Crestere, evaziune fiscala si Schengen: summit-ul UE dezbatut in plen

feature photo

Combaterea evaziunii fiscale, care costa in UE un miliard de euro pe an, si trecerea de la austeritate la crestere in contextul crizei datoriilor au fost abordate marti la Parlamentul European in cadrul dezbaterii rezultatelor Consiliului European din 1-2 martie.

La dezbatere au participat presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, si presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy. Alte teme discutate au fost situatia din Grecia si acordul Schengen.

Presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a spus deputaţilor europeni ca ultimul Consiliu European reprezinta un pas inainte catre consolidarea fiscala si stabilitatea economica. In timp ce cel mai important stimul fiscal din anii ’30 a fost eficient pentru redresarea economica pe termen scurt, depasirea crizei cere crearea increderii in economia UE pe termen lung. „De aceea regulile asupra carora am cazut de acord in noul Tratat privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa in cadrul uniunii economice şi monetare sunt atat de importante. Dumnealui a subliniat importanta investirii in viitorul economiei in paralel cu consolidarea bugetelor nationale.

UE nu a depasit criza inca, dar se indreapta catre stabilitate si crestere, a aratat in cadrul dezbaterii de la Parlamentul European presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Dumnealui a aratat ca evaziunea fiscala costa anual un miliard de euro in UE, bani ce ar fi putut rezolva multe probleme. Domnul Barroso a spus ca institutia sa va prezenta un plan de crestere si ocupare a fortei de munca pentru Grecia. Dumnealui a insistat pe necesitatea complementarii austeritatii cu cresterea si a cerut guvernelor sa implementeze strategia UE 2020.

Presedintele Grupului Partidului Popular European (Crestin Democrat), francezul Joseph Daul, a spus ca semnarea noului tratat fiscal este o realizare importanta, dar ca este si mai important ca acesta sa fie pus in aplicare. Dumnealui a criticat lipsa progresului si „viteza redusa cu care unele state membre aplica regulile pe care le-au semnat“. „Cetatenii au nevoie astazi de locuri de munca, tinerii au nevoie de locuri de munca, economia noastra are nevoie de crestere nu numai acum, ci si in viitor“, a adaugat dumnealui.

Liderul Grupului Aliantei Progresiste a Socialistilor si Democratilor din Parlamentul European, austriacul Hannes Swoboda, s-a concentrat in discursul sau pe Schengen. „Am ceva de spus despre cuvintele presedintelui Sarkozy privind suspendarea temporara a acordului privind calatoriile fara documente. Va trebui sa aratam pasapoartele cand mergem la Strasbourg?“, a intrebat dumnealui. „Reactionam prea tarziu la somajul in randul tinerilor. Este scandalos ca sunt europeni care imigreaza in Argentina. Tot scandalos este faptul ca unii europeni muncesc pentru o mie de euro sau mai putin“, a continuat domnul Swoboda.

Belgianul Guy Verhofstadt, liderul Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa, s-a aratat sceptic fata de rezultatele Consiliului European in privinta crizei europene. „Chiar credeti ca tratatul fiscal va pune capat problemelor?“, a intrebat dumnealui. Domnul Verhofstadt l-a criticat pe presedintele Bancii Centrale Europene, Mario Draghi, pentru ca a emis bani noi, „o solutie insuficienta pentru criza“.

Combaterea evaziunii fiscale si a paradisurilor fiscale prin fortarea bancilor UE sa declare toate depozitele cetatenilor europeni – asa cum au facut SUA – a fost propusa de copresedintele Verzilor/ALE, francezul Daniel Cohn-Bendit. Acesta a cerut o „regula tripla de aur“ in UE, care sa nu acopere doar disciplina bugetara ci si aspectele sociale si pe cele legate de mediu.

Martin Callanan (Regatul Unit), presedintele Grupului Conservatorii si Reformistii Europeni, a spus ca cel mai dificil moment al crizei s-a incheiat. „Europa nu este bine, economia este slaba, iar noul tratat fiscal nu are niciun rol“, a aratat dumnealui, vorbind de o „prabusire a standardelor de viata si a nivelului somajului“ care nu a mai cunoscut aceste cifre din anii ’30. Domnul Callanan a mai cerut masuri pentru ca Grecia sa paraseasca zona euro.

Irlandezul Paul Murphy, de la Stanga Unita Europeana/Stanga Verde Nordica, a aratat ca indeplinirea obiectivelor fiscale ar insemna pentru Irlanda reduceri si taxe de 5,7 miliarde de euro in plus si pentru zona euro 10 miliarde. „Acest lucru nu va insemna crestere economica, ci cresterea somajului, aprofundarea crizei, scaderea calitatii serviciilor publice si conditiilor de munca“, a spus dumnealui.

Copresedintele Grupului Europa Libertatii si Democratiei, Nigel Farage (Regatul Unit) s-a aratat socat de declaratiile conform carora rezultatele Consiliului European sunt pozitive. „Sunteti hotarati, dar nerealisti, vand sa sustineti moneda euro“, a spus dumnealui, adaugand ca un al treilea pachet de ajutor pentru Grecia ar „crucifica-o“ pe aceasta.

Sursa: Parlamentul European

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close