Agricultura – Restituiri la export – Restituire platita in avans – Marfuri plasate sub regimul antrepozitului vamal – Lipsa unei evidente operative – Dovada exportului marfurilor
Agricultura – Regulamentul (CEE) nr. 3665/87 si Regulamentul (CEE) nr. 565/80 – Restituiri la export – Restituire platita in avans – Marfuri plasate sub regimul antrepozitului vamal – Lipsa unei evidente operative – Dovada exportului marfurilor – Dobandirea, in totalitate sau in parte, a restituirii aferente acestui export – Obligatia de a rambursa suma perceputa nejustificat – Aplicarea unei majorari la suma care trebuie rambursata
HOTARAREA CURTII (Camera a cincea)
27 octombrie 2011
In cauza C 402/10,
avand ca obiect o cerere de pronuntare a unei hotarari preliminare formulata in temeiul articolului 267 TFUE de Consiliul de Stat (Franta), prin decizia din 26 mai 2010, primita de Curte la 6 august 2010, in procedura
Societe Groupe Limagrain Holding impotriva Etablissement national des produits de ltagriculture et de la mer,
CURTEA (Camera a cincea),
compusa din domnul A. Borg Barthet, indeplinind functia de presedinte al Camerei a cincea, domnul J.-J. Kasel si doamna M. Berger (raportor), judecatori,
avocat general: domnul J. Mazák,
grefier: doamna R. Seres, administrator,
avand in vedere procedura scrisa si in urma sedintei din 11 mai 2011,
luand in considerare observatiile prezentate:
– pentru Societe Groupe Limagrain Holding, de A. Monod si de V. Maignan Artiga, avocatss
– pentru Etablissement national des produits de ltagriculture et de la mer, de F. Blancpain, avocats
– pentru guvernul francez, de domnii G. de Bergues si B. Cabouat, in calitate de agentis
– pentru Comisia Europeana, de domnii B. Burggraaf si D. Triantafyllou, in calitate de agenti,
avand in vedere decizia de judecare a cauzei fara concluzii, luata dupa ascultarea avocatului general,
pronunta prezenta Hotarare
1 Cererea de pronuntare a unei hotarari preliminare priveste interpretarea dispozitiilor Regulamentului (CEE) nr. 3665/87 al Comisiei din 27 noiembrie 1987 de stabilire a normelor comune de aplicare a sistemului de restituiri la export pentru produsele agricole (JO L 351, p. 1), astfel cum a fost modificat in special prin Regulamentul (CEE) nr. 1708/93 al Comisiei din 30 iunie 1993 (JO L 159, p. 77, denumit in continuare „Regulamentul nr. 3655/87”), coroborate cu cele ale Regulamentului (CEE) nr. 565/80 al Consiliului din 4 martie 1980 privind plata anticipata a restituirilor la export pentru produsele agricole (JO L 62, p. 5, Editie speciala, 03/vol. 3, p. 159).
2 Aceasta cerere a fost formulata in cadrul unui litigiu intre societatea Groupe Limagrain Holding (denumita in continuare „Limagrain”), succesoare in drepturi a societatii Maïs Céréales Technologie (denumita in continuare „MCT”), pe de o parte, si Office national interprofessionnel des céréales (denumita in continuare „ONIC”), devenit Établissement national des produits de ltagriculture et de la mer, pe de alta parte, cu privire la rambursarea unei restituiri la export percepute in avans de MCT.
Cadrul juridic
Regulamentul nr. 565/80
3 Regulamentul nr. 565/80 instituie pentru anumite produse agricole, printre care cele care intra sub incidenta Regulamentului (CEE) nr. 2727/75 al Consiliului din 29 octombrie 1975 privind organizarea comuna a pietelor in sectorul cerealelor (JO L 281, p. 1), abrogat si inlocuit de Regulamentul (CEE) nr. 1766/92 al Consiliului din 30 iunie 1992 (JO L 181, p. 21), un regim de prefinantare a restituirilor pentru exporturile efectuate catre tari terte.
4 Articolul 4 alineatul (1) din regulamentul mentionat prevede:
„La cererea celui interesat, o suma egala cu restituirea la export este platita de indata ce produsele de baza sunt plasate sub controlul vamal care garanteaza ca produsele prelucrate sau marfurile vor fi exportate intr un termen stabilit.”
