Aprobarea unor programe pentru acordarea definitivarii in invatamant

In M. Of. nr. 149 din 6 martie 2012 a fost publicat Ordinul 3342/2012 al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului privind aprobarea unor programe pentru acordarea definitivarii in invatamant.

Din cuprins:

ART. 1
Se aproba programa continand tematica si bibliografia pentru sustinerea examenului de acordare a definitivarii in invatamant la specializarea Consiliere psihopedagogica, prevazuta in anexa nr. 1.

ART. 2
Se aproba programa continand tematica si bibliografia pentru sustinerea examenului de acordare a definitivarii in invatamant la specializarea Tehnologia informatiei si comunicatiilor, prevazuta in anexa nr. 2.

ART. 3
Se aproba programa continand tematica si bibliografia pentru sustinerea examenului de acordare a definitivarii in invatamant la specializarea Religie greco-catolica, prevazuta in anexa nr. 3.

ART. 4
Se aproba programa continand tematica si bibliografia pentru sustinerea examenului de acordare a definitivarii in invatamant la specializarea Religie unitariana, prevazuta in anexa nr. 4.

ART. 5
Se aproba programa continand tematica si bibliografia pentru sustinerea examenului de acordare a definitivarii in invatamant la specializarea Religie evanghelica, prevazuta in anexa nr. 5.

ART. 6
Se aproba programa continand tematica si bibliografia pentru sustinerea examenului de acordare a definitivarii in invatamant la specializarea Religie romano-catolica (limba maghiara), prevazuta in anexa nr. 6.

ART. 7
Anexele nr. 1 – 6 fac parte integranta din prezentul ordin.

ART. 8
Directia generala management, resurse umane si retea scolara din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si inspectoratele scolare vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

ART. 9
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei – Partea I.

ANEXA 1. Programa continand tematica si bibliografia pentru sustinerea examenului de acordare a definitivarii in invatamant la specializarea Consiliere psihopedagogica

A. Tematica la disciplina de specialitate Consiliere psihopedagogica

I. Evolutia psihologiei ca stiinta
1. Obiectul psihologiei
2. Demers stiintific in psihologie. Psihologia stiintifica vs. psihologia de simt comun. Psihologia contemporana si locul ei in sistemul stiintelor
3. Tendinte si curente in psihologia contemporana

II. Sistemul psihic uman
1. Sistemul psihic uman ca sistem de prelucrare de informatie: perceptia, atentia, reprezentarea si organizarea cunostintelor, memoria, limbajul, rezolvarea de probleme, decizia
2. Inteligenta si performanta inteligenta; delimitari conceptuale si aplicatii in practica educationala
3. Emotiile si motivatia (modele teoretice ale emotiilor si motivatiei, afectivitatea pozitiva vs. afectivitatea negativa, inteligenta emotionala, emotii si mecanisme de aparare, factori sociocontextuali si factori personali ai motivatiei pentru studiu)

III. Personalitatea
1. Importanta studiului personalitatii
2. Clasic si modern in abordarea personalitatii
3. Paradigme in abordarea personalitatii
4. Distinctia structura/procese/dezvoltare a personalitatii in cadrul teoriilor personalitatii
5. Modele de analiza multinivelara a personalitatii

IV. Elemente de psihologia dezvoltarii/varstelor
1. Conceptul de dezvoltare
2. Factorii dezvoltarii ontonogenetice: ereditate, mediu, interactiunea ereditate – mediu
3. Tipic si atipic in dezvoltarea cognitiva
4. Etape de dezvoltare (cognitiva, afectiva, sociala)

V. Diversitate si individualitate in populatia scolara
1. Surse de diversitate in populatia scolara si implicatii educationale: diferente culturale, diferente de gen, diferente de statut socioeconomic, diversitate cognitiva
2. Exceptionalitate si copii cu cerinte speciale: dificultati specifice de invatare, supradotare, deficiente senzoriale si deficiente de comunicare
3. Tratare individualizata: principii si modalitati de realizare

VI. Consilierea psihopedagogica
1. Rolul consilierii psihopedagogice in procesul formativ. Domenii de aplicare
2. Caracteristicile consilierii
3. Obiectivele consilierii

VII. Norme etice in consiliere
1. Responsabilitatile consilierilor psihoeducationali
2. Relatia de consiliere
3. Formarea continua si evaluarea activitatii consilierilor
4. Dileme si tipuri de probleme etice in activitatea de consiliere
5. Colaborarea cu alti specialisti

VIII. Abordari in consiliere si abilitatile consilierului
1. Delimitari conceptuale/distinctii intre: consiliere psihologica, consiliere scolara, consilierea carierei/vocationala, consiliere educationala
2. Paradigme in consiliere
3. Atitudini si abilitati in consiliere
4. Strategii si tehnici de consiliere educationala
5. Proiectarea activitatilor de consiliere psihopedagogica

IX. Autocunoastere si dezvoltare personala
1. Principiile psihologiei centrate pe persoana
2. Cunoasterea de sine, imaginea de sine, stima de sine
3. Modalitati de dezvoltare a competentei emotionale
4. Metode de autocunoastere: cunoastere si intercunoastere

X. Managementul comunicarii
1. Rolul comunicarii in procesul de consiliere
2. Niveluri, tipuri, bariere ale comunicarii
3. Modalitati de ameliorare a comunicarii: comunicarea asertiva (timiditatea si agresivitatea: operationalizare, cauze si consecinte)
4. Conflictul si managementul conflictelor
5. Relatii si interactiuni in clasa

XI. Educatia pentru sanatate
1. Stil de viata sanogen si stil de viata patogen
2. Comportamente de risc: fumatul, consumul de alcool, consumul de droguri, dependenta de internet
3. Managementul unui stil de viata sanatos; programe de preventie a imbolnavirilor si de educatie pentru sanatate
4. Managementul stresului

XII. Managementul comportamental al grupului de elevi/prescolari
1. Dimensiuni de analiza a managementului clasei; evaluarea eficientei managementului clasei
2. Analiza functionala a comportamentului; strategii si proceduri de analiza a comportamentului
3. Practici inadecvate de control comportamental vs. disciplinarea pozitiva
4. Strategii de preventie a comportamentelor dezadaptative si programe de modificare comportamentala aplicabile in clasa

XIII. Managementul situatiilor de criza
1. Abordarea de tip preventiv a situatiilor de risc: sinuciderea, avortul, abuzul fizic si sexual
2. Violenta si hartuirea; forme de hartuire si violenta fizica si psihica
3. Comportamentul antisocial, comportamentele violente. Consilierea elevilor cu probleme de conduita

XIV. Invatarea in context scolar. Strategii si tehnici de invatare eficienta
1. Concepte de baza: randamentul invatarii, progresul in invatare, autoeficacitatea in invatare, convingeri despre invatare, stiluri de invatare
2. Optimizarea invatarii: conditiile invatarii eficiente, dezvoltarea strategiilor de invatare: strategii de memorare, elaborare, organizare, gandire critica
3. Autoreglarea procesului de invatare: componente cognitive motivationale, comportamentale si contextuale, strategii ale invatarii autoreglate: controlul cognitiv (planificarea studiului, automonitorizarea, autoevaluarea, managementul timpului), managementul efortului, managementul emotiilor
4. Creativitatea: forme si modalitati de stimulare
5. Forme, factori, strategii de prevenire si interventie in cazuri de: insucces scolar, absenteism si abandon scolar

XV. Metode si strategii de implicare a parintilor in consilierea copiilor si adolescentilor
1. Tipuri de familii. Stiluri parentale
2. Colaborarea cu parintii in asistarea copiilor. Oferte de training pentru parinti
3. Diferente de gen in cresterea si educarea copiilor
4. Familia in criza: divort, deces, abandon, abuz de substante, boli, parinti plecati la munca in strainatate etc. Strategii de interventie specifica
5. Parteneriatul scoala – familie

XVI. Consilierea in cariera
1. Specificul activitatilor de orientare vocationala
2. Constructia identitatii vocationale: autocunoastere, investigarea caracteristicilor personale relevante pentru cariera, explorarea ocupationala, promovarea personala
3. Explorarea traseelor educationale si profesionale, planificarea carierei
4. Utilizarea tehnologiilor informatice si de comunicare TIC in consilierea carierei
5. Metode si tehnici ale consilierii carierei. Marketing personal
6. Decizia de cariera: stiluri decizionale, pasi in luarea deciziei
7. Tipuri de programe informatice utilizate in consilierea carierei: utilitate, clasificare, analiza comparativa, avantaje/dezavantaje

XVII. Consilierea cadrelor didactice
1. Principiile consilierii adultilor
2. Dezvoltarea relatiilor scoala – elev – parinti
3. Modalitati de interventie in optimizarea climatului scolar

