Avizul Comitetului Regiunilor “Revizuirea politicii europene de vecinatate”

Avizul Comitetului Regiunilor “Revizuirea politicii europene de vecinatate”

2012/C 54/04

COMITETUL REGIUNILOR

– considera ca o mai mare implicare a autoritatilor locale si regionale in politica de vecinatate poate spori sensibilizarea cetatenilor in ceea ce priveste obiectivele acestei politici, implicarea in realizarea acestora si asumarea lor si poate, totodata, atenua impresia ca responsabilitatea pentru guvernarea continentului nostru revine exclusiv guvernelor nationale si institutiilor de la Bruxelles; in acest sens, autoritatile locale si regionale pot contribui si la combaterea tendintelor periculoase de izolationism sau renationalizare, care pot pune in primejdie stabilitatea unor state si regiuni din interiorul si din afara UE;
– atribuie o mare importanta activitatii depuse si oportunitatilor oferite de Adunarea autoritatilor locale si regionale din zona euromediteraneeana (ARLEM), care permite participarea autoritatilor locale si regionale la dezbaterea politica euro-mediteraneeana si confera o dimensiune teritoriala proiectelor selectate de Secretariatul general al Uniunii pentru Mediterana (UPM). De asemenea, asigura schimbul de bune practici si contribuie la realizarea obiectivelor PEV;
– sustine totodata Conferinta Autoritatilor locale si regionale din Parteneriatul estic (CORLEAP) ca retea de cooperare multilaterala intre autoritatile regionale si locale din UE si cele din statele Parteneriatului estic, care are ca obiectiv o mai mare implicare a acestor tari in punerea in aplicare a PEV. De asemenea, intentioneaza sa colaboreze cu autoritatile locale si regionale din tarile partenere din est in scopul infiintarii unui cadru institutional permanent de cooperare;
– recomanda intensificarea politicii de vecinatate in intreaga zona a Marii Negre. Ar trebui subliniata importanta geopolitica continua a acestei regiuni pentru UE, precum si importanta Sinergiei Marii Negre. Tarile UE care se invecineaza cu aceasta zona ar trebui sa primeasca un sprijin corespunzator din partea UE pentru activitatile lor in cadrul politicii de vecinatate.
Raportor dl Jacek PROTAS (PL-PPE), maresalul voievodatului Varmia-Mazuria
Comunicare comuna catre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic si Social European si Comitetul Regiunilor “Un raspuns nou in contextul schimbarilor din tarile vecine”
COM(2011) 303 final