5 Potrivit articolului 6 din acelasi regulament:
„Aplicarea regimului prevazut in prezentul regulament este conditionata de constituirea unei garantii care asigura rambursarea unei sume egale cu cea care a fost platita, majorata cu o suma suplimentara.
Fara sa aduca atingere cazurilor de forta majora, aceasta garantie este retinuta total sau partial:
– in cazul in care rambursarea nu a fost efectuata atunci cand exportul nu s a facut la termenul stabilit in articolul 4 alineatul (1) […]
sau
– in cazul in care se dovedeste ca nu exista niciun drept de restituire sau ca a existat un drept de restituire pentru o suma inferioara.”
Regulamentul nr. 3665/87
6 In titlul 2 capitolul 3, care cuprinde articolele 24-33, Regulamentul nr. 3665/87 descrie modalitatile de aplicare a Regulamentului nr. 565/80 si formalitatile care trebuie indeplinite sau conditiile care trebuie respectate pentru a beneficia de plata anticipata a restituirii in cazul unei prelucrari sau a unei depozitari prealabile exportului.
7 Articolul 25 alineatul (1) primul paragraf din acest regulament prevede:
„In cazul in care exportatorul isi manifesta intentia de a exporta produsele sau marfurile dupa prelucrare sau depozitare si de a beneficia de o restituire, in temeiul dispozitiilor prevazute la articolul 4 sau 5 din Regulamentul (CEE) nr. 565/80, aplicarea acestor dispozitii este conditionata de prezentarea catre autoritatile vamale a declaratiei denumite in continuare «declaratie de plata».” [traducere neoficiala]
8 Articolul 26 alineatul (1) din regulamentul mentionat prevede:
„La acceptarea declaratiei de plata, produsele sau marfurile sunt plasate sub regim de control vamal pana cand parasesc teritoriul vamal al Comunitatii sau ajung la destinatia prevazuta.” [traducere neoficiala]
9 Potrivit articolului 27 alineatul (5) primul paragraf din Regulamentul nr. 3665/87:
„Produsele de baza pot sa ramana in regim de control vamal in vederea transformarii timp de sase luni de la data acceptarii declaratiei de plata.” [traducere neoficiala]
10 Articolul 29 alineatele (1) si (2) din regulamentul mentionat prevede:
„(1) Suma care trebuie platita inainte de export este achitata de statul membru in care este acceptata declaratia de plata.
(2) Suma este platita numai la cererea scrisa a exportatorului. […]” [traducere neoficiala]
11 Articolul 31 alineatul (1) din acelasi regulament prevede:
„Inainte de acceptarea declaratiei de plata, se constituie o garantie egala cu suma calculata in conformitate cu articolul 29 alineatul (3), la care se adauga eventual suma compensatorie monetara pozitiva, precum si o majorare de 20 % din suma astfel obtinuta. […]” [traducere neoficiala]
12 Articolul 33 alineatul (1) din acest regulament este redactat dupa cum urmeaza:
„In cazul in care se face dovada dreptului la o restituire pentru produse sau marfuri care au acest drept in conformitate cu prezentul capitol, avansul si suma de achitat sunt corelate. In cazul in care suma datorata pentru cantitatea exportata este mai mare decat suma platita in avans, diferenta este platita persoanei in cauza.