B. Bibliografie pentru disciplina Consiliere psihopedagogica
Baban, A. (1998), Stres si Personalitate, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca
Baban, A. (2009), Consiliere educationala, Editura ASCR, Cluj-Napoca
Benga, M. Miclea (ed.) (2001), Development and Cognition, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca
Bunescu, Gh., Alecu, G., Badea, D. (1997), Educatia parintilor – strategii si programe, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti
Ciocu, C. (1998), Interactiunea parinti-copii, Editura Amaltea, Bucuresti
Cosmovici, A., Iacob, L. (1998), Psihologie scolara, Editura Polirom, Iasi
Dumitru, I. A. (2008), Consiliere psihopedagogica, Editura Polirom, Iasi
Dumitru, I. A. (2000), Dezvoltarea gandirii critice si invatarea eficienta, Editura de Vest, Timisoara
Eliade, S. (2000), ABC-ul consilierii, Editura Hiperborea, Turda
Gliga, L. (2001), Managementul conflictului, Editura Tipogrup Press, Bucuresti
Holdevici, I. (2001), Ameliorarea performantelor umane prin tehnici de psihoterapie, Editura Orizonturi, Bucuresti
Iucu, R. (2000), Managementul si gestiunea clasei de elevi – fundamente teoretico-metodologice, Editura Polirom, Iasi
Jigau, M. (2001), Consilierea carierei, Editura Sigma, Bucuresti
Lemeni, G., Miclea, M. (2005), Consiliere si orientare. Ghid de educatie pentru cariera, Editura ASCR, Cluj-Napoca
Miclea, M. (2004), Psihologie cognitiva, Editura Polirom, Iasi
Mih, V. (2010, vol. I si II), Psihologie educationala, Editura ASCR, Cluj-Napoca
Muro, J. J., Kottman, T. (1995), Guidance and Counseling in the Elementary and Middle Schools, Editura Brown & Benchmark, Inc.
Opre, A. (2003 editia I, 2006 editia II), Introducere in teoriile personalitatii, Editura ASCR, Cluj-Napoca
Opre, A., Boros S. (2006), Personalitatea in abordarile psihologiei contemporane, Cluj-Napoca
Opre, A. (editor), Noi tendinte in psihologia personalitatii. Vol. I si II, Editura ASCR, Cluj-Napoca
Parot, F., Richelle, M. (1995), Introducere in psihologie: Istoric si metode, Editura Humanitas, Bucuresti
Radu, I., Drutu, I., Mare, V., Miclea, M., Podar, T., Preda, V. (1991), Introducere in psihologia contemporana, Editura Sincron, Cluj-Napoca
Schiopu, U., Verza, E. (1997), Psihologia varstelor. Ciclurile vietii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti
Stefan, C., Kallay, E. (2011), Dezvoltarea competentelor emotionale si sociale la prescolari. Ghid practic pentru parinti, Editura ASCR, Cluj-Napoca
Stevenson L., Miclea M., Opre, A. (2007), Orientarea in cariera, Editura Atelier Didactic, Bucuresti
Smith, Edward E. (2005), Introducere in psihologie, Editura Tehnica, Bucuresti
Stoica-Constantin, A., Neculau, A. (1998), Psihosociologia dezvoltarii copilului, Editura Polirom, Iasi
Vernon A. (2004), Consilierea in scoala. Dezvoltarea inteligentei emotionale prin educatie rational-emotiva si comportamentala. Clasele IX – XII, Editura ASCR, Cluj-Napoca
Vernon A. (2004), Consilierea in scoala. Dezvoltarea inteligentei emotionale prin educatie rational-emotiva si comportamentala. Clasele I – IV, Editura ASCR, Cluj-Napoca
Vianin, P. (2011), Ajutorul strategic pentru elevii cu dificultati scolare, Editura ASCR, Cluj-Napoca
Zlate, M (2000), Fundamentele psihologiei, Editura Pro-Humanitas, Bucuresti
Vernon A. (2004), Consilierea in scoala. Dezvoltarea inteligentei emotionale prin educatie rational-emotiva si comportamentala. Clasele V – VIII, Editura ASCR, Cluj-Napoca

C. Tematica pentru metodica disciplinei Consiliere psihopedagogica

I. Profesorul expert vs. profesorul novice. Elevul expert vs. elevul novice
1. Principiile unei predari eficiente
2. Diferente semnificative profesori experti/profesori novici (modul de organizare si structurare a cunostintelor, abilitatile rezolutive, abordarea creativa a problemelor din clasa, abilitatile metacognitive, abilitatile de comunicare, abilitatile manageriale)

II. Proiectarea, organizarea si desfasurarea activitatii didactice la disciplina Consiliere psihopedagogica
1. Paradigme majore utilizate in predare – invatare – evaluare. Predarea – invatarea centrata pe profesor. Predarea – invatarea centrata pe elev
2. Competentele predarii – invatarii – evaluarii la disciplina Psihopedagogia speciala. Competente generale, competente specifice. Operationalizarea obiectivelor/competentelor
3. Proiectarea activitatii didactice: proiectarea unitatii de invatare, proiecte de lectie (pentru diferite tipuri de lectii), proiectarea de activitati de invatare intra-, inter- si transdisciplinare
4. Algoritmul proiectarii activitatilor de consiliere de grup

III. Strategii didactice utilizate in procesul de predare – invatare – evaluare
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev/tehnicilor de invatare prin cooperare
2. Mediul de instruire, mediul relational si mediul comunicational. Utilizarea tehnologiei informatiei si comunicarii in construirea unor medii active de instruire
3. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului si a rezultatelor scolare
4. Dezvoltarea motivationala si socioemotionala in mediul educational

D. Bibliografie pentru metodica de specialitate
Arends, R., (1994), Learning to Teach, McGraw-Hill
Hartman H.J. (2001), Teaching Metacognitively, in H.J. Hartman (eds.), Metacognition in learning and instruction, Kluwer, Doroodecht, Holand
Kagan, S. (1994), Cooperative Learning. Kagan, San Clemente
Lefrancois, R. G. (2000), Psychology of Teaching, Wadsworth Belmont, C.A.
Marcus, S., coord. (1999), Competenta didactica, Editura All, Bucuresti
Mih, C. (2010), Invatarea autoreglata si dezvoltarea metacognitiva; modele teoretice si aplicatii, Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca
Mih, V. (2010 vol. I si II), Psihologie educationala, Editura ASCR, Cluj-Napoca
Minder, M. (2011), Didactica functionala. Obiective, strategii, evaluare. Cognitivismul operant, Editura ASCR, Cluj-Napoca
Sternberg, R. J. & Williams, W. M. (2002), Educational psychology, Boston, MA, Allyn &. Bacon
Vianin, P. (2011), Ajutorul strategic pentru elevii cu dificultati scolare, Editura ASCR, Cluj-Napoca

NOTA:
Bibliografia pentru metodica de specialitate include si planurile-cadru, programele scolare pentru disciplina Consiliere psihopedagogica (toti anii de studiu).

ANEXA 2. Programa continand tematica si bibliografia pentru sustinerea examenului de acordare a definitivarii in invatamant la specializarea Tehnologia informatiei si comunicatiilor

I. Nota introductive

Programa pentru examenul de definitivare in invatamant reprezinta documentul curricular si normativ de baza, in temeiul caruia vor fi structurate si asigurate atat orientarea generala in domeniul cunoasterii stiintifice si didactico-metodice a domeniului de referinta, cat si parcurgerea, prin studiu sistematic, a unei tematici adaptate nivelului profesional al cadrului didactic, relevante, moderne si cu o sensibila deschidere interdisciplinara.

Programa este conceputa ca baza necesara si utila atat pentru perfectionarea continua, cat si pentru testarea/evaluarea conceptiei, cunoasterii, intelegerii si interpretarii principalelor roluri profesionale ale functiei din perspectiva nivelurilor carierei didactice. Acestea se vor corela cu normativitatea psihopedagogica pe baza careia sunt proiectate, aplicate si inovate structurile si unitatile de competente – cunostintele, abilitatile, valorile si atitudinile – corespunzatoare standardelor si statutului asumat/jucat de cadrul didactic in unitatile de invatamant preuniversitar din Romania.

In cadrul acestei programe, de importanta majora sunt acele componente care vor valoriza rolul constructiv, coparticipativ al cadrului didactic in calitatea sa de actor cu statut de educator, de purtator al mesajelor stiintei devenite disciplina de invatamant, de reprezentant al comunitatii profesorilor de specialitate din institutia scolara si substanta competentelor dobandite de cadrul didactic, in concordanta cu motivatia profesionala, cu o serie de roluri specifice. De exemplu, pentru dimensiunea didactica mentionam urmatoarele roluri: evaluator intern si extern, consilier in procesul de invatare si, mai ales, in depasirea dificultatilor in invatare, mediator didactic in procesul de adecvare a logicii domeniului de specialitate la psihologia invatarii, predarii, evaluarii etc.

Au fost urmarite formarea si structurarea competentelor pentru profesia de cadru didactic, cu aplicare la predarea disciplinelor de specialitate din aria curriculara “Tehnologii”. Pe langa competentele specifice in specialitate sunt vizate competentele pentru indeplinirea eficienta a unui rol social, precum si competentele metodice.

