Avizul Comitetului Regiunilor “Baza fiscala consolidata comuna a societatilor (CCCTB)”

Avizul Comitetului Regiunilor „Baza fiscala consolidata comuna a societatilor (CCCTB)”

2012/C 54/10

COMITETUL REGIUNILOR
– saluta faptul ca, inca din momentul infiintarii Uniunii Europene, fiscalitatea intreprinderilor s-a bucurat de o atentie speciala, pentru ca reprezinta un element important al realizarii pietei interne;
– considera ca transferarea calcularii bazei fiscale catre o singura administratie fiscala, care, in plus, ar fi competenta pentru toate aspectele sau litigiile aflate in legatura cu aceasta chestiune, ar determina simplificarea administrativa si economisirea unor cheltuieli de acest tip pentru societati, care ar avea astfel un singur interlocutor pentru stabilirea bazei fiscale, si nu 27;
– considera ca ar trebui sa fie luate in considerare de catre Comisie efectele pe care le poate avea reportarea la infinit a pierderilor fiscale si sa se analizeze posibilitatea unor masuri anti-abuz;
– fara a contesta in mod direct principiul de baza al directivei, considera totusi ca propunerea ar trebui revizuita, luand in considerare necesitatea (a) unor indicatori calitativi si cantitativi suficienti care sa permita o evaluare completa a implicatiilor asupra subsidiaritatii ale unei propuneri cu efecte transfrontaliere de aceasta natura, (b) unor date suplimentare privind implicatiile totale ale CCCTB si (c) unei analize a impactului propunerii asupra autoritatilor locale si regionale.

Raportor dl Gusty GRAAS (LU-ALDE), membru al Consiliului comunal al comunei Bettembourg
Propunerea de directiva a Consiliului privind o baza fiscala consolidata comuna a societatilor (CCCTB)

COM(2011) 121 final

I. INTRODUCERE

COMITETUL REGIUNILOR
1. saluta faptul ca, inca din momentul infiintarii Uniunii Europene, fiscalitatea intreprinderilor s-a bucurat de o atentie speciala, pentru ca reprezinta un element important al realizarii pietei interne;
2. considera ca inflorirea activitatilor economice este intr-adevar ingreunata adesea de o puzderie de reguli diferite, mai ales de natura fiscala, aceasta diversitate reprezentand un handicap major in primul rand pentru intreprinderile mici si mijlocii, precum si un obstacol in calea dezvoltarii pietei interne;
3. de asemenea, aminteste comunicarea din 1990 a Comisiei privind impozitarea intreprinderilor [SEC(90) 601], care a stat la baza mai multor masuri importante din domeniul impozitarii directe, precum Directiva privind fuziunile (90/434/CEE), Directiva societati-mama/filiale (90/435/CEE) si Conventia de arbitraj (90/436/CEE). Un deceniu mai tarziu, Directiva dobanzi si redevente (2003/49/CE) a completat lista masurilor fiscale europene.
4. constata cu satisfactie ca, incepand cu 2000, Comisia, dorind sa asigure acoperirea ansamblului de activitati a intreprinderilor la nivelul UE printr-o baza fiscala unica si consolidata a impozitului pe profit, a revenit la o politica mai ambitioasa in ceea ce priveste impozitarea. Aceasta „noua” ambitie a Comisiei a fost reafirmata in comunicarile din 2003 [COM(2003) 726] si 2005 [COM(2005) 702];
5. observa ca declaratiile Comisiei au capatat concretete incepand cu noiembrie 2004, odata cu crearea grupului de lucru insarcinat cu studierea introducerii unei baze fiscale comune consolidate a societatilor (GL CCCTB);
6. a luat cunostinta de lucrarile GL CCCTB si, mai ales, de documentul de lucru intitulat CCCTB: schita de cadru tehnic (CCCTB/WP/57) care, in mare masura, pune bazele tehnice ale propunerii de directiva a Consiliului privind o baza fiscala consolidata comuna a societatilor (CCCTB), din 16 martie 2011 – COM(2011) 121 final, care face obiectul prezentului aviz;