I. RECOMANDARI POLITICE

COMITETUL REGIUNILOR

Remarci introductive

1. saluta propunerea Comisiei si obiectivul sau global, care subliniaza importanta sprijinirii eforturilor de aprofundare a democratiei si de realizare a unor reforme politice in tarile partenere. Autoritatilor locale si regionale din Uniune le revine un rol incontestabil ca organisme democratice si politice, acestea situandu-se in centrul procesului democratic. Prin urmare, ele sunt dispuse sa contribuie la aceste eforturi ale politicii de vecinatate;
2. saluta calduros dezvoltarea de pana acum politicii europene de vecinatate (PEV), bazata pe diversificarea sporita si adaptarea acesteia la nevoi si situatii specifice. Comitetul Regiunilor saluta faptul ca proiectul initial din 2004, conceput pentru a se potrivi tuturor tarilor participante, evolueaza treptat catre instrumente specializate, concepute “pe masura”;
3. saluta specializarea in crestere a politicii europene de vecinatate, care duce la crearea unor forme de cooperare precum Parteneriatul estic, Uniunea pentru Mediterana si Sinergia Marii Negre, aflata in curs de infiintare;
4. considera ca diversificarea PEV ar trebui sa continue si ca politica de vecinatate ar trebui sa devina o componenta veritabila a unei politici externe europene ambitioase si coerente si un instrument din ce in ce mai specializat al acesteia;
5. subliniaza faptul ca politica de vecinatate urmarita in regiuni si de catre regiuni poate reprezenta un instrument eficient pentru promovarea valorilor care se afla la baza Uniunii Europene – respectarea demnitatii umane, libertatea, democratia, egalitatea, statul de drept si respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care apartin minoritatilor;
6. recomanda ca politica de vecinatate sa invite toate regiunile din UE sa se implice, utilizand cunostintele si experienta autoritatilor locale si regionale in domeniul relatiilor externe;
7. considera deosebit de important sa se sensibilizeze publicul cu privire la politica de vecinatate din regiuni;
8. subliniaza importanta dezvoltarii atat a nivelului guvernamental, cat si a celui interuman in cadrul politicii europene de vecinatate. Rolul autoritatilor locale si regionale poate fi deosebit de important in intretinerea unor relatii de cooperare orientate si responsabile cu organizatii ale societatii civile, insa, ca autoritati publice, acestea ar trebui sa joace un rol si in stabilirea de contacte la nivel administrativ/oficial;
9. considera ca o mai mare implicare a autoritatilor locale si regionale in politica de vecinatate poate spori sensibilizarea cetatenilor in ceea ce priveste obiectivele acestei politici, implicarea in realizarea acestora si asumarea lor si poate, totodata, atenua impresia ca responsabilitatea pentru guvernarea continentului nostru revine exclusiv guvernelor nationale si institutiilor de la Bruxelles; in acest sens, autoritatile locale si regionale pot contribui si la combaterea tendintelor periculoase de izolationism sau renationalizare, care pot pune in primejdie stabilitatea unor state si regiuni din interiorul si din afara UE;
10. subliniaza importanta cooperarii dintre regiunile din afara UE si regiunile din UE care nu sunt invecinate cu acestea;
11. recomanda sprijinirea nu doar a cresterii economice ca atare, ci si a dezvoltarii durabile a tarilor vecine, trebuind sa se acorde o atentie speciala reducerii disparitatilor regionale si sociale;
12. sprijina propunerea Comisiei de a incuraja si sustine parteneriatele. Cooperarea pe termen lung intre toate partile interesate din societate promoveaza pluralismul si angajamentul la o serie de niveluri, contribuind astfel la imbunatatirea conditiilor prealabile pentru dezvoltarea durabila pe plan economic, social si democratic;
13. considera ca activitatea si metodele regiunilor pot contribui intr-un mod deosebit de util la politica europeana de vecinatate, sprijinind instrumente PEV precum TAIEX, SIGMA, infratirea intre orase si regiuni si planurile de actiune PEV;
14. sprijina propunerea Comisiei conform careia pot fi create parteneriate regionale de succes in domenii precum dezvoltarea IMM-urilor, mediul, educatia, oportunitatile pentru tineri, cultura, transportul, cercetarea, dezvoltarea rurala si ocuparea fortei de munca. Autoritatile locale si regionale din UE au multa experienta si cunostinte practice in aceste domenii si ar fi dispuse sa se implice in parteneriate;
15. sprijina argumentele principale prezentate in Avizul CoR privind consolidarea politicii europene de vecinatate si atrage atentia asupra importantei si actualitatii acestuia;
16. atrage atentia asupra rolului institutiilor UE in asigurarea unei utilizari eficiente de catre tarile partenere a resurselor disponibile si propune sa se puna accentul pe cooperarea practica care produce rezultate concrete;
17. subliniaza in mod deosebit ca bugetul UE pentru perioada 2014-2020 trebuie sa garanteze o finantare adecvata pentru punerea in aplicare a PEV.
18. saluta dorinta Comisiei de a simplifica si rationaliza diferite instrumente financiare si subliniaza impactul si beneficiile potentiale ale unor astfel de masuri;