In elaborarea programei au fost aplicate criterii de selectare a continuturilor, precum: relevanta continuturilor pentru dezvoltarea competentelor cadrelor didactice, utilitatea explicita a continuturilor pentru activitatea didactica, adaptabilitatea la contexte profesionale, socioculturale, sociale, economice si tehnologice in schimbare/in evolutie, integralitatea si coerenta viziunii asupra cunoasterii de specialitate, abordate in relatie cu didactica domeniului de specialitate, actualitatea stiintifica, in raport cu schimbarile/inovatiile la nivel conceptual, metodologic si aplicativ si asigurarea calitatii in educatie.

Competente specific

In urma examenului de definitivare in invatamant a cadrelor didactice in specialitatea Tehnologia informatiei si comunicatiilor se apreciaza ca vor fi puse in evidenta urmatoarele competente specifice:
– cunoasterea si aprofundarea de catre candidati a continuturilor stiintifice de specialitate si metodice pentru disciplinele/modulele de specialitate;
– realizarea de conexiuni intre continuturile disciplinelor/modulelor de specialitate si problemele de invatare specifice domeniului de pregatire;
– realizarea corelatiilor intra-, inter- si pluridisciplinare a continuturilor;
– operarea cu standardele de pregatire profesionala si programele scolare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de invatamant, calificarii si specificului clasei;
– utilizarea tehnologiilor informationale in demersul didactic;
– aplicarea adecvata a principiilor si metodelor specifice didacticii disciplinelor/modulelor tehnologice;
– elaborarea, selectarea si aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competentelor vizate;
– proiectarea si/sau selectarea unor continuturi pentru programele optionale sau curriculare in dezvoltare locala de tipul aprofundare/extindere/optional ca disciplina noua;
– comunicarea eficienta cu partenerii in activitatea educationala;
– aplicarea unor forme de management al clasei in functie de activitatea de invatare proiectata;
– transmiterea, in functie de particularitatile de varsta ale elevilor, a continuturilor, astfel incat acestia sa dezvolte structuri operatorii, afective si atitudinale;
– dezvoltarea competentelor civice si interpersonale ale elevilor si conduita antreprenoriala a acestora;
– stimularea potentialului si dezvoltarea creativitatii fiecarui elev.

II. Teme pentru didactica generala si metodica predarii disciplinelor/modulelor de specialitate

1. Locul si rolul disciplinelor/modulelor de specialitate in invatamantul preuniversitar. Construirea demersurilor didactice pentru realizarea unui invatamant centrat pe elev
2. Curriculumul scolar:
a) elemente componente (curriculum national, planuri-cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module);
b) documente curriculare (standarde de pregatire profesionala, planuri-cadru si planuri de invatamant, programe scolare, manuale scolare, auxiliare curriculare);
c) obiectivele predarii – invatarii – evaluarii la disciplinele/modulele din aria curriculara Tehnologii. Competente generale, competente specifice, unitati de competenta si competente;
d) proiectarea curriculumului in dezvoltare locala sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/extindere/optional ca disciplina noua
3. Operationalizarea obiectivelor didactice: proceduri de operationalizare si exemple
4. Relatia intre competente si continuturi de instruire
5. Metode si procedee de predare-invatare:
a) clasificarea si caracteristicile principalelor grupe de metode de invatamant;
b) exemplificari de aplicare a unor metode specifice disciplinelor/modulelor de specialitate;
c) utilizarea metodelor de predare active-participative, centrate pe elev/tehnicilor de invatare prin cooperare: metoda proiectului, studiul de caz, jocul de rol, brainstormingul, lucrul in echipa, problematizarea;
d) utilizarea tehnologiilor informatice si de comunicare in procesul didactic; exemplificari
6. Mijloacele de invatamant si integrarea lor in procesul de predare – invatare – evaluare:
a) functiile didactice ale mijloacelor de invatamant;
b) tipuri de mijloace de invatamant si caracteristicile lor; exemplificari
7. Medii de instruire reale si virtuale: cabinete, laboratoare, ateliere, complexuri multimedia, sali de clasa, ferme didactice, targuri si expozitii, santiere (descriere si conditii de utilizare)
8. Forme de organizare a activitatii didactice: lectia si variantele de lectii; firma de exercitiu; alte forme de organizare (cercurile de elevi, consultatiile, vizitele si excursiile etc.)
9. Evaluarea rezultatelor scolare in concordanta cu obiectivele curriculare si criteriile de performanta din standardele de pregatire profesionala:
a) evaluarea, componenta fundamentala a procesului de invatamant: definire, functii;
b) metode si tehnici de evaluare;
c) erori in evaluare si modalitati de minimizare a lor;
d) construirea instrumentelor de evaluare (teste, chestionare, fise etc.);
e) calitatile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate si aplicabilitate;
f) tipologia itemilor: definitie, clasificari, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalitati de corectare si notare
10. Proiectarea demersului didactic: planificare calendaristica, proiectarea unitatii de invatare, proiectarea lectiei (pentru diferite tipuri de lectii)
11. Modalitati de adaptare a procesului instructiv-educativ in vederea integrarii elevilor cu cerinte educationale speciale
12. Pregatirea profesorului pentru activitatea didactica (profesionala de specialitate, psihopedagogica si metodica)

Bibliografie
1. Adascalitei, A., Instruire asistata de calculator, Editura Polirom, Iasi, 2007
2. Cerghit, I., Metode de invatamant, Editura Polirom, Iasi, 2006
3. Carcea, I.M., Consultanta si consiliere educationala, EDP, Bucuresti, 2005
4. Cristea, S. (coord.), Curriculum pedagogic, EDP, Bucuresti, 2006
5. Ionescu, M., Radu, I., Didactica moderna, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995
5. Panturu S., Elemente de teoria si metodologia instruirii, Editura Universitatii Transilvania, Brasov, 2002
6. Pacurar C. s.a., Pregatirea initiala psihologica, pedagogica si metodica a profesorilor, Editura Universitatii Transilvania, Brasov, 2001

III. Tematica de specialitate
1. Arhitectura sistemelor electronice de calcul
2. Sisteme de operare ale calculatoarelor electronice: WINDOWS, UNIX
3. Produse de birotica: Word, Excel, Power Point
4. Notiuni fundamentale privind programarea in limbajul Pascal
5. Baze de date – concepte de baza
6. Sisteme de gestiune a bazelor de date: Microsoft Access

Bibliografie
1. Baranga, A., Introducere in sistemul de operare Unix, Editura Albastra, Cluj-Napoca, 2007
2. Bocu, D., Manualul utilizatorului de PC pentru obtinerea permisului ECDL, Editura Albastra, Cluj-Napoca, 2004
3. Bocu, D., Danciu, D., Informatica generala, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 1999
4. Bocu, D., Initiere in programarea calculatoarelor utilizand limbajul Pascal, Editura Albastra, Cluj-Napoca, 1999
5. Churcher C., Begining Database Design From Novice to Professional, Apress, 2007
6. Teodorescu, A., Lectii de Access, Editura Albastra, Cluj-Napoca, 2005
*** Manuale pentru clasele IX – XII si auxiliare curriculare in vigoare, aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului

ANEXA 3. Programa continand tematica si bibliografia pentru sustinerea examenului de acordare a definitivarii in invatamant la specializarea Religie greco-catolica

Nota de prezentare

Programa se adreseaza profesorilor care predau disciplina Religie greco-catolica si discipline teologice, absolventi ai invatamantului superior de specialitate.
Programa de concurs este elaborata in acord cu programele scolare in vigoare din invatamantul preuniversitar pentru disciplina Religie si pentru disciplinele teologice predate in liceele cu profil teologic greco-catolic si cu programele pentru evaluarile si examenele nationale. Competentele si continuturile din programa sunt proiectate in conformitate cu abordarea curriculara sistemica in realizarea activitatilor didactice.
Cunoasterea continuturilor stiintifice fundamentale, a tendintelor in evolutia disciplinelor vizate, aplicarea noilor directii ale disciplinelor respective, ale didacticii generale si ale metodicii predarii; probarea capacitatilor necesare pentru proiectarea, realizarea si evaluarea activitatilor didactice; demonstrarea abilitatilor de comunicare, empatice si de cooperare necesare realizarii actului educational

Competentele cadrului didactic de specialitate
– cunoasterea continuturilor stiintifice ale disciplinei/disciplinelor;
– intelegerea principiilor didacticii in specialitatea respectiva;
– aplicarea cunostintelor de metodica predarii;
– utilizarea competenta a documentelor scolare reglatoare;
– capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la continuturi;
– capacitatea de proiectare si realizare a demersului didactic trans-, inter- si multidisciplinar;
– capacitatea de proiectare si realizare a evaluarii competentelor dobandite de elevi;
– capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitatile de varsta/specificul dezvoltarii intelectuale ale/al colectivului de elevi;
– capacitatea de a construi un climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ, cu scopul cresterii eficientei rezultatelor activitatilor didactice.