II. EVALUAREA PROPUNERII

7. considera ca transferarea calcularii bazei fiscale catre o singura administratie fiscala, care, in plus, ar fi competenta pentru toate aspectele sau litigiile aflate in legatura cu aceasta chestiune, ar determina simplificarea administrativa si economisirea unor cheltuieli de acest tip pentru societati, care ar avea astfel un singur interlocutor pentru stabilirea bazei fiscale, si nu 27;
8. observa ca notiunea de ghiseu unic (autoritate fiscala principala) nu trebuie sa conduca la posibilitatea ca grupurile de societati sa-si aleaga in mod liber sediul fiscal in Europa, asa cum se intampla in realitate cel putin in cazul grupurilor de societati a caror societate-mama se afla intr-o tara terta;
9. ia nota de opinia Comisiei, conform careia consolidarea rezultatelor impozabile ar putea reprezenta un raspuns la problemele ridicate de pretul de transfer si reducerea substantiala a cheltuielilor administrative ale intreprinderilor, dat fiind ca pentru tranzactiile paneuropene nu ar mai trebui elaborate rapoarte privind preturile de transfer. Consolidarea ar oferi si un raspuns problemelor de compensare transfrontaliera a deficitelor;
10. ia act de mentiunea explicita din propunere, ca „nu se doreste influentarea veniturilor fiscale, iar impactul asupra repartizarii bazelor fiscale intre statele membre ale UE a fost analizat” insa concluzia naturala si logica a unei CCCTB este alinierea ratelor de impozitare a corporatiilor;
11. reaminteste ca obiectul propunerii este de a introduce reguli comune care sa stabileasca baza impozabila a societatilor care functioneaza in cadrul acestui sistem. In cazul in care aceste societati fac parte dintr-un concern, baza fiscala comuna poate fi stabilita si in varianta consolidata;
12. subliniaza ca aceasta propunere nu include armonizarea ratelor de impozitare si ca statele membre vor aplica propriile cote de impozitare asupra transei care le revine din baza fiscala a contribuabililor. Ar trebui insa examinata introducerea unei cote de impozitare minime care sa fie totusi atat de moderata incat sa permita o marja suficienta pentru o concurenta fiscala sanatoasa intre statele membre;
13. observa ca directiva este aplicabila societatilor constituite in conformitate cu legislatia unui stat membru (I) in una din formele enumerate in anexa I la directiva si (II) care platesc unul din impozitele pe profit enumerate in anexa II la directiva sau un impozit asemanator introdus ulterior (societati rezidente sau SR). De asemenea, directiva este aplicabila societatilor constituite in conformitate cu legislatia unui stat tert (I) in una din formele similare celor enumerate in anexa I [1] si (II) care platesc unul din impozitele pe profit enumerate in anexa II la directiva sau un impozit asemanator introdus ulterior (societati nerezidente sau SNR);
14. se intreaba daca societatile de persoane/parteneriatele nu ar trebui, de asemenea, supuse sistemului CCCTB;
15. constata ca regulile din propunere nu li se vor aplica societatilor rezidente si nici societatilor nerezidente, decat daca aceste societati opteaza in acest sens;
16. insista asupra faptului ca, in cazul in care o societate functioneaza in cadrul regimului stabilit de directiva de fata, ea inceteaza, cu exceptia cazurilor in care se stipuleaza altfel, sa se supuna reglementarilor nationale privind impozitul pe profit pentru toate domeniile reglementate de directiva;
17. ia act cu satisfactie de faptul ca cheltuielile deductibile includ si costurile de cercetare si dezvoltare, precum si costurile legate de procurarea de capital si contractarea de imprumuturi pentru nevoile activitatii economice desfasurate de intreprindere; se opune unei deduceri imediate a costurilor legate de bunuri economice durabile;
18. propune sa fie considerate tot cheltuieli deductibile si costurile recurente legate de protectia mediului si de reducerea gazului cu efect de sera;
19. Comisia ar trebui, in opinia Comitetului, sa ia in considerare efectele pe care le poate avea reportarea la infinit a pierderilor fiscale si sa analizeze posibilitatea unor masuri anti-abuz;
20. insista asupra faptului ca sistemul CCCTB nu introduce decat reguli aparte pentru calcularea bazei fiscale a societatilor, si nu reguli contabile. Propunerea nu are efecte asupra legislatiei nationale privind contabilitatea financiara;
21. considera ca, pentru a-si indeplini in intregime obiectivul simplificarii administrative, introducerea unei baze fiscale comune consolidate ar trebui insotita de introducerea unor reguli contabile comune;
22. constata ca actuala cheie de repartitie ar conduce la reducerea veniturilor fiscale a 11 state membre, in cazul in care se aplica o CCCTB pe baza voluntara. De asemenea, o CCCTB pe baza voluntara ar determina reducerea PIB-ului si a numarului de locuri de munca in 21 de state membre;