In cazul in care suma datorata pentru cantitatea exportata este mai mica decat suma platita in avans si indeosebi in cazul in care se aplica dispozitiile alineatului (2), autoritatea competenta trebuie sa initieze fara intarziere procedura prevazuta la articolul 29 din Regulamentul (CEE) nr. 2220/85 in vederea restituirii de catre operator a diferentei dintre aceste doua sume, la care se adauga 20 %.” [traducere neoficiala]
Regulamentul (CEE) nr. 3719/88
13 Regulamentul (CEE) nr. 3719/88 al Comisiei din 16 noiembrie 1988 de stabilire a normelor comune de aplicare a regimului de licente de import si export si de certificate de fixare in avans pentru produsele agricole (JO L 331, p. 1) prevede la articolul 43 alineatul (1) urmatoarele:
„In cazul in care produsele de baza au fost incluse in sistemul prevazut la articolul 4 din Regulamentul (CEE) nr. 565/80 […] si s a utilizat o licenta sau un certificat de fixare in avans si atunci cand partea in cauza, integral sau partial:
– retrage de la controlul vamal produsele de baza in cauza, fie ca atare, fie in forma de produse transformate, sau produsele ori marfurile in cauza sau
– nu respecta termenul limita total prevazut la articolul 27 alineatul (5) si la articolul 28 alineatul (5) din Regulamentul (CEE) nr. 3665/87 sau in alte prevederi legale,
obligatia de a exporta nu este indeplinita pentru cantitatea in cauza.” [traducere neoficiala]
Regulamentul (CEE) nr. 2913/92
14 Potrivit articolului 105 primul paragraf din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar (JO L 302, p. 1, Editie speciala, 02/vol. 5, p. 58, denumit in continuare „Codul vamal comunitar”):
„Persoana desemnata de autoritatile vamale tine evidenta operativa a tuturor marfurilor plasate sub regimul de antrepozit vamal intr o forma aprobata de autoritatile respective. Evidenta operativa a marfurilor nu este necesara cand un antrepozit public este gestionat de autoritatile vamale.”
Regulamentul (CEE) nr. 2454/93
15 In versiunea sa in vigoare la data faptelor in discutie in actiunea principala, articolul 504 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispozitii de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar (JO L 253, p. 1, Editie speciala, 02/vol. 7, p. 3, denumit in continuare „Regulamentul de aplicare a Codului vamal comunitar”) prevedea:
„Fara a aduce atingere alineatelor (2) si (3), antrepozitele vamale in care marfurile se pot depozita sub regim de antrepozit vamal se clasifica dupa cum urmeaza:
[…]
– antrepozit de tip C: antrepozitul privat, in conformitate cu articolul 99 al doilea paragraf a doua liniuta din cod, in cazul in care detinatorul antrepozitului este si antrepozitar al marfurilor, dar nu este in mod necesar si proprietarul marfurilor,
[…]”
16 Articolul 517 alineatul (1) din regulamentul mentionat prevedea:
„In cazul antrepozitelor de tip A, C, D si E, autoritatile vamale desemneaza pe detinatorul antrepozitului drept persoana obligata sa tina evidenta operativa mentionata la articolul 105 din [C]od[ul] [vamal comunitar].
Aceasta evidenta operativa se pune la dispozitia biroului de control pentru efectuarea de controale.”
17 Articolul 520 din acelasi regulament prevedea:
„(1) Evidentele operative mentionate la articolul 105 din [C]od[ul] [vamal comunitar] trebuie sa contina toate datele necesare pentru aplicarea corecta a regimului si pentru controlul acestuia.
Ele includ in special:
(a) informatiile continute in casetele nr. 1, 31, 37 si 38 ale declaratiei de plasare sub regims
(b) referirea la declaratiile prin intermediul carora marfurile au primit o destinatie vamala care incheie regimul de antrepozit vamals
(c) data, referirea la alte documente vamale si toate celelalte documente cu privire la plasarea sub regim si la incheierea regimuluis
(d) informatiile necesare monitorizarii marfurilor, inclusiv locul si datele privitoare la eventualul transfer al marfurilor intre antrepozite vamale fara incheierea regimuluis
(e) informatii referitoare la depozitarea comuna a marfurilor mentionate la articolul 524s
(f) orice alte detalii necesare pentru identificarea marfurilors
(g) informatii privind manipularile uzuale la care se supun marfuriles
(h) informatii privitoare la iesirea temporara a marfurilor din localurile antrepozitului vamal.
[…]
(3) Evidentele operative trebuie sa prezinte in orice moment situatia reala a stocurilor de marfuri aflate inca sub regim de antrepozit vamal. La termenele precizate de autoritatile vamale, detinatorul antrepozitului are obligatia de a depune la biroul de control, in termenele stabilite, inventarul stocurilor respective.