Diferentierea politicii de vecinatate, metodele acesteia si rolul regiunilor
19. este convins ca diferentierea necesara a politicii de vecinatate nu ar trebui niciodata sa aiba doar un caracter pur formal, constand in separarea geografica a dimensiunilor estica si sudica;
20. recomanda diferentierea politicii de vecinatate in functie de gradul de functionare a democratiei (proceselor democratice), respectarea drepturilor omului si a drepturilor cetatenesti, statul de drept, precum si in functie de progresul procesului de transformare sistemica/economica (cu un accent special pe aplicarea principiilor pietei libere) in fiecare tara. Cu cat politica de vecinatate este mai bine orientata, cu atat va fi mai eficienta;
21. considera oportuna crearea unor instrumente de politica care sa permita abordarea diferentiata a actiunilor in domeniul social, precum si a actiunilor autoritatilor nationale, regionale sau locale, in conformitate cu caracteristicile si oportunitatile lor proprii. Actiunile in aceste domenii diferite ar trebui coordonate, dar nu este necesar si, adesea, nu este recomandabil sa fie realizate in paralel;
22. considera ca in contextul politicii de vecinatate la nivel guvernamental, principiul “mai mult pentru mai mult” este clar si justificat;
23. considera insa ca la nivelul societatii principiul “mai mult pentru mai mult” este mai putin clar si prea formal, iar aplicarea lui ar putea fi chiar contraproductiva, impiedicand contactele de jos in sus existente. Pentru ca contactele sociale sa fie eficiente, trebuie sa existe continuitate si acestea trebuie sa fie pe cat de informale posibil;
24. mai mult, considera ca implicarea autoritatilor locale si regionale nu poate inlocui implicarea grupurilor sociale si a sectorului tertiar;
25. subliniaza ca participarea sectorului tertiar ar trebui recunoscuta ca o componenta importanta a politicii de vecinatate, care necesita instrumente specializate;
26. evidentiaza rolul autoritatilor locale si regionale in dezvoltarea unor contacte comerciale mai stranse si considera ca o integrare economica mai stransa poate actiona ca un catalizator pentru schimbari sociale si politice. Incurajeaza, de asemenea, tarile PEV sa infiinteze zone de liber schimb;
27. atribuie o mare importanta activitatii depuse si oportunitatilor oferite de Adunarea autoritatilor locale si regionale din zona euromediteraneeana (ARLEM), care permite participarea autoritatilor locale si regionale la dezbaterea politica euro-mediteraneeana si confera o dimensiune teritoriala proiectelor selectate de Secretariatul general al Uniunii pentru Mediterana (UPM). De asemenea, asigura schimbul de bune practici si contribuie la realizarea obiectivelor PEV;
28. sustine totodata Conferinta Autoritatilor locale si regionale din Parteneriatul estic (CORLEAP) ca retea de cooperare multilaterala intre autoritatile regionale si locale din UE si cele din statele Parteneriatului estic, care are ca obiectiv o mai mare implicare a acestor autoritati in punerea in aplicare a PEV. De asemenea, intentioneaza sa colaboreze cu autoritatile locale si regionale din tarile partenere din est in scopul infiintarii unui cadru institutional permanent de cooperare;
29. indeamna Uniunea Europeana, Uniunea pentru Mediterana, guvernele nationale si actorii internationali sa isi continue colaborarea cu ARLEM, care reuneste Comitetul Regiunilor si asociatiile autoritatilor locale si regionale, in vederea realizarii de actiuni mai coordonate si eficiente in bazinul mediteraneean;
30. recomanda ca contactele sociale sa fie in primul rand directe, de la persoana la persoana. Important este angajamentul personal al participantilor si nu doar implicarea in roluri si actiuni institutionale;
31. considera ca este necesar sa se trezeasca interesul oraselor si regiunilor fata de schimburile culturale. Acesta este un domeniu in care sectorul tertiar poate fi deosebit de eficient. In acest sens este insa necesar un sprijin clar din partea guvernelor nationale si a autoritatilor locale si regionale;
32. considera ca este necesar sa se contrabalanseze diferentele de interese intre grupuri de regiuni din cauza situarii lor geografice diferite. Coordonarea generala a politicii externe a UE ar trebui sa garanteze ca diferentierea nu duce la “concurenta” intre sud si est si ca specializarea regiunilor in domenii individuale ale politicii de vecinatate nu trebuie sa produca or sa accentueze diferentele de interese sau rivalitatea in sens negativ;
33. considera ca institutionalizarea politicii de vecinatate ar trebui sa faciliteze si sa sprijine implicarea si actiunea regiunilor “la distanta” (de exemplu, cooperarea regiunilor din Europa Centrala in zona Mediteranei sau a celor din Europa de Vest in Europa de Est). Aceasta ar intari sentimentul de responsabilitate comuna a regiunilor pentru PEV in intregul sau;
34. considera ca rolul special al regiunilor situate la granitele sensibile ale UE din est si sud ar trebui consolidat. Aceste regiuni sunt direct afectate de problemele vecinatatii europene. Politica europeana de vecinatate nu ar trebui realizata in niciun caz fara implicarea acestora si ar trebui sa tina seama de interesele lor specifice;