Tematica pe disciplina

Disciplina: Studiul biblic
A. Prezentare generala: Disciplina Studiul biblic isi propune familiarizarea cu textul si continutul Sfintei Scripturi, ca fundament al intregii teologii.
Obiective:
1. Aprofundarea cunostintelor din domeniul biblic
2. Cunoasterea clara, organica si sintetica a continutului Sfintei Scripturi
3. Identificarea, delimitarea si dezvoltarea principalelor teme din cadrul teologiei biblice
Competente generale:
1. Recunoasterea si definirea principalelor concepte specifice Studiului biblic
2. Cunoasterea principalelor tematici cu caracter biblic in vederea integrarii lor in procesul didactic
3. Integrarea in ansamblul cunostintelor religioase a cunostintelor din domeniul biblic
B. Continuturi:
– Principalele momente ale istoriei poporului lui Izrael. Prezentarea evenimentelor in contextul cultural al timpului. Principalele evenimente din istoria poporului lui Izrael ca prefigurari ale Noului Testament
– Pentateuhul. Structura si continutul Pentateuhului. Teme teologice fundamentale
– Evangheliile sinoptice si cea a sfantului Ioan. Evanghelia dupa Marcu: Autor. Data. Destinatari. Gen literar. Structura. Teologia evangheliei. Evanghelia dupa Matei: Autor. Data. Destinatari. Gen literar. Structura. Teologia evangheliei. Evanghelia dupa Luca: Autor. Data. Destinatari. Gen literar. Structura. Teologia evangheliei. Evanghelia sfantului Ioan: Autor. Data. Destinatari. Gen literar. Structura. Teologia evangheliei
– Faptele Apostolilor – inceputurile Bisericii. Specificul cartii in cadrul Noului Testament. Raportul cu Evanghelia dupa Luca. Viata si organizarea comunitatii primare. Istoricitatea cartii
C. Bibliografie
Charpentier E., Sa citim Vechiul Testament, Bucuresti, 1999
Charpentier E., Sa citim Noul Testament, Bucuresti, 1999
Ciudin N., Studiul Vechiului Testament, Bucuresti, 1993
Constantinescu I., Studiul Noului Testament, Bucuresti, 1992
Sescu P., Introducere in Sfanta Scriptura, Iasi, 2000

Disciplina: Teologie dogmatica
A. Prezentare generala: Teologia dogmatica prezinta marturisirea de credinta – Crezul sau adevarurile de credinta in lumina Magisteriului Bisericii, adaptata specificului predarii-invatarii.
Obiective:
1. Aprofundarea cunostintelor din domeniul teologiei dogmatice
2. Cunoasterea clara, sintetica si organica a invataturii Bisericii
3. Identificarea, delimitarea si dezvoltarea principalelor teme teologice
Competente generale:
1. Recunoasterea si definirea conceptelor specifice teologiei dogmatice
2. Argumentarea invataturilor de credinta in limbajul cultural contemporan
3. Aplicarea cunostintelor religioase din domeniul credintei in viata
B. Continuturi
– Dumnezeu – Unic in fiinta si intreit in persoane. Se urmareste argumentarea pe baza cunostintelor de specialitate a unicitatii in fiinta si a diversitatii celor trei persoane ale lui Dumnezeu.
– Isus Hristos, Dumnezeu adevarat si om adevarat. Scurta incursiune in Cristologie prin prezentarea definitiilor conciliare si a reflectiei sistematice din cadrul teologiei actuale
– Biserica – sacrament universal de mantuire. Definitia Bisericii, scurta incursiune in problematica ecleziologiei
– Sfintele taine ale credintei si ale Bisericii. Definirea sacramentelor, a subiectului si ministrului, materia si forma, efectele
– Sfanta Fecioara Maria in misterul credintei. Prezentarea principalelor problematici mariologice
C. Bibliografie
Catehismul Bisericii Catolice, Editura ARC, Bucuresti, 1993
Conciliul Ecumenic Vatican II, Constitutii si Declaratii
Ferent E., Dumnezeu cel viu, unic in fiinta si intreit in persoane, Institutul Teologic Romano-Catolic, Iasi, 1997.
Ferent E., Isus Hristos, Cuvantul lui Dumnezeu intrupat pentru mantuirea omului, Institutul Teologic Romano-Catolic, Iasi, 1997

Disciplina: Didactica religiei
A. Prezentare generala: Disciplina Didactica religiei este un instrument de lucru care prezinta problematicile si achizitiile fundamentale din domeniul cercetarilor pedagogice contemporane, printr-un discurs care interfereaza actul de credinta cu procesul didactic.
Obiective:
1. Aprofundarea si actualizarea cunostintelor din domeniul didacticii religiei
2. Cresterea eficientei actului didactic cu accent pe realizarea functiilor de proiectare, organizare si evaluare
3. Promovarea strategiilor didactice, activ-participative si noua proiectare curriculara
Competente generale:
1. Definirea si utilizarea conceptelor si a procedeelor specifice predarii religiei
2. Argumentarea principiilor didactice compatibile predarii religiei
3. Aplicarea cunostintelor didacticii in procesul predarii-invatarii
4. Integrarea cunostintelor didacticii religiei in contextul celorlalte stiinte ale educatiei
Continuturi
– Pedagogia si metodologia orei de religie. Etapele procesului de predare. Tipurile de lectii. Obiective generale. Competente. Elemente de pedagogie necesare predarii religiei
– Principiile didactice ale predarii religiei. Enumerarea si explicarea principiilor didactice cu aplicare in situatii concrete
– Metode si mijloace didactice utilizate in ora de religie. Definirea si exemplificarea metodelor si mijloacelor didactice utilizate in predarea-invatarea religiei
– Modul de realizare a evaluarii competentelor dobandite la ora de religie. Procesul de evaluare a cunostintelor, tipuri si forme de evaluare a competentelor dobandite
B. Bibliografie
Sebu Sebastian, Opris Monica, Opris Dorin, Metodica predarii religiei, Editura Reintregirea, Alba Iulia, 2000
Danciu Ana, Metodica predarii religiei, Editura Anastasia, Bucuresti, 1999
Gotia Maria, Elemente de metodologie, Editura Presa Universitara Cluj-Napoca, 1999

ANEXA 4. Programa continand tematica si bibliografia pentru sustinerea examenului de acordare a definitivarii in invatamant la specializarea Religie unitariana

Nota de prezentare

Prezenta tematica se adreseaza cadrelor didactice care se prezinta la examenul de definitivat, specializarea Religie unitariana, care au absolvit facultati de acest profil.
Tematica este elaborata in acord cu programele scolare in vigoare din invatamantul preuniversitar pentru disciplina Religie. Competentele si continuturile sunt proiectate in conformitate cu abordarea curriculara sistemica in realizarea activitatilor didactice, specifice disciplinei.

Competente vizate
– cunoasterea de catre profesor a adevarurilor fundamentale de credinta si a elementelor de didactica religiei;
– cunoasterea si utilizarea competenta a principalelor documente scolare reglatoare: planuri-cadru, programe scolare, programe pentru examene nationale;
– capacitatea de a adecva continuturile si demersurile didactice la particularitatile de varsta ale elevilor;
– capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la continuturi, precum si capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ si eficient;
– probarea capacitatilor necesare pentru proiectarea, realizarea si evaluarea activitatilor didactice;
– elaborarea de teste initiale, formative si sumative, in functie de obiectivele sau competentele vizate;
– insusirea abilitatilor de comunicare, empatice si de cooperare necesare realizarii activitatilor didactice specifice disciplinei Religie;
– realizarea unor conexiuni inter- si transdisciplinare;
– folosirea si contextualizarea tehnicilor comunicarii eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor si metodelor interactiunii educationale si ale unor elemente de retorica didactica;
– evaluarea capacitatilor cognitive, comprehensive si de aplicare a achizitiilor, in scopul reglarii competentelor, a stilului didactic, precum si a abordarii strategiilor didactice moderne.

In realizarea tematicii pentru examenul de definitivat, specializarea Religie unitariana, s-a avut in vedere necesitatea ca profesorii de religie sa aiba cunostinte temeinice despre continuturile tematice ale programei scolare in vigoare, folosite in procesul de predare-invatare a disciplinei Religie.

Tematica pentru examenul de definitivat, specializarea Religie unitariana, a fost structurata astfel incat sa abordeze continuturi din urmatoarele domenii teologice: Teologia biblica a Vechiului Testament si a Noului Testament, Istoria Bisericii Unitariene, Etica, Dogmatica, precum si din domeniul Metodicii predarii religiei.

Competentele cadrului didactic de specialitate

– cunoasterea de catre profesor a adevarurilor fundamentale de credinta si a elementelor de didactica religiei;
– capacitatea de a intelege, de a practica si de a transmite valorile etice si spirituale specifice acestei discipline;
– cunoasterea si utilizarea competenta a principalelor documente scolare reglatoare: planuri-cadru, programe scolare;
– capacitatea de a adecva continuturile si demersurile didactice la particularitatile de varsta si la specificul dezvoltarii intelectuale a colectivelor de elevi;
– capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la continuturi, precum si capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ si eficient;
– probarea capacitatilor necesare pentru proiectarea, realizarea, evaluarea activitatilor didactice si a competentelor dobandite de elevi;
– elaborarea de teste initiale, formative si sumative, in functie de obiectivele sau competentele vizate;
– insusirea abilitatilor de comunicare, empatice si de cooperare necesare realizarii activitatilor didactice specifice disciplinei religie;
– capacitatea de proiectare si realizare a demersului didactic trans-, inter- si multidisciplinar;
– folosirea si contextualizarea tehnicilor comunicarii eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor si metodelor interactiunii educationale si ale unor elemente de retorica didactica;
– evaluarea capacitatilor cognitive, comprehensive si de aplicare a achizitiilor, in scopul reglarii competentelor, a stilului didactic, precum si a abordarii strategiilor didactice moderne.