III. POZITII DIVERGENTE

23. reaminteste ca legislatia privind impozitarea directa intra in domeniul de aplicare a articolului 15 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFUE), conform caruia Consiliul hotaraste in unanimitate, in conformitate cu o procedura legislativa speciala si dupa consultarea Parlamentului European si a Comitetului Economic si Social;
24. ia nota ca unele camere parlamentare ale statelor membre au adresat avize motivate presedintilor Parlamentului European, Consiliului si Comisiei, in care isi exprima ingrijorarea cu privire la respectarea principiului subsidiaritatii;

IV. IMPACTUL ASUPRA AUTORITATILOR LOCALE SI REGIONALE

25. constata ca propunerea nu vizeaza impozitele locale si regionale, dat fiind ca se refera doar la „formele de impozit pe profit enumerate in anexa II”, aceasta anexa reluand, in principal, principalele impozite directe aplicate pe plan national de statele membre;
26. cu toate acestea, considera ca propunerea este foarte importanta pentru autoritatile locale si regionale, care obtin o parte importanta din veniturile proprii fie din (I) impozite locale sau regionale aplicate pe baza fiscala nationala, fie – si mai adesea – din (II) o cota-parte din impozitul pe profit aplicat pe plan national [2].
27. conchide ca, desi impozitele locale si regionale nu sunt vizate direct in propunere, acestea vor fi afectate in mod direct, in majoritatea statelor membre, de introducerea sistemului CCCTB. Intr-adevar, chiar daca propunerea nu impune sistemul CCCTB, pare de la sine inteles ca statele membre care le vor oferi aceasta posibilitate propriilor contribuabili il vor utiliza si pentru stabilirea impozitelor locale si regionale proprii. A proceda altfel ar insemna continuarea stabilirii bazelor fiscale la nivelurile local si regional dupa vechile reglementari nationale, ceea ce ar reduce desigur in mare masura beneficiile sistemului CCCTB;
28. considera ca trebuie abordat in mod prioritar acest aspect al propunerii de directiva, cu atat mai mult cu cat anexele II si III se pot preta la interpretari diferite. Intr-adevar, anexa III cuprinde taxele nedeductibile, care sunt adesea doar taxe locale sau regionale. Daca bazele fiscale sunt stabilite la nivel national, ar fi recomandabila includerea impozitelor locale/regionale in domeniul de aplicare, astfel incat baza lor fiscala sa ramana similara celei stabilite la nivel european si care se va aplica la nivel national. Pe de alta parte, daca o intreprindere opteaza pentru o declaratie fiscala unica la nivel european, veniturile fiscale urmand a fi apoi redistribuite, va trebui ca autoritatile locale si regionale sa-si recupereze sumele ce le revin de drept;
29. prin urmare, considera ca trebuie definite limpede situatiile in care CCCTB afecteaza impozitul pe societati perceput de autoritatile locale sau regionale;
30. dat fiind ca orice modificare a impozitului pe profit ar putea afecta regiunile sau alte colectivitati, regreta absenta unor informatii precise asupra impactului acestei directive asupra autoritatilor locale si regionale;