[…]”
Actiunea principala si intrebarile preliminare
18 MCT era specializata in conservarea cerealelor, in special a porumbului sub forma de boabe, si in prelucrarea acestui porumb in gris de porumb in vederea exportarii.
19 La 30 septembrie 1994, in temeiul articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul nr. 565/80, aceasta societate a depus o declaratie cu privire la plasarea in antrepozit vamal a unui stoc de porumb in asteptarea exportului acestuia sub forma de gris.
20 Antrepozitul in care a fost plasat stocul era un antrepozit privat de tip C in sensul articolului 504 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal comunitar.
21 Aceasta declaratie a determinat plata de catre ONIC a unui avans din restituire in cuantum de 2 523 414,07 FRF.
22 In cursul anului 1996, serviciile vamale au efectuat un control al documentelor din care a rezultat lipsa, in cursul perioadei de antrepozitare, a unei evidente operative a marfurilor plasate sub regimul de antrepozit vamal, astfel cum este prevazuta aceasta la articolul 105 din Codul vamal comunitar.
23 Prin scrisoarea din 17 noiembrie 1998, ONIC a solicitat MCT rambursarea unei sume de 3 028 096,88 FRF, care corespunde cu suma restituirii percepute in avans de aceasta societate, majorata cu o penalitate de 20 %, in temeiul articolului 33 din Regulamentul nr. 3665/87.
24 MCT a solicitat anularea titlului de recuperare emis de ONIC.
25 Prin Sentinta din 7 octombrie 2004, tribunal administratif de Clermont Ferrand a respins aceasta cerere. Prin Hotararea din 21 iunie 2007, cour dtappel de Lyon (Curtea de Apel din Lyon) a confirmat aceasta sentinta.
26 Limagrain, succesoare in drepturi a MCT, a declarat recurs la Conseil dtÉtat (Consiliul de Stat).
27 In aceste conditii, Conseil dtÉtat, avand indoieli cu privire la interpretarea articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul nr. 565/80 si a articolului 105 din Codul vamal comunitar, a hotarat sa suspende judecarea cauzei si sa adreseze Curtii urmatoarele intrebari preliminare:
„1) Lipsa tinerii, cu incalcarea obligatiilor care revin detinatorului antrepozitului in temeiul reglementarii vamale comunitare, a unei evidente operative a produselor sau marfurilor plasate sub regimul de antrepozit vamal este suficienta sa priveze exportatorul care si a plasat produsele sau marfurile in acest antrepozit de beneficiul prefinantarii prevazute de dispozitiile coroborate ale Regulamentelor [nr. 3665/87 si nr. 565/80]?
2) In cazul unui raspuns pozitiv la prima intrebare, la ce consecinte trebuie sa se ajunga in ceea ce priveste sumele incasate de beneficiar?
In special:
a) in ipoteza in care se stabileste ca marfurile au fost intr adevar exportate, cuantumul restituirilor aferente acestor exporturi poate fi privit ca dobandit, total sau partial, de exportator? In acest ultim caz, trebuie sa se retina rata restituirilor astfel cum a fost prestabilita in temeiul reglementarii privind plata anticipata a restituirilor la export sau rata aplicabila la data exportarii efective, care este in limita sau in afara limitei ratei prestabilite?
b) in ipoteza unei obligatii de rambursare in tot sau in parte a sumelor incasate, trebuie majorata, in temeiul articolului 33 din Regulamentul nr. 3665/87 […], suma nedatorata care trebuie rambursata cu penalitatea prevazuta de aceste dispozitii, desi raspunderea tinerii evidentei operative revine detinatorului antrepozitului, in cazul in care, precum in speta, antrepozitul vamal este un antrepozit privat de tip C administrat de insusi exportatorul marfurilor agricole?”
Cu privire la intrebarile preliminare
Cu privire la prima intrebare
28 Prin intermediul primei intrebari, instanta de trimitere solicita sa se stabileasca, in esenta, daca dispozitiile dreptului Uniunii referitoare la prefinantarea restituirilor la export trebuie sa fie interpretate in sensul ca lipsa tinerii, cu incalcarea reglementarii vamale a Uniunii, a unei evidente operative a produselor plasate sub control vamal este suficienta sa priveze exportatorul de beneficiul platii anticipate a unei restituiri la export aferente acestor produse.
