Comitetul Regiunilor da recomandari pentru recunoasterea efectelor actelor de stare civila

Avizul Comitetului Regiunilor “Mai putine demersuri administrative pentru cetateni: promovarea liberei circulatii a documentelor oficiale si recunoasterea efectelor actelor de stare civila”

2012/C 54/05

COMITETUL REGIUNILOR
– observa ca actele de stare civila, cum ar fi certificatele de nastere, de casatorie si de deces, hotararile de divort, schimbarile de nume s.a.m.d. sunt esentiale pentru identitatea unei persoane, permitandu-i acesteia sa ia parte pe deplin la viata sociala, economica si politica;
– subliniaza faptul ca documentele oficiale indeplinesc o functie esentiala, asigurand exercitarea efectiva a drepturilor legate de cetatenia UE de catre titularii lor;
– subliniaza ca legislatia privind starea civila reprezinta o competenta exclusiva a statelor membre si a autoritatilor lor locale si regionale corespunzatoare si scoate in evidenta faptul ca, in elaborarea politicilor si legislatiei UE din acest domeniu, este necesara respectarea principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii;
– impartaseste obiectivul amplu al Comisiei de identificare si eliminare a obstacolelor din calea exercitarii drepturilor UE, in special in situatii transfrontaliere si, in general, de reducere a birocratiei pentru a facilita cooperarea transfrontaliera si a permite cetatenilor sa beneficieze de si mai multe avantaje practice si tangibile ale integrarii europene in curs si insista ca rezolvarea problemelor cetatenilor sa devina prioritatea evolutiei politicii in acest domeniu;
– este de acord cu ideea ca legalizarea documentelor oficiale intre statele membre nu ar trebui sa fie necesara; cu toate acestea, intrucat schimburile de informatii nu sunt fiabile si nici complete, propune ca, inaintea elaborarii legislatiei, sa se introduca facilitati pentru cooperarea administrativa intre oficiile din statele membre, astfel incat functionarii sa poata autentifica documente daca este necesar. Intre timp si pentru a facilita demersurile cu tarile din afara UE, considera ca statele membre ar trebui sa examineze, in vederea adoptarii, programul e-APP, de eliberare si utilizare a apostilei electronice;
– considera ca nu ar trebui neglijata posibilitatea de infiintare a unui Oficiu european de stare civila, daca se demonstreaza ca este mai eficienta si mai eficace decat crearea unei multitudini de noi birouri sau decat mentinerea unor birouri similare in statele membre;
– propune introducerea unui ghid de bune practici pentru statele membre, in vederea facilitarii furnizarii actelor de stare civila in situatii transfrontaliere.

Raportor dl Patrick McGOWAN (IE-ALDE), membru al consiliului comitatului Donegal si al autoritatii regiunii Border Cartea verde “Mai putine demersuri administrative pentru cetateni: promovarea liberei circulatii a documentelor oficiale si recunoasterea efectelor actelor de stare civila”