V. CONCLUZII

31. din preocuparea de a apara interesele autoritatilor locale si regionale, considera ca este necesara o analiza aprofundata a impactului asupra bugetului comunelor si regiunilor, inainte de intrarea in vigoare a propunerii de directiva CCCTB;
32. in consecinta, se pronunta pentru crearea unui grup de lucru ad-hoc alcatuit din membri ai CoR, ai Comisiei si ai administratiilor fiscale locale/regionale, in vederea realizarii acestei analize;
33. considera ca toate statele membre ar trebui sa acorde mai multa atentie consecintelor pe care le-ar avea propunerea de directiva si sa trimita cat mai repede, pe adresa Comisiei, propriile observatii si comentarii, bazate pe studii de specialitate independente;
34. considera ca o mai mare armonizare fiscala nu va avea efecte decat daca CCCTB intra in vigoare in toate statele membre;
35. isi pune intrebarea daca sistemul cu varianta optionala prevazuta de directiva nu va duce la cresterea efortului administrativ atat pentru intreprinderi, cat si pentru administratiile fiscale si, ca atare, daca nu ar trebui prevazuta doar o perioada de tranzitie in care directiva sa fie facultativa. De asemenea, Comitetul Regiunilor se intreaba daca, in urma modificarii textului, CCCTB nu ar trebui sa fie obligatorie la incheierea acestei perioade de tranzitie, cel putin pentru intreprinderile de o anumita dimensiune;
36. recomanda introducerea CCCTB intr-o singura etapa, deoarece doar astfel se pot obtine efectele de simplificare depline asociate armonizarii;
37. se pronunta pentru revizuirea cheii de repartitie, astfel incat sa se tina mai bine seama de situatia economica a diverselor state membre;
38. se intreaba daca, in conditiile problemelor financiare cu care se confrunta Europa in prezent si avand in vedere impactul negativ asupra veniturilor fiscale si asupra ocuparii fortei de munca, asa cum se subliniaza in evaluarea de impact realizata de Comisie si in alte studii, momentul este bine ales pentru trecerea la aceasta etapa atat de importanta a armonizarii fiscale;
39. considera ca propunerea de directiva trebuie sa faca referire mai mult la regulile jurisdictiilor nationale in ceea ce priveste procedurile juridice;
40. ia act de dorinta intreprinderilor europene de simplificare a formalitatilor fiscale, de compensare a pierderilor intra-grup si de eliminare a cazurilor de dubla impunere si a celor de supraimpozitare, cu care se confrunta in sistemul aplicat in prezent;
41. in schimb, este preocupat de repercusiunile foarte diferite, insa, in cele mai multe cazuri, negative ale directivei asupra statelor membre, atat in ceea ce priveste veniturile colectate, cat si in domeniul cresterii si in cel al ocuparii fortei de munca;
42. isi pune intrebarea daca sistemul CCCTB va reprezenta in ansamblu o simplificare pentru intreprinderi sau, dimpotriva, poate duce la un comportament de tip gestiune fiscala si, ca atare, la complicatii suplimentare. Din cauza caracterului optional al sistemului, intreprinderile vor trebui sa il studieze pe langa celelalte 27 de sisteme existente si sa reevalueze in mod regulat posibilitatea adoptarii sau nu a acestuia [3];
43. se intreaba, in special pentru IMM-uri, daca nu exista solutii alternative mai putin complicate la sistemul CCCTB in ceea ce priveste compensarea transfrontaliera a pierderilor. In acest sens, Comitetul face referire la comunicarea COM(2006) 824 a Comisiei;
44. in sfarsit, se intreaba daca este respectat principiul proportionalitatii, avand in vedere numarul grupurilor de societati europene care ar cunoaste beneficii in urma acestei masuri;
45. considera oricum ca propunerea de directiva este incompleta pentru ca nu cuprinde impozitele locale si regionale. Aceasta aduce riscul ca problemele sa se transfere de la nivel national la nivel local sau regional, dat fiind ca, in stadiul actual al propunerii, impozitele locale si regionale ar cunoaste in continuare disparitati din perspectiva acestui sistem si ar avea nevoie de calcularea diferita a bazei fiscale; se pronunta deci in favoarea unei clauze de deschidere in favoarea impozitelor locale si regionale, pentru ca statele membre sa poata lua masurile necesare;
46. fara a contesta in mod direct principiul de baza al directivei, considera totusi ca propunerea ar trebui revizuita, luand in considerare necesitatea (a) unor indicatori calitativi si cantitativi suficienti care sa permita o evaluare completa a implicatiilor asupra subsidiaritatii ale unei propuneri cu efecte transfrontaliere de aceasta natura, (b) unor date suplimentare privind implicatiile totale ale CCCTB si (c) unei analize a impactului propunerii asupra autoritatilor locale si regionale.