29 Pentru a raspunde la aceasta intrebare, trebuie sa fie amintite caracteristicile, pertinente in speta din actiunea principala, ale sistemului platilor anticipate de restituiri la export.
30 Articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul nr. 565/80 prevede ca o suma egala cu restituirea este platita exportatorului de indata ce produsele de baza sunt plasate sub controlul vamal care garanteaza ca produsele prelucrate vor fi exportate intr un termen stabilit. In temeiul articolului 25 din Regulamentul nr. 3665/87, beneficiul acestui regim de prefinantare a restituirilor la export este conditionat de prezentarea catre autoritatile vamale si de acceptarea de catre acestea a unei declaratii de plata. In conformitate cu articolele 26 si 27 din regulamentul mentionat, produsele de baza trebuie sa fie plasate sub control vamal de la data acceptarii declaratiei de plata si pana la exportarea lor, care trebuie sa aiba loc, in principiu, in termen de sase luni.
31 Din coroborarea acestor dispozitii rezulta ca buna functionare a sistemului de prefinantare a restituirilor la export se intemeiaza pe mecanismul de supraveghere pe care il constituie regimul de control vamal. Aplicarea acestui regim trebuie sa permita autoritatilor nationale competente sa verifice si sa asigure in orice moment, potrivit unei proceduri uniforme in toate statele membre, ca sunt reunite conditiile materiale impuse pentru acordarea restituirii solicitate, astfel cum sunt acestea definite de dispozitiile aplicabile ale dreptului Uniunii (a se vedea in acest sens Hotararea din 18 octombrie 1988, Bayernwald Früchteverwertung, 121/87, Rec., p. 6273, punctul 18).
32 Respectarea obligatiilor legate de regimul de control vamal constituie astfel o conditie pentru a beneficia de plata anticipata a unei restituiri la export in temeiul dispozitiilor Regulamentului nr. 565/80.
33 Printre obligatiile esentiale legate de acest regim figureaza, in conformitate cu articolul 105 din Codul vamal comunitar, obligatia de a tine evidenta operativa a marfurilor plasate sub regimul de antrepozit vamal, cu exceptia cazului in care este vorba despre un antrepozit public gestionat de autoritatile vamale. Aceasta exceptie nu este relevanta in speta din actiunea principala, de vreme ce produsele de baza au fost plasate intr un antrepozit privat de tip C.
34 In temeiul articolului 520 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul de aplicare a Codului vamal comunitar, evidentele operative trebuie sa contina toate datele necesare pentru aplicarea corecta a regimului de control vamal.
35 In versiunea sa aplicabila la data faptelor spetei din actiunea principala, al doilea paragraf al alineatului (1) al articolului 520 mentionat enumera o lista de elemente care trebuie in special sa faca obiectul unei inscrieri in evidenta operativa. Utilizarea adverbului „in special” in legatura cu elementele mentionate indica faptul ca legiuitorul considera aceasta enumerare ca reprezentand un minimum indispensabil.
36 In plus, alineatul (3) al aceluiasi articol 520 precizeaza ca „evidentele operative trebuie sa prezinte in orice moment situatia reala a stocurilor de marfuri aflate inca sub regim de antrepozit vamal”.
37 Prin urmare, in cazul in care nu sunt intrunite elementele minime indispensabile cerute la articolul 520 si urmatoarele din Regulamentul de aplicare a Codului vamal comunitar, obligatia de a tine evidenta operativa nu poate fi considerata ca fiind indeplinita (a se vedea in acest sens Hotararea Bayernwald Früchteverwertung, citata anterior, punctul 19). De aici rezulta o neindeplinire a unei obligatii esentiale a regimului de control vamal. Prin urmare, nu este indeplinita una dintre conditiile care permit sa se beneficieze de plata anticipata a unei restituiri la export in temeiul dispozitiilor Regulamentului nr. 565/80.
