membru se poate opune unei cereri de restituire a unei taxe nedatorate formulate de utilizatorul asupra caruia a fost repercutata aceasta, cu motivarea ca nu utilizatorul respectiv este cel care a platit o autoritatilor fiscale, cu conditia ca acesta sa poata, potrivit dreptului intern, sa exercite o actiune civila in restituirea platii nedatorate impotriva contribuabilului, iar restituirea de catre acesta din urma a taxei nedatorate sa nu fie practic imposibila sau excesiv de dificila.

Cu privire la a doua intrebare

30 Prin intermediul celei de a doua intrebari, instanta solicita Curtii sa stabileasca daca un stat membru poate respinge o cerere de despagubire formulata de o intreprindere asupra careia contribuabilul a repercutat o taxa nedatorata, cu motivarea ca intre perceperea taxei respective de catre stat si prejudiciul suferit de intreprinderea respectiva nu exista a priori o legatura directa de cauzalitate.
31 Prin aceasta, instanta de trimitere solicita Curtii sa precizeze daca se poate considera ca decizia voluntara a contribuabilului de a repercuta asupra entitatilor succesive taxa nedatorata rupe respectiva legatura directa de cauzalitate dintre comportamentul statului membru si prejudiciul suferit de utilizator.
32 Cu titlu introductiv, trebuie amintit ca nu este de competenta Curtii sa califice din punct de vedere juridic actiunile introduse la instanta de trimitere de catre reclamantele din actiunea principala in vederea restituirii taxei nedatorate sau a repararii prejudiciului suferit (a se vedea Hotararea din 8 martie 2001, Metallgesellschaft si altii, C 397/98 si C 410/98, Rec., p. I 1727, punctul 81, si Hotararea din 12 decembrie 2006, Test Claimants in the FII Group Litigation, C 446/04, Rec., p. I 11753, punctul 201) si ca o actiune in despagubiri poate coexista cu o actiune in restituirea platii nedatorate (a se vedea in acest sens Hotararea Comateb si altii, citata anterior, punctul 34).
33 Trebuie amintit de asemenea ca recunoasterea in favoarea particularilor vatamati a unui drept la repararea prejudiciului suferit ca urmare a incalcarii dreptului Uniunii de catre un stat membru este subordonata indeplinirii a trei conditii, si anume ca norma de drept al Uniunii incalcata sa aiba ca obiect conferirea de drepturi particularilor respectivi, incalcarea acestei norme sa fie suficient de grava si sa existe o legatura directa de cauzalitate intre incalcarea obligatiei si prejudiciul suferit de particulari (a se vedea Hotararea din 26 ianuarie 2010, Transportes Urbanos y Servicios Generales, C 118/08, Rep., p. I 635, punctul 30, si Hotararea din 9 decembrie 2010, Combinatie Spijker Infrabouw De Jonge Konstruktie si altii, C 568/08, nepublicata inca in Repertoriu, punctul 87).
34 In ceea ce priveste cerinta unei legaturi directe de cauzalitate, rezulta dintr o jurisprudenta constanta ca este in principiu de competenta instantei nationale sa verifice daca prejudiciul pretins decurge intr un mod suficient de direct din incalcarea dreptului Uniunii de catre statul membru (a se vedea Hotararea din 5 martie 1996, Brasserie du pêcheur si Factortame, C 46/93 si C 48/93, Rec., p. I 1029, punctul 65, Hotararea din 13 martie 2007, Test Claimants in the Thin Cap Group Litigation, C 524/04, Rep., p. I 2107, punctul 122, si Hotararea din 17 aprilie 2007, AGM COS.MET, C 470/03, Rep., p. I 2749, punctul 83).
35 Cu toate acestea, pentru a oferi instantei de trimitere un raspuns util, Curtea poate sa ii furnizeze acesteia toate indicatiile pe care le considera necesare (a se vedea in acest sens Hotararea din 18 ianuarie 2001, Stockholm Lindöpark, C 150/99, Rec., p. I 493, punctul 38, si Hotararea din 18 iunie 2009, Stadeco, C 566/07, Rep., p. I 5295, punctul 43).
36 Din aceasta perspectiva, trebuie subliniat ca un sistem juridic national cum este cel in discutie in actiunea principala, conform caruia se poate stabili o legatura directa de cauzalitate numai intre perceperea de catre stat a unei taxe nedatorate si prejudiciul suferit de contribuabil, nu poate interpreta cerinta privind legatura respectiva in asa fel incat obtinerea repararii prejudiciului suferit sa devina practic imposibila sau excesiv de dificila.
37 Rezulta ca un astfel de sistem juridic national este, in principiu, conform principiului efectivitatii, cu conditia ca utilizatorul, asupra caruia contribuabilul a repercutat sarcina taxei respective, sa poata, in temeiul dreptului intern, sa isi indrepte actiunea in repararea prejudiciului suferit din aceasta cauza impotriva contribuabilului respectiv.
38 Cu toate acestea, prin analogie cu ceea ce s a amintit la punctul 28 din prezenta hotarare, daca repararea de catre contribuabil a prejudiciului suferit de utilizatorul care a suportat sarcina economica a taxei nedatorate repercutate asupra sa s ar dovedi imposibila sau excesiv de dificila, in special in cazul in care contribuabilul este insolvabil, principiul efectivitatii ar impune ca respectivul utilizator sa aiba posibilitatea de a si indrepta cererea de despagubire direct impotriva statului, fara ca acesta din urma sa ii poata opune in mod valabil lipsa legaturii directe de cauzalitate dintre perceperea taxei nedatorate si prejudiciul suferit de utilizator.
39 Prin urmare, trebuie sa se raspunda la a doua intrebare in sensul ca un stat membru poate respinge o cerere de despagubire formulata de utilizatorul asupra caruia contribuabilul a repercutat o taxa nedatorata, ca urmare a lipsei legaturii directe de cauzalitate dintre perceperea taxei respective si prejudiciul suferit, cu conditia ca utilizatorul sa poata, in temeiul dreptului intern, sa indrepte cererea respectiva impotriva contribuabilului si ca repararea de catre acesta din urma a prejudiciului suferit de utilizator sa nu fie practic imposibila sau excesiv de dificila.

Cu privire la cheltuielile de judecata

40 Intrucat, in privinta partilor din actiunea principala, procedura are caracterul unui incident survenit la instanta de trimitere, este de competenta acesteia sa se pronunte cu privire la cheltuielile de judecata. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observatii Curtii, altele decat cele ale partilor mentionate, nu pot face obiectul unei rambursari.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera intai) declara:

Normele dreptului Uniunii trebuie interpretate in sensul ca:
1. un stat membru se poate opune unei cereri de restituire a unei taxe nedatorate formulate de utilizatorul asupra caruia a fost repercutata aceasta, cu motivarea ca nu acesta din urma este cel care a platit o autoritatilor fiscale, cu conditia ca acesta sa poata, potrivit dreptului intern, sa exercite o actiune civila in restituirea platii nedatorate impotriva contribuabilului si ca restituirea de catre acesta din urma a taxei nedatorate sa nu fie practic imposibila sau excesiv de dificila.
2. un stat membru poate respinge o cerere de despagubire formulata de utilizatorul asupra caruia contribuabilul a repercutat o taxa nedatorata, ca urmare a lipsei legaturii directe de cauzalitate dintre perceperea taxei respective si prejudiciul suferit, cu conditia ca utilizatorul sa poata, in temeiul dreptului intern, sa indrepte cererea respectiva impotriva contribuabilului si ca repararea de catre acesta din urma a prejudiciului suferit de utilizator sa nu fie practic imposibila sau excesiv de dificila.