I. Discipline de specialitate
I.1. Teologia biblica a Vechiului Testament si a Noului Testament
I.2. Istoria Bisericii Unitariene
I.3. Etica
I.4. Dogmatica

I.1. Teologia biblica a Vechiului Testament si a Noului Testament
1. Geneza in Biblie si in mitologie – unitatea lui Dumnezeu
2. Omul si formarea lui in oglinda primelor intamplari biblice
3. Introducere in istoria poporului Israel
4. Profetii mari si mici – caracterizare generala
5. Literatura filosofica (psalmii)
6. Sursele referitoare la viata lui Iisus
7. Viata si activitatea lui Iisus
8. Predica de pe munte
9. Pildele lui Iisus
10. Misiunile apostolului Pavel

Bibliografie
1. Everett Ferguson: A keresztenyseg bolcsoje, Osiris, Budapest, 1999
2. Vermes Geza: Jezus valtozo arcai, Osiris, Budapest, 2001
3. John Bright: Izrael tortenete, Kalvin Kiado, Budapest, 2001
4. Bibliai enciklopedia, The Lion Kiado, Budapest, 2000
5. Bibliai atlasz, Kalvin Kiado, Budapest, 1994
6. Czire Szabolcs: A torteneti Jezus. A kutatas multja es jelene. Presa Universitara Clujeana, 2009
7. Ujszovetsegi bevezetes interdiszciplinaris megkozelitesben. Presa Universitara Clujeana, 2010
8. Gerd Theissen: Az oskeresztenyseg elmenyvilaga es magatartasformai. Kalvin Kiado, 2008

I.2. Istoria Bisericii Unitariene
1. Inceputurile reformei in Transilvania
2. Viata si activitatea reformatorului David Ferenc
3. Infiintarea Bisericii Unitariene, Dieta de la Turda
4. Biserica Unitariana la sfarsitul secolului al XVI-lea. Viata si activitatea episcopului Enyedi Gyorgy (1555 – 1597)
5. Complanatia Desiana si consecintele acestuia
6. Benefactorii Bisericii Unitariene din secolele XVIII – XIX.
7. Scurt istoric al celor doua Colegii unitariene
8. Viata si activitatea episcopului Ferencz Jozsef
9. Rolul Bisericii Unitariene in societatea maghiara din Romania in perioada interbelica

Bibliografie
1. Balazs Mihaly: David Ferenc eletutja. In: Reneszansz Kolozsvar, Kolozsvar, 2008
2. Benda Kalman: Az 1568. evi tordai orszaggyules es az erdelyi vallasszabadsag. In: Erdelyi Muzeum, 1994, nr: 3 – 4
3. Buzogany Dezso: Harc a tiszta evangeliumert, Kolozsvar, 2004
4. Gaal Gyorgy: A ket vilaghaboru kozti erdelyi magyar iskolak identitas-vedelme Gal Kelemen munkassaganak tukreben. In: Isten es ember szolgalataban, Kolozsvar, 2007
5. Enyedi Gyorgy valogatott muvei, Kriterion, 1997
6. Gaal Gyorgy: Fejezetek a Kolozsvari Unitarius Kollegium tortenetebol, Kolozsvar, 2007
7. Kedei Mozes: Az Erdelyi Unitarius Egyhaz rovid tortenete, Unitarius Egyhaz kiadvanyai, Kolozsvar, 2001
8. Kenosi Tozser Janos – Uzoni Foszto Istvan: Az erdelyi unitarius egyhaz tortenete I., Kolozsvar, 2005
9. Kenosi Tozser Janos – Uzoni Foszto Istvan: Az erdelyi unitarius egyhaz tortenete I., Kolozsvar, 2009
10. Dr. Rezi Elek: Teologia es nepszolgalat, Kolozsvar, 2007
11. Kovacs Sandor: Unitarius egyhaztortenet, Kolozsvar, 2009

I.3. Etica
1. Obligatiile omului
2. Virtutile
3. Constiinta
4. Liberul arbitru
5. Ocrotirea vietii in contextul poruncii VI – suicidul, eutanasia, avortul, alcoolismul, consumul de droguri – Abordarea istorica, sociologica si biblico-teologica
6. Bioetica: transplantantia, biotehnologia
7. Ocrotirea creatiei – baze teologice, aspecte ecologice actuale
8. Familia, relatiile omului – insusirile familiei crestine
9. Etica globala – prezentarea ideilor de baza, problemele eticii globale

Bibliografie
1. Ferenczi Andrea: Genetika – Genetika, Budapest, 1999
2. Kovacs Jozsef: A modern orvosi etika alapjai, Budapest, 1997
3. Hans Kung: A vilagvallasok etikaja, Budapest, 1994
4. Hankiss Elemer: A tizparancsolat ma, Budapest, 2002
5. Peter Laszlo: TP 5.0. Elmelet es empiria ot globalis tarsadalmi problema vizsgalataban, Kolozsvar, 2009
6. Rezi Elek: Felelossegunk a rank bizott eletert, Kolozsvar, 2005
7. Rezi Elek: Unitarius erkolcstan, Kolozsvar, 2008
8. Reuss Andras – Orosz Gabor Viktor: Szabadulni az eroszaktol. Kereszteny megkozelitesek., Budapest, 2005

I.4. Dogmatica
1. Biblia – canonizarea, traducerile Bibliei, locul si importanta Bibliei in religia unitariana
2. Cunostinte de baza ale dogmaticii unitariene – credinta crestina, ratiunea, autoritatea, toleranta si libertatea religioasa
3. Dumnezeu – problema demonstratiei existentei lui Dumnezeu, esenta si atributele lui Dumnezeu, caracteristicile metafizice si trasaturile etice ale lui Dumnezeu
4. Antropologia – originea omului, natura si menirea omului, rugaciunea
5. Cristologie – persoana lui Iisus, invataturile lui Iisus, Imparatia lui Dumnezeu
6. Pacatul si iertarea pacatului

Bibliografie
1. Alister E. McGrath: Bevezetes a kereszteny teologiaba, Budapest, 1995
2. David Ferenc: Rovid magyarazat, Budapest, 2010
3. Erdo Janos: Teologiai tanulmanyok, Kolozsvar, 1996
4. Paul Tillich: Rendszeres teologia, Osiris, Budapest, 1996
5. Rezi Elek: Hisszuk es valljuk, Kolozsvar, 2008
6. Rezi Elek: “Az Ur, a mi Istenunk, egy Ur”, Kolozsvar, 2009

II. Metodica predarii religiei

II.1. Religia ca disciplina de invatamant
1. Locul si rolul disciplinei Religie la nivelul invatamantului preuniversitar
2. Curriculum national pentru disciplina Religie. Specificul proiectarii curriculare pe niveluri de studiu (modelul centrat pe obiective, modelul centrat pe competente)
3. Predarea-invatarea religiei in context intra- si interdisciplinar

II.2. Principiile didactice in educatia religioasa
1. Principii didactice generale
2. Principiile didactice speciale pentru predarea religiei: principiul hristologic; principiul eclesiologic

II.3. Strategii didactice la ora de religie
1. Metode didactice folosite in predarea religiei. Clasificarea metodelor, exemple practice
2. Mijloace de invatamant specifice religiei si modalitati de integrare a acestora in cadrul activitatilor didactice

II.4. Proiectare didactica
1. Programa scolara: structura programei scolare, utilizarea programei in proiectarea si realizarea activitatilor didactice, manualele si bibliografia
2. Proiectare didactica: planificarea calendaristica, proiectarea lectiei
3. Lectia. Tipuri de lectie
4. Alte forme de organizare extrascolara a educatiei religioase: cateheza, serbarea religioasa, vizitele si pelerinajele, expozitiile, participarea la slujbele Bisericii

II.5. Evaluarea ca factor de reglare si optimizare a educatiei religioase
1. Principiile, obiectivele si functiile evaluarii in educatia religioasa
2. Metode de evaluare la ora de religie. Metode si instrumente complementare de evaluare (referatul, investigatia, proiectul, portofoliul, autoevaluarea)
3. Modalitati de elaborare a probelor de evaluare si a itemilor