35. recomanda ca regiunile frontaliere ale UE sa primeasca sprijin specific in cadrul politicii europene de vecinatate;
36. considera ca politica europeana de vecinatate ar trebui sa tina seama de relatiile existente cu tari terte, de exemplu cu Rusia, in special in est. Regiunile ar trebui sensibilizate cu privire la acest aspect al PEV si ar trebui sprijinite forme de cooperare adecvate cu toate tarile terte in cauza;
37. isi exprima intentia de a sprijini procesul de democratizare in diferite tari invecinate, continuand sa co-organizeze misiuni de monitorizare a alegerilor impreuna cu Congresul Autoritatilor Locale si Regionale din Europa al Consiliului Europei.
Conditiile specifice pentru politica de vecinatate din diferite tari
38. considera ca este necesar sa se tina seama de conditiile specifice pentru Parteneriatul estic si pentru actiunile politicii de vecinatate in Caucaz;
39. observa ca Georgia necesita un sprijin sistematic continuu in cadrul Parteneriatului estic, avand in vedere efectele conflictului din 2008;
40. recomanda intensificarea politicii de vecinatate in intreaga zona a Marii Negre. Ar trebui subliniata importanta geopolitica continua a acestei regiuni pentru UE, precum si importanta Sinergiei Marii Negre. Tarile UE care se invecineaza cu aceasta zona ar trebui sa primeasca un sprijin corespunzator din partea UE pentru activitatile lor in cadrul politicii de vecinatate;
41. considera ca Moldova reprezinta un caz special. Date fiind progresele semnificative inregistrate de politica de vecinatate si de Parteneriatul estic, este necesar sa se arate cel mai mare interes posibil in dezvoltarea acestei tari. Chiar si succesele partiale in aceasta tara ar putea avea un impact major asupra promovarii politicii de vecinatate si a politicii externe a UE;
42. solicita sa se acorde atentie situatiei specifice a regiunii Kaliningrad, care, in ciuda situarii sale, nu este cuprinsa in politica de vecinatate. Aceasta reprezinta un teritoriu deosebit de important si de sensibil, care este nu doar situat la frontierele UE, ci este inconjurat de teritoriul UE din toate partile. Trasaturile specifice ale acestei regiuni nu pot fi ignorate la punerea in aplicare a politicii de vecinatate in imediata apropiere a UE;
43. considera ca, in ciuda dezamagirii provocate de dificultatile persistente din Belarus, este necesar sa se sprijine implicarea politicii de vecinatate in aceasta tara;
44. recunoaste necesitatea unui sprijin sistematic pentru procesele de transformare democratica, politica, economica si sociala din Ucraina;
45. recomanda ca, pe fundalul Primaverii arabe, politica de vecinatate sa joace un rol semnificativ in dezvoltarea contactelor intre societati. Ar trebui sa se puna un accent special si intens pe aceasta regiune pe termen scurt. Implicarea in aceasta regiune ar trebui considerata drept un test al responsabilitatii tuturor membrilor UE, ca state, regiuni si societati;
46. reaminteste ca fiecare dintre tarile din sudul Mediteranei este diferita si ca abordarea UE trebuie sa fie una pe masura, adaptata fiecarei situatii. Cu toate acestea, construirea democratiei si tranzitia catre democratie sunt procese universale si incep in primul rand la nivelul cel mai elementar; pentru o democratie stabila si inradacinata ferm in societate, aceste procese nu pot fi impuse de sus in jos;
Importanta cooperarii teritoriale ca instrument al politicii de vecinatate
47. considera ca euroregiunile furnizeaza o experienta importanta pentru politica de vecinatate; Acestea au devenit un instrument util in procesul de aderare pentru tarile central europene, iar dupa aderarea lor la UE, un instrument util pentru reglementarea relatiilor cu vecinii din afara UE;
48. prin urmare, isi ofera sprijinul pentru infiintarea unor structuri politice si administrative decentralizate durabile, avand in vedere ca prin capacitatile administrative si institutionale ale autoritatilor locale si regionale se faciliteaza cooperarea la nivel sub-statal, se imbunatateste eficienta si buna guvernanta, aceste capacitati fiind fundamentale pentru procesul de democratizare;
49. recomanda explorarea posibilitatilor de a consolida euroregiunile existente prin utilizarea instrumentului Gruparii europene de cooperare teritoriala, deoarece aceasta ar imbunatati securitatea juridica pentru partile implicate si transparenta structurilor create. Isi reitereaza solicitarea ca GECT-urile cu tari terte sa devina posibile pe baza de acorduri bilaterale si face apel la statele membre care inca nu au intreprins actiuni in acest sens sa faciliteze crearea si punerea in practica a GECT-urilor;
50. subliniaza utilitatea practica a programelor de consolidare a capacitatilor in contextul extinderii si al politicilor europene de vecinatate si – luand drept exemplu concret programul-pilot privind Instrumentul pentru administratia locala [1] – isi reitereaza propunerea de a se dezvolta initiative echivalente pentru tarile din sudul Mediteranei, pentru a sprijini consolidarea capacitatilor acestora la nivel local si regional;