38 Cu toate acestea, trebuie sa se tina seama de obiectivul evidentei operative, care este cel de a permite sa se verifice natura si cantitatile precise de marfuri pentru care este datorata o restituire. Prin urmare, in caz de indoiala cu privire la exactitatea anumitor inscrieri cuprinse in evidenta operativa, nu este exclus sa se recurga la alte documente suplimentare pentru ca indoiala care subzista sa fie inlaturata (a se vedea in acest sens Hotararea Bayernwald Früchteverwertung, citata anterior, punctul 19). Astfel, indoielile reziduale cu privire la exactitatea anumitor inscrieri sau care tin de discordante ori de omisiuni minore in evidenta operativa mentionata pot fi clarificate cu ajutorul altor documente suplimentare (a se vedea in acest sens Hotararea Bayernwald Früchteverwertung, citata anterior, punctul 20).
39 Prin urmare, trebuie sa se raspunda la prima intrebare adresata ca dispozitiile dreptului Uniunii referitoare la prefinantarea restituirilor la export trebuie sa fie interpretate in sensul ca tinerea, in conformitate cu reglementarea vamala a Uniunii, a unei evidente operative a produselor plasate sub control vamal constituie o conditie pentru plata anticipata a unei restituiri la export aferente acestor produse. Cu toate acestea, indoielile reziduale cu privire la exactitatea anumitor inscrieri sau care tin de discordante in evidenta operativa mentionata pot fi clarificate cu ajutorul altor documente suplimentare, in masura in care aceste documente sunt considerate satisfacatoare de autoritatile nationale competente.
Cu privire la a doua intrebare
40 Prin intermediul celei de a doua intrebari, instanta de trimitere, referindu se la o situatie in care nu a fost indeplinita obligatia de a tine, in conformitate cu reglementarea vamala a Uniunii, evidenta operativa a produselor plasate sub control vamal, urmareste sa se stabileasca ce consecinte trebuie deduse din aceasta neindeplinire in raport cu sumele pe care exportatorul le a perceput ca avans dintr o restituire la export.
41 Aceasta intrebare cuprinde doua parti.
42 In primul rand, instanta de trimitere solicita, in esenta, sa se stabileasca daca, in ipoteza in care se demonstreaza ca marfurile mentionate in declaratia de plata a unui avans au fost intr adevar exportate, cuantumul restituirii la export aferente acestor marfuri poate totusi sa fie considerat ca fiind dobandit in ceea ce il priveste pe exportator si, in acest ultim caz, pe baza carei rate trebuie sa fie calculat cuantumul restituirii mentionate.
43 Cu titlu prealabil, trebuie sa se sublinieze ca, astfel cum rezulta din cuprinsul punctelor 30-32 din prezenta hotarare, beneficiul dreptului la plata anticipata a unei restituiri este conditionat, in special, de proba faptului ca produsele pentru care a fost prezentata o declaratie de plata au fost plasate si au ramas sub control vamal pana la exportarea lor. Proba respectarii obligatiilor legate de regimul de control vamal revine exportatorului si trebuie sa fie prezentata in conformitate cu dispozitiile reglementarii vamale a Uniunii, astfel cum este interpretata la punctele 37-39 din prezenta hotarare.
44 Imprejurarea de a supune aceste produse regimului de control vamal are drept finalitate sa garanteze identitatea produselor mentionate in declaratia de plata si a produselor exportate efectiv. In cazul neexecutarii corespunzatoare a plasarii sub regimul vamal al antrepozitului, proba faptului ca marfurile mentionate in declaratia de plata a unui avans au fost intr adevar exportate nu poate fi efectuata in mod satisfacator. In cel mai bun caz, se poate demonstra exportarea unor marfuri similare din punctul de vedere al cantitatii si al naturii.
45 Neexecutarea corespunzatoare a plasarii sub regimul vamal al antrepozitului este sanctionata, in special in temeiul articolului 43 din Regulamentul nr. 3719/88 (a se vedea Hotararea din 21 martie 2000, LFZ Nordfleisch, C 217/98, Rec., p. I 1619, punctul 42). Potrivit alineatului (1) al respectivului articol 43, in cazul in care produsele au fost plasate sub regimul prevazut la articolul 4 din Regulamentul nr. 565/80, iar exportatorul, integral sau partial, retrage de la controlul vamal aceste produse, este necesar sa se considere ca obligatia de a exporta nu a fost respectata pentru cantitatea in cauza, ceea ce implica pierderea, pentru aceeasi cantitate, a oricarui drept la restituire.