Bibliografie
1. Bancila Vasile, Initierea religioasa a copilului, Editura Anastasia, 1996
2. Bocos, M. – Jucan, D.: Teoria si metodologia instruirii. Teoria si metodologia evaluarii, Paralela 45, 2007
3. Cucos Constantin, Educatia religioasa. Repere teoretice si metodice, Polirom, Iasi, 1999
4. Panoschi Mihaela, Litoiu Nicoleta, Pr. Iordachescu Nicolae, Ghid de evaluare, Religie, Aramis, Bucuresti, 2001
5. Falus Ivan: Didaktika. Javitott es bovitett kiadas, Nemzeti Tankonyvkiado, Budapest, 2003
6. Steele-Meredith-Temple: Az iras es olvasas a kritikai gondolkodas fejlesztese erdekeben, I – VIII, Budapest, 1999
7. Birta-Szekely Noemi: Tanarok pedagogiai muveltsege, Abel Kiado, Kolozsvar, 2008
8. Birta-Szekely – Foris-Ferenczi (szerk): Pedagogiai Kezikonyv, Abel Kiado, Kolozsvar, 2008
9. Szabo Laszlo Tamas: A rejtett tanterv, Budapest, 1984
10. Owe Wikstrom: A kifurkeszhetetlen ember. Anima Kiado, Budapest, 2000
11. Foris-Ferenczi Rita: A tervezestol az ertekelesig. Abel Kiado, Kolozsvar, 2008
12. Barabasi Tunde: Tanitastanulasi es tanulastanitasi alapismeretek, Presa Universitara Clujeana, 2008
13. Este obligatorie cunoasterea documentelor scolare reglatoare valabile in anul scolar in care se sustine concursul – planuri-cadru, programe scolare, programe pentru examenele si evaluarile nationale

ANEXA 5. Programa continand tematica si bibliografia pentru sustinerea examenului de acordare a definitivarii in invatamant la specializarea Religie evanghelica

Nota de prezentare

Prezenta programa se adreseaza cadrelor didactice care se prezinta la examenul pentru obtinerea definitivatului in invatamant la disciplina Religie evanghelica.
Programa de examen este elaborata in acord cu programele scolare in vigoare din invatamantul preuniversitar pentru disciplina Religie. Competentele si continuturile din programa sunt proiectate in conformitate cu abordarea curriculara sistemica in realizarea activitatilor didactice, specifice disciplinei.

Competente vizate
– cunoasterea de catre profesor a adevarurilor fundamentale de credinta si a elementelor de didactica religiei;
– cunoasterea si utilizarea competenta a principalelor documente scolare reglatoare: planuri-cadru, programe scolare, programe pentru examene nationale;
– capacitatea de a adecva continuturile si demersurile didactice la particularitatile de varsta ale elevilor;
– capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la continuturi, precum si capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ si eficient;
– probarea capacitatilor necesare pentru proiectarea, realizarea si evaluarea activitatilor didactice;
– elaborarea de teste initiale, formative si sumative, in functie de obiectivele sau competentele vizate;
– insusirea abilitatilor de comunicare, empatice si de cooperare necesare realizarii activitatilor didactice specifice disciplinei Religie;
– realizarea unor conexiuni inter- si transdisciplinare;
– folosirea si contextualizarea tehnicilor comunicarii eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor si metodelor interactiunii educationale si ale unor elemente de retorica didactica;
– evaluarea capacitatilor cognitive, comprehensive si de aplicare a achizitiilor, in scopul reglarii competentelor, a stilului didactic, precum si a abordarii strategiilor didactice moderne.
In realizarea Programei pentru examenul pentru obtinerea definitivatului in invatamant s-a avut in vedere necesitatea ca profesorii de religie sa aiba cunostinte temeinice despre continuturile tematice ale programei scolare in vigoare, folosite in procesul de predare-invatare a disciplinei Religie.
Programa pentru examenul pentru obtinerea definitivatului in invatamant a fost structurata astfel incat sa abordeze continuturi din urmatoarele domenii teologice: Teologie biblica, Teologie sistematica, Istoria Bisericii, precum si din Didactica generala si Metodica predarii religiei.

Competentele cadrului didactic de specialitate
– cunoasterea de catre profesor a adevarurilor fundamentale de credinta si a elementelor de didactica religiei;
– capacitatea de a intelege, de a practica si de a transmite valorile etice si spirituale specifice acestei discipline;
– cunoasterea si utilizarea competenta a principalelor documente scolare reglatoare: planuri-cadru, programe scolare;
– capacitatea de a adecva continuturile si demersurile didactice la particularitatile de varsta si la specificul dezvoltarii intelectuale a colectivelor de elevi;
– capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la continuturi, precum si capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ si eficient;
– probarea capacitatilor necesare pentru proiectarea, realizarea, evaluarea activitatilor didactice si a competentelor dobandite de elevi;
– elaborarea de teste initiale, formative si sumative, in functie de obiectivele sau competentele vizate;
– insusirea abilitatilor de comunicare, empatice si de cooperare necesare realizarii activitatilor didactice specifice disciplinei religie;
– capacitatea de proiectare si realizare a demersului didactic trans-, inter- si multidisciplinar;
– folosirea si contextualizarea tehnicilor comunicarii eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor si metodelor interactiunii educationale si ale unor elemente de retorica didactica;
– evaluarea capacitatilor cognitive, comprehensive si de aplicare a achizitiilor, in scopul reglarii competentelor, a stilului didactic, precum si a abordarii strategiilor didactice moderne.

Tematica pe disciplina

I. Teologie

A. Teologie biblica
1. Creatia dupa Vechiul Testament
2. Exodul din perspectiva istorica si receptia tematicii exodului in Vechiul Testament
3. Infatisarea si numele lui Dumnezeu in Vechiul Testament
4. Critica sociala si a cultului in profetia preexilica
5. Plangere si lauda in curtea psalmilor
6. Hristologia lui Ioan
7. Sfanta impartasanie dupa Noul Testament
8. Eclesiologia dupa apostolul Pavel
9. Soteriologia dupa apostolul Pavel

Bibliografie
1. Horst Dieter Preuss: Theologie des alten Testamentes, Band 1+2, Stuttgart: Kohlhammer 1991/1992
2. Antonius H.J. Gunneweg: Biblische Theologie des Alten Testaments. Eine Religionsgeschichte Israels in biblischtheologischer sicht, Stuttgart: Kohlhammer 1993
3. Herbert Donner: Geschichte des Volkes Israel und seiner Nachbarn in Grundzugen, Band 1+2 ATD Erganzungsreihe 4, Gottingen: Vandenhoeck&Ruprecht 1984/1986
4. Erich Zenger u.a.: Einleitung in das Alte Testament, Stuttgart: Kohlhammer 1995
5. Hans Joachim Kraus: Theologie der Psalmen
6. Jurgen Roloff: Die Kirche im Neuen Testament, NTD Erganzungsreihe 10, Gottingen: Vandenhoeck&Ruprecht 1993
7. Ferdinand Hahn: Theologie des Neuen Testaments, Band 1+2, Tubingen: J.C.B. Mohr (Paul Siebeck) 2002
8. Joachim Gnilka: Neutestamentliche Theologie. Ein Uberblick, Die Neue Echter Bibel Erganzungsband 1, Wurzburg: echter 1989
9. Martin Karrer: Jesus im Neuen Testament, NTD Erganzungsreihe 11, Gottingen: Vandenhoeck&Ruprecht 1998

B. Teologie sistematica
1. Izvoarele dogmaticii (Scriptura si traditia; revelatia)
2. Confessio Augustana (istorie si continut)
3. Isus Hristos (esente hristologice)
4. Pacat si indreptatire
5. Invatatura despre creatie; relatia intre credinta in/despre creatie si stiinta naturii; ecologia in perspectiva teologica
6. Invatatura despre Dumnezeu si Sf. Treime
7. Eclesiologie si sacramente
8. Antropologie (traditia crestina si problematica moderna)
9. Etica greaca clasica (in mod particular Aristotel)
10. Etica lui Luther
11. Etica lui Kant
12. Etica medicinei si bioetica
13. Liberalismul si utilitarismul; esenta eticii economice

Bibliografie
1. Leif Grane, Die Confessio Augustana, Gottingen, 5. Aufl., 1996 (UTB 1400)
2. Rainer Lachmann/Gottfried Adam/Werner H. Ritter, Theologische Schlusselbegriffe. Biblisch – systematisch – didaktisch, Gottingen, 2. Aufl., 2004 (Theologie fur Lehrerinnen und Lehrer, Band 1)
3. Rochus Leonhardt, Grundinformation Dogmatik, Gottingen 2001 (UTB 2214)
4. Svend Andersen, Einfuhrung in die Ethik, Berlin 2000 (oder 2. Aufl. 2005)
5. Ulrich H.J. Kortner, Evangelische Sozialethik, Gottingen 1999 (UTB 2107)

C. Istoria Bisericii
1. Biserica primara si raspandirea cuvantului lui Dumnezeu in Imperiul Roman. Dezvoltarea gandirii si vietii crestine in contextul politic, filozofic si religios din primele secole
2. Epoca patristica: Sf. Ireneu, Sf. Martin, Sf. Nicolae, Sf. Augustinus
3. Primele patru Sinoade ecumenice si rolul lor in dezvoltarea crezului
4. Schisma din 1054. Cauzele politice, culturale si religioase. Incercari de unire a Bisericilor din Rasarit si Apus. Unirea de la Lyon (1274). Conciliul de la Ferrara – Florenta (1438 – 1439). Perspective si probleme ecumenice
5. Reforma protestanta, reforma catolica si contrareforma (Luther, Melanchthon, Zwingli, Calvin, Honterus, Hebler, concilium tridentinum)
6. Influentele disputei despre impartasanie in Transilvania (secolul al 16-lea)
7. Ortodoxia protestanta in Europa si Transilvania (secolul al 17-lea)
8. Pietismul si iluminismul (Spener, Francke, Zinzendorf, Ziegenbalg, Brukenthal)
9. Confesionalisarea si liberalismul protestant
10. Acomodare si rezistenta – Biserica in secolul al 20-lea
11. Miscarea ecumenica si catolicismul roman (secolul al 19-lea pana in prezent)
12. Profilul crestin in lumea secularizata