51. observa ca euroregiunea faciliteaza o gama larga de activitati din domeniul economic pana la cel cultural. Aceasta favorizeaza, de asemenea, procese spontane de cooperare, cu implicarea sectorului tertiar. Euroregiunea s-a dovedit a fi un instrument flexibil si deosebit de eficient pentru actiunea la frontierele Europei Centrale si de Est, in regiunea granitei externe a UE;
52. recomanda acordarea de sprijin pentru proiecte si infiintarea unor noi euroregiuni (pornind de la experienta euroregiunilor stabilite de mult timp), care sa conecteze in special regiuni din Algeria, Tunisia, Libia si Egipt cu zonele corespunzatoare din sudul Europei;
53. considera ca trasaturile specifice ale frontierei sudice a Uniunii Europene, care este o frontiera maritima, nu ar trebui considerate drept un obstacol in calea crearii de euroregiuni. Ar trebui subliniata importanta initiativelor de infiintare a unor euroregiuni cum ar fi Andaluzia-Gibraltar-Maroc, Egeea de Sud-Turcia, Egeea de Nord-Turcia si Polis-Trakiakent, desi acestea se gasesc inca intr-un stadiu timpuriu;
54. considera ca este imperios necesara o euroregiune a Marii Negre pe deplin functionala;
55. considera ca euroregiunile pot sprijini in mod eficient instrumentele PEV (IPEV), cum ar fi TAIEX, SIGMA, Twinning si planurile de actiune PEV.
56. subliniaza valoarea adaugata a Gruparilor europene de cooperare teritoriala (GECT) si a strategiei macroregionale ca instrumente inovatoare de cooperare teritoriala la nivel interregional si supranational, in masura in care acestea pot consolida coeziunea si coordonarea actiunilor politice in diferite domenii in zona mai intinsa a Marii Mediterane si a Marii Negre, rationalizand repartizarea resurselor financiare si evidentiind rolul autoritatilor locale si regionale, pe baza principiilor guvernantei pe mai multe niveluri si cu participarea larga a organizatiilor societatii civile;
Dimensiunea cetateneasca a politicii de vecinatate sprijinita de actiunea regiunilor
57. recomanda ca contactele intre guvernele nationale si chiar intre autoritatile regionale sa nu se substituie contactelor mai largi si mai profunde intre societati. Toate tarile mediteraneene ar trebui sa fie conectate prin euroregiuni, ceea ce ar facilita contactele intre sectorul tertiar si cetateni;
58. recomanda tipul de actiune specific euroregiunilor ca instrument eficient pentru contracararea numeroaselor stereotipuri si temeri generate de migratia de la frontierele UE si considera ca experienta directa in materie de cooperare si schimburi poate, de asemenea, contribui la depasirea imaginilor stereotipe despre Europa si Occident, prevalente in multe tari de la frontierele Uniunii;
59. considera ca o politica de vecinatate activa poate fi o modalitate de a limita migratia necontrolata;
60. considera ca o politica de vecinatate care sprijina persoanele si grupurile cele mai active in regiunile si tarile care se invecineaza cu Uniunea Europeana poate promova procese de transformare politica si economica;
61. este de parere ca asistenta acordata persoanelor si grupurilor care activeaza pentru schimbari democratice si reforma economica poate spori eficacitatea tuturor activitatilor;
62. subliniaza importanta de a se organiza, sub egida politicii de vecinatate, diverse forme de schimburi de tineri si de studenti, precum si de cooperare stiintifica;
63. subliniaza importanta imbunatatirii capacitatilor administrative in tarile partenere si, de aceea, saluta consolidarea programelor nationale, precum Centrul pentru Parteneriatul estic din Estonia, care se concentreaza asupra capacitatilor administrative, si Academia de administratie publica pentru Parteneriatul estic din Varsovia; face apel la acestea sa sprijine reforma administrativa si consolidarea capacitatilor si la nivel local si regional;
Cooperarea interregionala in politica de vecinatate
64. recomanda ca euroregiunile din sud sa aiba (precum regiunile) parteneri din alte parti ale continentului. Legaturi de acest tip ar trebui create in special intre euroregiunile de la frontiera sudica a UE si euroregiunile din Europa Centrala si de Nord care se invecineaza cu Europa de Est. PEV nu ar trebui sa se fragmenteze in sectoare izolate, iar politica regionala a Uniunii Europene ar trebui sa previna acest lucru. Gruparea Europeana de Cooperare Teritoriala pare a fi instrumentul potrivit pentru a crea legaturi de acest tip;
65. considera ca este necesara o analiza sistematica a politicii UE in domeniul vizelor in vederea facilitarii emiterii de vize cetatenilor din tarile PEV, ca modalitate de promovare a dialogului intre societati;
66. subliniaza beneficiile potentiale ale introducerii traficului de frontiera local la unele dintre granitele Uniunii.

Bruxelles, 14 decembrie 2011

Presedinta Comitetului Regiunilor
Mercedes Bresso

[1] CoR colaboreaza deja strans cu Comisia Europeana pentru sprijinirea acestui program-pilot, care este deocamdata limitat la tarile candidate si potential candidate.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close