COM(2010) 747

I. RECOMANDARI POLITICE

COMITETUL REGIUNILOR

1. saluta initiativa Comisiei Europene in favoarea realizarii unei Uniuni a cetatenilor prin lansarea Cartii verzi in vederea initierii unei dezbateri la nivelul UE pe marginea oportunitatii unor initiative legislative in doua domenii distincte, dar, in acelasi timp, interconectate:
(a) libera circulatie a documentelor publice prin eliminarea obligatiei de a legaliza documente intre statele membre si
(b) recunoasterea efectelor anumitor acte de stare civila, pentru ca statutul juridic atribuit intr-un stat membru sa poata fi recunoscut in alt stat membru cu aceleasi consecinte juridice;
2. observa ca documentele oficiale includ mai multe acte si documente administrative, notariale si judecatoresti si integreaza actele de stare civila care definesc si marcheaza intreaga viata a unei persoane; remarca, in continuare, ca actele de stare civila, cum ar fi certificatele de nastere, de casatorie si de deces, hotararile de divort, schimbarile de nume s.a.m.d. sunt esentiale pentru identitatea unei persoane, permitandu-i acesteia sa ia parte pe deplin la viata sociala, economica si politica;
3. subliniaza faptul ca documentele oficiale indeplinesc o functie esentiala, asigurand exercitarea efectiva a drepturilor legate de cetatenia UE de catre titularii lor. Aceste drepturi includ libera circulatie a cetatenilor si a membrilor familiilor acestora, libera circulatie a lucratorilor, libertatea de stabilire, securitatea sociala, libera circulatie a bunurilor si serviciilor si o justitie eficienta pentru cetateni in materie civila si comerciala; intr-adevar, o mare varietate de documente oficiale sunt importante pentru recunoasterea drepturilor UE;
4. impartaseste obiectivul amplu al Comisiei de identificare si eliminare a obstacolelor din calea exercitarii drepturilor UE, in special in situatii transfrontaliere si, in general, de reducere a birocratiei pentru a facilita cooperarea transfrontaliera si a permite cetatenilor sa beneficieze de si mai multe avantaje practice si tangibile ale integrarii europene in curs si insista ca rezolvarea problemelor cetatenilor sa devina prioritatea evolutiei politicii in acest domeniu;
5. scoate in evidenta faptul ca diversitatea fundamentala a sistemelor de stare civila (in functie de eveniment, in functie de persoana si de registrul de evidenta a populatiei) si procedurile in vigoare diferite de la un stat membru la altul reflecta dispozitiile constitutionale si legislative adoptate de autoritatile publice respective si reprezinta diversele valori ale societatilor respective; un exemplu al acestei diversitati il reprezinta faptul ca actele de stare civila au efecte legale diferite de la un stat membru la altul;
6. considera ca legislatia privind actele de stare civila este in general eficienta in statele membre, dar ca problemele apar de cele mai multe ori in chestiunile transfrontaliere; remarca totusi ca aproximativ o treime din toate actele de stare civila din UE au un aspect transfrontalier si ca, odata cu cresterea mobilitatii, vor spori in mod proportional si problemele administrative; un factor care complica si mai mult problemele transfrontaliere cu care se confrunta cetatenii este diversitatea legislatiei in vigoare, intrucat fiecare tara are propriile norme privind conflictul de legi;
7. subliniaza faptul ca, desi unele documente oficiale (cum ar fi cele de calificari profesionale) pot intra sub incidenta dreptului UE, legislatia privind starea civila reprezinta o competenta exclusiva a statelor membre si a autoritatilor lor locale si regionale corespunzatoare si scoate in evidenta faptul ca, in elaborarea politicilor si legislatiei UE din acest domeniu, este necesara respectarea principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii;
8. subliniaza ca autoritatile competente pentru legalizarea unui document pot varia foarte mult de la un stat membru la altul si in interiorul fiecaruia, iar gama autoritatilor competente pentru actele de stare civila este inca si mai mare; acestea poseda de la responsabilitati judiciare, pana la unele religioase sau administrative, la diverse niveluri de guvernare; cu toate acestea, subliniaza ca, cel mai adesea, cetatenii iau legatura cu aceste autoritati la nivel local si regional, la cele peste 80000 de oficii de registru locale din intreaga UE;
9. considera ca acest aspect nu trebuie examinat separat, ci in contextul mai amplu al politicilor UE, cum ar fi politica economica, Agenda digitala, politica sociala si politica externa, in vederea consolidarii coerentei, eficientei si consecventei actiunilor Uniunii;