Bibliografie
1. Berthold Altaner/Alfred Stuiber, Patrologie. Leben, Schriften und Lehre der Kirchenvater, Freiburg/Basel/Wien, 1978/1993
2. Eberhard Bethge, Dietrich Bonhoeffer. Eine Biographie, Gutersloh 8. Aufl., 1994
3. Hans-Dieter Dopmann, Die Orthodoxen Kirchen, Berlin, 1991
4. Karl Heussi, Kompendium der Kirchengeschichte, Tubingen 16. Aufl., 1981
5. Hubert Kirchner, Das Papsttum und der deutsche Katholizismus 1870 – 1958, Leipzig, 1992
6. Otto Hermann Pesch, Das Zweite Vatikanische Konzil. Vorgeschichte. Verlauf – Ergebnisse. Nachgeschichte, Wurzburg 2. Aufl., 1994
7. Karl Reinerth, Die Grundung der Evangelischen Kirchen in Siebenburgen, Koln/Wien, 1979
8. Harald Roth, Kleine Geschichte Siebenburgens, Koln/Weimar/Wien, 1996

II. Didactica generala si metodica predarii religiei

A. Educatia religioasa, parte componenta a misiunii Bisericii in lume

B. Religia ca disciplina de invatamant
1. Locul si rolul disciplinei Religie la nivelul invatamantului preuniversitar
2. Curriculum national pentru disciplina Religie. Modele de proiectare: obiective-cadru, competente specifice predarii disciplinei
3. Corelarea obiectivelor predarii-invatarii cu experienta religioasa, culturala si de viata a elevilor, in functie de particularitatile de varsta si de orientarea lor scolara si profesionala. Taxonomia obiectivelor educationale. Operationalizarea obiectivelor
4. Formarea competentelor de gandire, analiza, argumentare si comunicare flexibila; raportul dintre asimilarea cunostintelor si formarea competentelor
5. Predarea-invatarea religiei in context intra- si interdisciplinar

C. Principii didactice generale. Principii didactice speciale pentru predarea religiei
1. Principiul hristologic
2. Principiul eclesiologic

D. Educatia religioasa in diferite etape psihogenetice

E. Proiectare didactica
1. Proiectare didactica: lectura programei, proiectarea calendaristica, proiectarea lectiei
2. Programa scolara: structura programei scolare, utilizarea programei in proiectarea si realizarea activitatilor didactice, manualele si bibliografia
3. Strategii, metode si procedee didactice folosite in predarea religiei
4. Tipuri de lectie si forme de activitate specifice in predarea religiei
5. Mijloace de invatamant specifice religiei si modalitati de integrare a acestora in cadrul activitatilor didactice
6. Modalitati de integrare in lectie a activitatilor individuale si de grup

F. Evaluarea ca factor de reglare si optimizare a educatiei religioase
1. Principiile, obiectivele si functiile evaluarii in educatia religioasa
2. Tipuri de itemi de evaluare si tehnici de evaluare specifice religiei
3. Metode si instrumente complementare de evaluare
4. Autoevaluarea si valorificarea ei in cadrul educatiei religioase
5. Rolul si importanta evaluarii in:
– educarea capacitatii de autoapreciere;
– prevenirea esecului scolar;
– stimularea performantei scolare;
– dezvoltarea personalitatii elevilor.
6. Modalitati de elaborare a probelor de evaluare si a itemilor

G. Profilul profesorului de religie. Rolul modelelor in educatie. Dinamica relatiei profesor-elev in cadrul educatiei religioase. Consilierea duhovniceasca in cadrul educatiei religioase

Bibliografie pentru didactica generala si metodica predarii religiei
1. Kruger, H., “Einfuhrung in Theorien und Methoden der Erziehungswissenschaft”, Leseke+Budrich 1997
2. Harney, K.; Kruger, H., “Einfuhrung in die Geschichte der Erziehungswissenschaft und der Erziehungswirklichkeit”, Leske+Budrich 1997
3. Hobmaier, H. (Hrsg), “Padagogik”, Stam Verlag 1994
4. Zimbardo, Ph., “Psycholgie”, Springer 1995
5. Angmeyer, H., Taschen-Tutor “Religionspadagogik”, Vanderhoeck 1976
6. Adam, G., Lachmann, R., “Methodisches Kompendium fur den Religionsunterricht”, Bd. 1+2, Vanderhoeck&Ruprecht 2002
7. Lenhard, H., “Arbeitsbuch Religionsunterricht”, Gutersloher Verlagshaus 1996
8. Nipkow, K.E., “Grundfragen der Religionspadagogik”, Bd. 1+2+3, Gutersloh 1990, 1992
9. Schweitzer, F., “Die Suche nach dem eigenen Glauben. Einfuhrung der Religionspadagogik des Jugendalters”, Gutersloh 1998
10. Lammermann, G., “Religionspadagogik im 20. Jahrhundert”, 1991
11. Wegenast, K., “Religionspadagogik”, 1981
12. Lammermann, G., Morgenthaler Ch., Schori, K., Wegenast, Ph. (Hrsg), “Bibeldidaktik in der Postmoderne”, Kohlhammer 1999
13. “Handbuch der Religionspadagogik”, Bd. 1+2+3, Gutersloher Verlagshaus 1973

ANEXA 6. Programa continand tematica si bibliografia pentru sustinerea examenului de acordare a definitivarii in invatamant la specializarea Religie romano-catolica (limba maghiara)

Nota de prezentare
Prezenta programa se adreseaza cadrelor didactice care se prezinta la examenul pentru obtinerea definitivatului in invatamant la disciplina Religie romano-catolica (in limba maghiara).
Programa de examen este elaborata in acord cu programele scolare in vigoare din invatamantul preuniversitar pentru disciplina Religie. Competentele si continuturile din programa sunt proiectate in conformitate cu abordarea curriculara sistemica in realizarea activitatilor didactice specifice disciplinei.

Competente vizate
– cunoasterea de catre profesor a adevarurilor fundamentale de credinta si a elementelor de didactica a religiei;
– cunoasterea si utilizarea competenta a principalelor documente scolare reglatoare: planuri-cadru, programe scolare, programe pentru examene nationale;
– capacitatea de a adecva continuturile si demersurile didactice la particularitatile de varsta ale elevilor;
– capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la continuturi, precum si capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ si eficient;
– probarea capacitatilor necesare pentru proiectarea, realizarea si evaluarea activitatilor didactice;
– elaborarea de teste initiale, formative si sumative, in functie de obiectivele sau competentele vizate;
– insusirea abilitatilor de comunicare, empatice si de cooperare necesare realizarii activitatilor didactice specifice disciplinei Religie;
– realizarea unor conexiuni inter- si transdisciplinare;
– folosirea si contextualizarea tehnicilor comunicarii eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor si metodelor interactiunii educationale si ale unor elemente de retorica didactica;
– evaluarea capacitatilor cognitive, comprehensive si de aplicare a achizitiilor, in scopul reglarii competentelor, a stilului didactic, precum si a abordarii strategiilor didactice moderne.
In realizarea programei pentru examenul pentru obtinerea definitivatului in invatamant s-a avut in vedere necesitatea ca profesorii de religie sa aiba cunostinte temeinice despre continuturile tematice ale programei scolare in vigoare, folosite in procesul de predare-invatare a disciplinei Religie.
Programa pentru examenul pentru obtinerea definitivatului in invatamant a fost structurata astfel incat sa abordeze continuturi din urmatoarele domenii teologice: Studiul biblic, Teologie dogmatica, precum si din Metodica predarii religiei.