46 Trebuie asimilata unei retrageri de la controlul vamal ipoteza la care se refera instanta de trimitere, si anume cea in care nu a fost respectata obligatia de a tine, in conformitate cu reglementarea vamala a Uniunii, o evidenta operativa a produselor plasate sub acest control. Aceste doua imprejurari au astfel drept consecinta privarea autoritatilor vamale de posibilitatea de a controla circuitul realizat de produsele in cauza si, in consecinta, de a se asigura cu privire la respectarea conditiilor legate de sistemul de plata anticipata a restituirii la export.
47 Prin urmare, trebuie sa se raspunda la prima parte a celei de a doua intrebari ca, in masura in care si atat timp cat nu a fost respectata obligatia de a tine, in conformitate cu reglementarea vamala a Uniunii, o evidenta operativa a produselor plasate sub control vamal in temeiul articolului 4 din Regulamentul nr. 565/80, proba faptului ca au fost exportate marfuri similare din punctul de vedere al cantitatii si al naturii cu cele mentionate in declaratia de plata a unui avans nu este suficienta pentru ca suma restituirii la export aferente acestor marfuri sa poata fi considerata ca fiind dobandita in ceea ce il priveste pe exportator.
48 In al doilea rand, instanta de trimitere solicita, in esenta, sa se stabileasca daca, in ipoteza in care exportatorul trebuie sa ramburseze in totalitate sau in parte, ca urmare a neindeplinirii obligatiei de a tine o evidenta operativa pentru produsele plasate intr un antrepozit vamal, sumele incasate cu titlu de avans dintr o restituire la export, este necesar sa se aplice la suma de rambursat majorarea de 20 % prevazuta la articolul 33 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul nr. 3665/87.
49 Cu titlu prealabil, trebuie amintit ca, in conformitate cu respectivul articol 33 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul nr. 3665/87, in cazul in care se constata ca suma datorata cu titlu de restituire la export este mai mica decat suma platita in avans, autoritatea nationala competenta trebuie sa initieze fara intarziere procedura in vederea restituirii de catre operator a diferentei dintre aceste doua sume, la care se adauga 20 %.
50 Desigur, aceasta dispozitie nu identifica in mod explicit persoana care este obligata, daca este cazul, la plata majorarii de 20 %. Cu toate acestea, astfel cum a observat Comisia Europeana, numai exportatorul are o legatura cu autoritatile competente. El este cel care, initial, trebuie sa prezinte, in temeiul articolului 25 din Regulamentul nr. 3665/87, o declaratie de plata si care, inainte de acceptarea acestei cereri de autoritatile competente, trebuie, in conformitate cu articolul 31 din regulamentul mentionat, sa constituie o garantie egala cu cuantumul restituirii, astfel cum este calculat la acea data, la care se adauga o majorare de 20 %. Tot exportatorul este cel care, ulterior, trebuie sa prezinte, potrivit articolului 29 din acelasi regulament, o cerere scrisa care, ca atare, autorizeaza autoritatile competente sa ii plateasca in avans restituirea la export. Aceasta formalitate suplimentara ii confera exportatorului, printre altele, posibilitatea, in cazul schimbarii destinatiei marfurilor, de a renunta in intregime la aceasta plata prin recuperarea, in acest din urma caz, a integralitatii cautiunii pe care a constituit o (a se vedea Hotararea LFZ Nordfleisch, citata anterior, punctele 36 si 40).
51 Din al patruzecilea considerent al Regulamentului nr. 3665/87 rezulta ca majorarea de 20 % a fost prevazuta pentru a evita un beneficiu nedatorat al exportatorului in cauza. Astfel cum a apreciat Curtea, in cazurile in care se face aplicarea unui regim de prefinantare, operatorii economici ar beneficia in mod nejustificat de un credit cu titlu gratuit daca s ar constata ulterior ca nu a fost necesar sa se acorde restituirea (Hotararea din 5 februarie 1987, Plange Kraftfutterwerke, 288/85, Rec., p. 611, punctul 14).