Libera circulatie a documentelor oficiale

10. observa faptul ca legalizarea este in general utilizata pentru a stabili prezumtia de autenticitate a unui document oficial strain, dat fiind ca autoritatile dintr-o tara ar putea sa nu cunoasca stampilele, timbrele si semnaturile autoritatii care elibereaza documentul oficial; admite totusi ca anumite documente oficiale cum ar fi pasapoartele, carnetele de conducere si hotararile judecatoresti sunt recunoscute fara a fi nevoie de legalizare;
11. considera ca legalizarea presupune timp, bani si efort si, in sine, nu este o masura capabila sa preintampine utilizarea transfrontaliera fraudulenta a documentelor oficiale; este de acord cu afirmatiile Programului de la Stockholm, potrivit carora UE ar trebui sa-si utilizeze mai activ calitatea de membru al Conferintei de la Haga de drept international privat pentru a promova conventiile corespunzatoare (cu referire si la Comisia Internationala de Stare Civila), intrucat, pana in prezent, statele membre nu au adoptat o atitudine de colaborare in aplicarea conventiilor de legalizare a documentelor;
12. recunoaste fragmentarea care exista in aplicarea conventiilor existente care reglementeaza legalizarea documentelor oficiale si in mozaicul de acorduri bilaterale; de exemplu, in 1987, Conventia de la Bruxelles de eliminare a obligatiei legalizarii documentelor oficiale intre statele membre a fost semnata de mai putin de jumatate din statele membre UE, dintre care inca si mai putine au ratificat-o si a pus-o in aplicare;
13. este de acord cu ideea ca legalizarea documentelor oficiale intre statele membre nu ar trebui sa fie necesara intr-o Uniune Europeana bazata pe incredere reciproca si, de asemenea, considera ca ar trebui sa devina inutile intre statele membre si alte formalitati administrative (cum ar fi certificatul care atesta lipsa oricarui impediment sau vreun alt tip de certificat) care reprezinta bariere in calea cetateniei UE si a dreptului la libera circulatie;
14. cu toate acestea, intrucat schimburile de informatii intre oficiile de stare civila din statele membre nu sunt fiabile si nici complete (astfel, unele state membre nu transmit si nici nu primesc informatii privind evenimentele de stare civila “straine”), propune ca, inaintea elaborarii legislatiei, sa se introduca facilitati pentru cooperarea administrativa intre oficiile din statele membre, astfel incat functionarii sa poata autentifica documente daca este necesar; ar putea fi necesare canale similare de cooperare pentru facilitarea autentificarii altor documente oficiale, cum ar fi certificatele de calificari profesionale si actele notariale. In acelasi timp, aceste facilitati de cooperare pot fi utile pentru functionarii care verifica veridicitatea continutului unui document, precum si autenticitatea acestuia;
15. considera de asemenea ca trebuie analizate motivele reticentei de a ratifica conventiile existente in domeniu (cum ar fi Conventia de la Bruxelles din 1987), precum si experienta statelor membre care au aplicat provizoriu conventia;
16. intre timp si pentru a facilita demersurile cu tarile din afara UE, considera ca statele membre ar trebui sa examineze, in vederea adoptarii, programul e-APP [1], de eliberare si utilizare a apostilei electronice, impreuna cu e-registrul cu accesibilitate online, lansat recent in Europa de catre Spania, sub auspiciile proiectului e-APP pentru Europa, finantat de Comisia Europeana;