VI. RECOMANDARI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

COM(2011) 121 final

Articolul 12. Cheltuieli deductibile

Se adauga textul:
Textul propus de Comisie | Amendamentul CoR |
Cheltuielile deductibile cuprind toate costurile de vanzare si cheltuielile din care se scade taxa pe valoarea adaugata deductibila suportata de contribuabil in vederea obtinerii sau asigurarii unui venit, inclusiv costurile de cercetare si dezvoltare si costurile suportate pentru procurarea de capital si contractarea de imprumuturi pentru nevoile activitatii economice desfasurate. | Cheltuielile deductibile cuprind toate costurile de vanzare si cheltuielile din care se scade taxa pe valoarea adaugata deductibila suportata de contribuabil in vederea obtinerii sau asigurarii unui venit, inclusiv costurile de cercetare si dezvoltare si costurile suportate pentru procurarea de capital si contractarea de imprumuturi pentru nevoile activitatii economice desfasurate. Sunt considerate cheltuieli deductibile inclusiv cheltuielile recurente legate de protectia mediului si de reducerea gazelor cu efect de sera. |

Expunere de motive

Pentru a combate eficient degradarea mediului inconjurator si schimbarile climatice, se recomanda ca sistemele de impozitare a intreprinderilor sa cuprinda elemente care sa-i incurajeze pe contribuabili sa investeasca mai mult in protectia mediului.

Amendamentul 2

COM(2011) 121 final

Articolul 133. Examinare

Se adauga textul:
Textul propus de Comisie | Amendamentul CoR |
La cinci ani dupa intrarea in vigoare a prezentei directive, Comisia examineaza aplicarea sa si raporteaza Consiliului cu privire la modul de functionare a prezentei directive. Raportul trebuie sa includa o analiza a impactului mecanismului instituit in capitolul XVI al prezentei directive pentru repartizarea bazelor fiscale intre statele membre. | La cinci ani dupa intrarea in vigoare a prezentei directive, Comisia examineaza aplicarea sa si raporteaza Consiliului cu privire la modul de functionare a prezentei directive. Raportul trebuie sa includa o analiza a impactului mecanismului instituit in capitolul XVI al prezentei directive pentru repartizarea bazelor fiscale intre statele membre. De asemenea, acest raport trebuie sa cuprinda obligatoriu o analiza a impactului directivei asupra autoritatilor locale si regionale. |

Expunere de motive

Dat fiind ca nu poate exclude posibilitatea ca aceasta directiva sa aiba efecte semnificative asupra regiunilor si comunitatilor locale, este absolut necesar ca, la cinci ani de la intrarea in vigoare a directivei, Comisia sa evalueze si impactul acesteia asupra bugetelor regionale si locale.

Bruxelles, 14 decembrie 2011

Presedinta Comitetului Regiunilor
Mercedes Bresso

[1] Comisia adopta in fiecare an o lista cu formele de societati din tari terte, care sunt considerate ca avand o forma similara (articolul 3 din propunere).
[2] Cf. studiul Centrului de servicii strategice si de evaluare (Center for Strategy & Evaluation Services), „Local and Regional Corporate Taxes across the EU”, document de informare, iulie 2011.
[3] Cf. Leon Bettendorf, Michael P. Devereux, S. Loretz si Albert van der Horst, Corporate tax reform in the EU: Weighing the pros and cons, Vox, 20 martie 2011.