52 Prin urmare, exportatorul este cel care trebuie sa isi asume consecintele nerespectarii obligatiilor pe care le implica regimul de prefinantare a restituirilor la export.
53 Prin urmare, independent de raspunderea persoanei desemnate de autoritatile competente pentru a tine o evidenta operativa a produselor plasate intr un antrepozit vamal, exportatorul trebuie sa isi asume consecintele neindeplinirii acestei obligatii. In aceasta privinta, trebuie sa se observe ca exportatorul are libertatea alegerii cocontractantilor si ca acesta are obligatia de a lua masurile de precautie adecvate fie prin includerea de clauze in acest sens in contractele in discutie, fie prin incheierea unei asigurari specifice (Hotararea din 11 iulie 2002, Käserei Champignon Hofmeister, C 210/00, Rec., p. I 6453, punctul 80).
54 In plus si in orice caz, in speta din actiunea principala in care marfurile au fost depozitate intr un antrepozit privat de tip C, obligatia de a tine o evidenta operativa revenea, in conformitate cu articolul 517 alineatul (1) din Regulamentul de aplicare a Codului vamal comunitar, detinatorului antrepozitului care, potrivit articolului 504 alineatul (1) din regulamentul mentionat, era si antrepozitarul si, asadar, exportatorul.
55 Prin urmare, trebuie sa se raspunda la a doua parte a celei de a doua intrebari adresate ca, in ipoteza in care exportatorul trebuie sa ramburseze in totalitatea sau in parte, ca urmare a neindeplinirii obligatiei de a tine o evidenta operativa a produselor plasate intr un antrepozit vamal, sumele incasate cu titlu de avans dintr o restituire la export, este necesar sa se aplice la suma nedatorata de rambursat majorarea de 20 % prevazuta la articolul 33 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul nr. 3665/87.
Cu privire la cheltuielile de judecata
56 Intrucat, in privinta partilor din actiunea principala, procedura are caracterul unui incident survenit la instanta de trimitere, este de competenta acesteia sa se pronunte cu privire la cheltuielile de judecata. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observatii Curtii, altele decat cele ale partilor mentionate, nu pot face obiectul unei rambursari.
Pentru aceste motive, Curtea (Camera a cincea) declara:
1. Dispozitiile dreptului Uniunii referitoare la prefinantarea restituirilor la export trebuie sa fie interpretate in sensul ca tinerea, in conformitate cu reglementarea vamala a Uniunii, a unei evidente operative a produselor plasate sub control vamal constituie o conditie pentru plata anticipata a unei restituiri la export aferente acestor produse. Cu toate acestea, indoielile reziduale cu privire la exactitatea anumitor inscrieri sau care tin de discordante in evidenta operativa mentionata pot fi clarificate cu ajutorul altor documente suplimentare, in masura in care aceste documente sunt considerate satisfacatoare de autoritatile nationale competente.
2. Dispozitiile dreptului Uniunii referitoare la prefinantarea restituirilor la export trebuie sa fie interpretate in sensul ca:
– in masura in care si atat timp cat nu a fost respectata obligatia de a tine, in conformitate cu reglementarea vamala a Uniunii, o evidenta operativa a produselor plasate sub control vamal, proba faptului ca au fost exportate marfuri similare din punctul de vedere al cantitatii si al naturii cu cele mentionate in declaratia de plata a unui avans nu este suficienta pentru ca suma restituirii la export aferente acestor marfuri sa poata fi considerata ca fiind dobandita in ceea ce il priveste pe exportators
– in ipoteza in care exportatorul trebuie sa ramburseze in totalitate sau in parte, ca urmare a neindeplinirii obligatiei de a tine o evidenta operativa a produselor plasate intr un antrepozit vamal, sumele incasate cu titlu de avans dintr o restituire la export, este necesar sa se aplice la suma nedatorata de rambursat majorarea de 20 % prevazuta la articolul 33 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (CEE) nr. 3665/87 al Comisiei din 27 noiembrie 1987 de stabilire a normelor comune de aplicare a sistemului de restituiri la export pentru produsele agricole, astfel cum a fost modificat in special prin Regulamentul (CEE) nr. 1708/93 al Comisiei din 30 iunie 1993.