Aspecte transfrontaliere si recunoasterea efectelor actelor de stare civila

17. subliniaza ca o problema importanta cu care se confrunta multi cetateni este transmiterea transfrontaliera a actelor de stare civila. In unele state membre, pentru a avea acces la propriile acte de stare civila sau pentru obtinerea de apostile poate fi necesara prezentarea in persoana; aceasta birocratie inutila pot genera costuri considerabile persoanelor care locuiesc in prezent in afara statului membru respectiv; respectand principiul subsidiaritatii, propune introducerea unui ghid de bune practici pentru statele membre, in vederea facilitarii furnizarii actelor de stare civila in situatii transfrontaliere, cu adoptarea masurilor de precautie necesare pentru reducerea riscului de frauda;
18. atrage atentia asupra faptului ca fiecare stat membru si-a creat propriul acquis referitor la cetatenia si starea civila, intemeiat pe istoria, cultura si sistemul politic si juridic proprii si ca introducerea unei schimbari majore ar putea avea implicatii considerabile de ordin constitutional, legislativ si economic pentru autoritatile din statele membre si ar presupune schimbari considerabile de ordin juridic si administrativ in structuri si procese; in mod similar, ar putea implica importante schimbari sociale si culturale pentru cetateni si societate;
19. admite totusi ca cetatenii UE, in special cei care traiesc si locuiesc in alt stat membru nu se asteapta ca vietile lor sa se complice inutil din cauza birocratiei legate de problemele de stare civila cu aspect transfrontalier;
20. recunoaste ca aspectele de logistica si costurile pe care le-ar genera formarea a aproximativ 125000 de functionari de registru din UE in domeniul sistemelor si procedurilor de stare civila ale altor state membre nu ar fi rezonabile; de aceea, subliniaza necesitatea de a se gasi alte solutii, mai practice, pentru a solutiona problemele cu care se confrunta in prezent cetatenii;
21. este constient de faptul ca actualele contacte incomplete si spontane dintre oficiile de inregistrare din statele membre ar putea fi rezultatul unor dificultati de ordin juridic, procedural, logistic si, mai ales, lingvistic; de aceea, propune ca Comisia Europeana sa procedeze la infiintarea unui grup de experti format din specialisti pe probleme de registru din fiecare stat membru, astfel incat propunerile de solutionare a problemelor transfrontaliere sa aiba o baza cat mai ampla si sa faciliteze colaborarea intre statele membre in cadrul forumurilor internationale;
22. considera ca ar trebui redusa necesitatea traducerii si traducerii legalizate a documentelor oficiale, care presupune cheltuieli si timp, printr-o utilizare mai frecventa a unor formulare si aplicarea unor coduri electronice si a unor sisteme de lectura uniformizate; considera ca astfel de solutii ar putea fi dezvoltate in cadrul unor forumuri internationale mai largi;
23. admite faptul ca exista o vointa generala de simplificare birocratica (si nu doar pentru transferarea on-line a procedurilor pe hartie), iar aceasta, impreuna cu posibilitatile oferite de stocarea si transmiterea electronica a datelor, reprezinta o ocazie si un impuls catre modernizarea si centralizarea sistemelor informationale;
24. considera ca inregistrarea tuturor evenimentelor de stare civila din viata unei persoane intr-un punct central reprezinta un obiectiv major pentru acele state membre care inca nu o fac; in plus, aceasta ar facilita inregistrarea evenimentelor de stare civila extra-nationale, dar este constient de posibilele implicatii pecuniare considerabile si de preocuparile autoritatilor responsabile in privinta respectarii subsidiaritatii, precum si de faptul ca aceasta solutie ar putea sa nu fie intotdeauna fezabila din punct de vedere politic;
25. cu toate acestea recunoaste ca registrul centralizat exista deja in numeroase state membre si ca un punct de contact unic ar putea contribui la minimizarea problemelor practice cu care se confrunta functionarii de registru si cetatenii: Luand in considerare chestiuni cum ar fi disponibilitatea registrelor, dimensiunea tarii, repartizarea responsabilitatilor legislative, chestiunile lingvistice din fiecare stat membru etc., considera ca aceste puncte centrale de informare ar putea fi create la nivel regional;
26. considera necesar sa se demonstreze ca programele-pilot create pentru schimburile electronice de documente de stare civila pot functiona in mod eficient si eficace si pot fi adaptate pentru o utilizare mai ampla. De asemenea, ar intampina cu satisfactie revizuirea acelor instrumente electronice existente care faciliteaza cooperarea intre autoritatile publice din UE si considera prioritara introducerea de garantii de prevenire a fraudei si de protejare a intimitatii si a datelor cu caracter personal ale cetatenilor;
27. considera ca, in ce priveste informarea cetatenilor in legatura cu drepturile lor in UE, ar putea fi intarite conexiunile dintre sursele de informare ale Uniunii si furnizorii corespunzatori de informatii din fiecare stat membru; este de parere ca autoritatile locale si regionale sunt foarte apte sa ajute in acest sens;
28. recunoaste ca ideea unui certificat de stare civila european armonizat este foarte ambitioasa, dat fiind ca statele membre adopta concepte foarte diferite in ce priveste natura, forma si continutul certificatelor de stare civila. De exemplu, pe langa diferentele in ce priveste valoarea lor probatorie si posibilitatile de modificare, certificatele de nastere eliberate in UE pot cuprinde informatii privind legitimitatea si religia unui copil sau starea civila si situatia socioeconomica a parintilor;
29. asa cum s-a afirmat, se pare ca certificatele europene de stare civila vor necesita in prima faza functionarea simultana a sistemelor nationale si europene, ceea ce ar putea crea probleme de interpretare juridica a coerentei si relativitatii diverselor sisteme, intrucat exista deja numeroase combinatii si permutari de legi civile, religioase si straine asupra carora ar trebui sa se pronunte tribunalele din statele membre;
30. data fiind diversitatea pe care o prezinta in UE structurile si procedurile juridice si administrative privitoare la actele de stare civila, o propunere de recunoastere automata a certificatelor de stare civila eliberate de alte state membre ar putea fi la fel de problematica si nu ar putea functiona fara o modificare semnificativa a legislatiilor interne ale statelor membre, in vederea eliminarii incoerentelor in ce priveste tratamentul aplicat cetatenilor;
31. considera ca, date fiind diferentele existente intre statele membre in aceste privinte, Comisia Europeana ar putea sa vizeze, inclusiv pe baza unei cooperari consolidate, o standardizare a chestiunilor privitoare la conflictele de legi si de jurisdictii in materie de stare civila, pentru a se ajunge la o mai mare claritate pentru cetateni;
32. cu toate acestea, considera ca daca li s-ar permite cetatenilor sa-si aleaga legea aplicabila intr-un stat membru sau altul in ce priveste evenimentele de stare civila ar putea aparea dificultati: de exemplu, daca un cuplu nu ajunge la un acord privind jurisdictia, s-ar putea ajunge la o “vanatoare de stare civila”, prin care cetatenii ar cauta practicile care le convin mai bine in situatia lor;
33. considera ca nu ar trebui neglijata posibilitatea de infiintare a unui Oficiu european de stare civila, daca se demonstreaza ca este mai eficienta si mai eficace decat crearea unei multitudini de noi birouri sau decat mentinerea unor birouri similare in statele membre. De asemenea, crede ca acest oficiu european ar putea: a) sa contribuie la adoptarea unei abordari mai concertate de catre UE in cadrul conventiilor internationale; b) sa imbunatateasca cooperarea administrativa prin colectarea si schimbul de bune practici si experiente in domenii cum ar fi compatibilitatea informatica si oferind asistenta entitatilor nationale in chestiuni internationale; c) sa serveasca de punct de contact central care sa primeasca solicitarile de informatii cu caracter transfrontalier privind starea civila, ceea ce ar putea ajuta functionarii de registru si, fireste, ar contribui la solutionarea problemelor recurente cu care se confrunta cetatenii care se asteapta, pe buna dreptate, sa-si poata exercita drepturile in UE si d) sa actioneze eventual ca registru centralizat de sprijin sau referinta in UE pentru actele de stare civila;
34. solicita transpunerea mai oportuna, precum si aplicarea legislatiei existente privitoare la exercitarea drepturilor care emana din cetatenia UE si incurajeaza o mai mare colaborare a statelor membre, prin participarea la organizatiile interguvernamentale existente, pentru facilitarea cooperarii internationale in domeniul starii civile, precum si o ratificare pe scara mai larga a conventiilor existente;
35. incurajeaza autoritatile responsabile cu registrele din statele membre sa furnizeze online mostre (traduse) din documentele lor de stare civila, astfel incat functionarii de registru “straini” sa se poata familiariza macar partial cu acestea; Comisia Europeana ar putea contribui la coordonarea sau inlesnirea acestei initiative;
36. incurajeaza infiintarea de catre Comisia Europeana a unei retele de functionari de registru/experti consulari din toate statele membre, care sa examineze posibilitatea instaurarii unei cooperari administrative suficiente pentru eliminarea formalitatilor de legalizare, si sprijina orice activitate menita sa duca la elaborarea de propuneri de armonizare a chestiunilor privind conflictele de legi; cu toate acestea, considera ca aspectele privitoare la recunoasterea reciproca si la certificatele europene de stare civila ar trebui sa faca obiectul unui studiu mai aprofundat;
37. in timp ce Cartea verde abordeaza in mod necesar chestiunile din punctul de vedere al UE-27 si cu o perspectiva pe termen lung, CoR subliniaza oportunitatea recurgerii la solutii cu caracter mai local, pentru solutionarea problemelor cu care se confrunta in mod regulat cetatenii, in special cei care traiesc in regiunile de frontiera, care pot locui si lucra in jurisdictii diferite; in acest sens, incurajeaza initierea de noi acorduri bilaterale si multilaterale intre statele membre si cu tari terte, precum si initiativele la nivel subnational, similare proiectelor de cooperare teritoriala ale GECT;
38. subliniaza ca trebuie realizate evaluari de impact ale oricarei propuneri legislative, in special in ce priveste implicatiile sociale, economice si legislative in statele membre;
39. avand in vedere responsabilitatile care le revin autoritatilor locale si regionale, CoR isi manifesta dorinta de a participa pe deplin la dezbatere, pe masura ce aceasta se desfasoara, si de a pune la dispozitia Comisiei Europene retelele sale consultative [2] in acest scop.

Bruxelles, 14 decembrie 2011

Presedinta Comitetului Regiunilor
Mercedes Bresso

[1] Sub auspiciile programului electronic Apostille Pilot Prohram (e-APP), ale Conferintei de la Haga de drept international privat (HCCH) si ale Asociatiei nationale a notarilor din Statele Unite (NNA) si, in colaborare cu orice stat interesat (sau cu oricare din entitatile sale interne), se desfasoara, se promoveaza si se sustine implementarea unei tehnologii software ieftine, operationale si sigure de eliberare si utilizare a unei apostile electronice (e-apostila), precum si crearea si punerea in practica a registrelor electronice de apostile (e-registre).
[2] Gruparea europeana de cooperare teritoriala (GECT), Platforma de monitorizare a Strategiei Europa 2020 si Reteaua de monitorizare a subsidiaritatii (care a realizat o consultare privind Cartea verde din 13 iulie pana la 2 septembrie 2011).

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close