Competentele cadrului didactic de specialitate
– cunoasterea de catre profesor a adevarurilor fundamentale de credinta si a elementelor de didactica religiei;
– capacitatea de a intelege, practica si transmite valorile etice si spirituale specifice acestei discipline;
– cunoasterea si utilizarea competenta a principalelor documente scolare reglatoare: planuri-cadru, programe scolare;
– capacitatea de a adecva continuturile si demersurile didactice la particularitatile de varsta si la specificul dezvoltarii intelectuale a colectivelor de elevi;
– capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la continuturi, precum si capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ si eficient;
– probarea capacitatilor necesare pentru proiectarea, realizarea, evaluarea activitatilor didactice si a competentelor dobandite de elevi;
– elaborarea de teste initiale, formative si sumative, in functie de obiectivele sau competentele vizate;
– insusirea abilitatilor de comunicare, empatice si de cooperare necesare realizarii activitatilor didactice specifice disciplinei Religie;
– capacitatea de proiectare si realizare a demersului didactic trans-, inter- si multidisciplinar;
– folosirea si contextualizarea tehnicilor comunicarii eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor si metodelor interactiunii educationale si ale unor elemente de retorica didactica;
– evaluarea capacitatilor cognitive, comprehensive si de aplicare a achizitiilor, in scopul reglarii competentelor, a stilului didactic, precum si a abordarii strategiilor didactice moderne

I. Discipline de specialitate
I.1. Studiul biblic
I.2. Teologie dogmatica

Tematica

Disciplina 1 – Studiul biblic
1. Biblia – prezentare generala; canon; inspiratie – (A Szentiras – altalanos bemutatas; kanon; sugalmazas)
2. Pentateuhul – continut si teme fundamentale (Creatia, Legamantul, Exodul, Legea) – (A Pentateuchus – tartalom es alapveto temak: teremtes, szovetsegkotes, kivonulas, torveny.)
3. Principalele momente ale istoriei lui Israel – patriarhii, iesirea din Egipt, intrarea in Canaan, perioada judecatorilor, perioada regalitatii, perioada exilului, perioada postexilica, perioada elenistica, perioada dominatiei romane – (Izrael tortenetenek fontosabb momentumai – patriarkak, kivonulas Egyiptombol, Kanaan elfoglalasa, a birak kora, a kiralyok kora, a babiloni fogsag kora, a fogsag utani kor, a hellenisztikus kor, a romai uralom korszaka.)
4. Profetismul in Biblie – figuri reprezentative si teme fundamentale – (A bibliai profetizmus – jeles profetak es a profetizmus alapveto temai.)
5. Psalmii – prezentare generala – (A Zsoltarok – altalanos bemutato.)
6. Cele patru Evanghelii – prezentare generala. Relatia Evangheliei Sfantului Ioan cu Evangheliile sinoptice – (A negy evangelium – altalanos bemutato. Szent Janos Evangeliumanak kapcsolata a szinoptikus evangeliumokkal.)
7. Faptele apostolilor: comunitatea primara – nasterea si dezvoltarea Bisericii – (Az Apostolok Cselekedetei: az osegyhaz – az Egyhaz szuletese es fejlodese.)
8. Teme teologice in scrisorile pauline: pacatul, legea, indreptatirea, eclesiologia, eschatologia – (A pali levelek fontosabb teologiai temai: a bun, a torveny, a megigazulas, egyhaztan, eszkatologia)
9. Scrisorile catolice – prezentare generala – (A katolikus levelek – altalanos bemutato)
10. Apocalipsa Sfantului Ioan – specific si mesaj – (A Jelenesek konyve – sajatossagok es uzenet)

Bibliografie

Biblia (Szent Jeromos Tarsulat vagy Szent Istvan Tarsulat)
A II. Vatikani Zsinat dokumentumai (szerk. Dios I.) Szent Istvan Tarsulat, Budapest, 2000
Brown, R. E., Fitzmyter, J. A., Murphy, R. E. (szerk.), Jeromos Bibliakommentar 1 – 3, Budapest, 2002 – 2003
Jakubinyi Gy., Bevezetes az Ujszovetsegbe, Alba Iulia, 1990
Rozsa H., Nagy J., Oszovetsegi bevezeto, Alba Iulia, 1996
Zamfir K., Oszovetsegi exegezis, Cluj-Napoca, 2008

Disciplina 2. – Teologie dogmatica
1. Revelatia si traditia: Revelatia continua, Cristos – ca revelatia absoluta, interpretarea traditiei Bisericii – (Kinyilatkoztatas es Szenthagyomany: A kinyilatkoztatas folytonossaga, Krisztus – az abszolut kinyilatkoztatas, Az Egyhaz hagyomanyanak ertelmezese)
2. Dumnezeu, unic in fiinta si intreit in persoane: Monoteismul, Dumnezeu in istoria mantuirii, modele explicative referitor la Sf. Treime – (A haromszemelyu egy Isten: Monoteizmus, Isten az udvtortenetben, Szentharomsagos modellek)
3. Crearea omului. Pacatul originar si urmarile lui: Elemente mitologice si mesajul teologic, esenta pacatului, pacatul ereditar – (Az ember teremtese. A osbun es kovetkezmenyei: Mitikus elemek es teologiai uzenet, A bun lenyege, Az ateredo bun)
4. Isus Cristos, Dumnezeu adevarat si om adevarat: Invataturile conciliilor de la Niceea si Calcedon – (Jezus Krisztus valosagos Isten es valosagos ember: A zsinatok tanitasa – Nikaia es Khalkedon)
5. Spiritul Sfant, Sfintitorul. Sacramentele – (A Szentlelek, a megszentelo. A szentsegek)
6. Biserica, sacrament universal de mantuire: Eclesiologia Conciliului Vatican II. – Lumen Gentium) – (Az Egyhaz, egyetemes udvozito szentseg: A II. Vatikani Zsinat egyhaztana – Lumen Gentium)
7. Implinirea finala: Eshatologia personala si universala – (A vegso beteljesedes: Egyeni es egyetemes eszkatologia)
8. Maria in misterul lui Cristos si al Bisericii: Dogmele si constitutia dogmatica – (Maria az Egyhaz miszteriumaban: Dogmak es a Lumen Gentium dogmatikus konstitucio).

Bibliografie
A II. Vatikani Zsinat dokumentumai
A Katolikus Egyhaz Katekizmusa, Szent Istvan Tarsulat, Budapest, 2009
Elod Istvan: Katolikus dogmatika, Bp. 1983
Koncz, L., Kinyilatkoztatas es hit, Alba Iulia, 1993.
Schneider, T., A dogmatika kezikonyve I-II, Budapest, 1996
Scheffczyk, Leo, ZIEGENAUS, Anton, Maria az udvtortenetben, 2004
W. Pannenberg, Rendszeres Teologia I-II, Budapest 2006
Puskas Attila, A teremtes teologiaja, Budapest 2006

II. Metodica predarii religiei

II.1. Religia ca disciplina de invatamant
1. Locul si rolul disciplinei Religie la nivelul invatamantului preuniversitar
2. Curriculum national pentru disciplina Religie. Specificul proiectarii curriculare pe niveluri de studiu (modelul centrat pe obiective, modelul centrat pe competente)
3. Taxonomia obiectivelor educationale. Operationalizarea obiectivelor
4. Predarea-invatarea religiei in context intra- si interdisciplinar

II.2. Principiile didactice in educatia religioasa
1. Principii didactice generale
2. Principiile didactice speciale pentru predarea religiei: principiul hristologic; principiul eclesiologic

II.3. Strategii didactice la ora de religie
1. Metode didactice folosite in predarea religiei. Clasificarea metodelor, exemple practice
2. Mijloace de invatamant specifice religiei si modalitati de integrare a acestora in cadrul activitatilor didactice

II.4. Proiectare didactica
1. Programa scolara: structura programei scolare, utilizarea programei in proiectarea si realizarea activitatilor didactice, manualele si bibliografia
2. Proiectare didactica: planificarea calendaristica, proiectarea lectiei
3. Lectia. Tipuri de lectie
4. Alte forme de organizare extrascolara a educatiei religioase: cateheza, serbarea religioasa, vizitele si pelerinajele, expozitiile, participarea la slujbele Bisericii

II.5. Evaluarea ca factor de reglare si optimizare a educatiei religioase
1. Principiile, obiectivele si functiile evaluarii in educatia religioasa
2. Metode de evaluare la ora de religie. Metode si instrumente complementare de evaluare (referatul, investigatia, proiectul, portofoliul, autoevaluarea)
3. Modalitati de elaborare a probelor de evaluare si a itemilor

II.6. Profilul profesorului de religie. Rolul modelelor in educatie. Dinamica relatiei profesor-elev in cadrul educatiei religioase

Bibliografie
1. Bancila Vasile, Initierea religioasa a copilului, Editura Anastasia, 1996
2. Bocos, M – Jucan, D., Teoria si metodologia instruirii. Teoria si metodologia evaluarii, Paralela 45, 2007
3. Cucos Constantin, Educatia religioasa. Repere teoretice si metodice, Polirom, Iasi, 1999
4. Panoschi Mihaela, Litoiu Nicoleta, Pr. Iordachescu Nicolae, Ghid de evaluare, Religie, Aramis, Bucuresti, 2001
5. Bathory Zoltan: Tanulok, iskolak-kulonbsegek. Tankonyvkiado, Budapest, 1992
6. Falus Ivan: Didaktika. Javitott es bovitett kiadas, Nemzeti Tankonyvkiado, Budapest, 2003
7. Birta-Szekely Noemi: Tanarok pedagogiai muveltsege, Abel Kiado, Kolozsvar, 2008
8. Birta-Szekely – Foris-Ferenczi (szerk), Pedagogiai Kezikonyv, Abel Kiado, Kolozsvar, 2008
9. Foris-Ferenczi Rita: A tervezestol az ertekelesig. Abel Kiado, Kolozsvar, 2008
10. Barabasi Tunde: Tanitastanulasi es tanulastanitasi alapismeretek, Presa Universitara Clujeana, 2008
11. Marton Jozsef, Kateketika, Cluj-Napoca, 1998
12. Cs. Szabo Sandor, Jozsef koponyegeben, Hitoktatas es dramapedagogia, Parakletos Konyveshaz, Kiskunfelegyhaza, 2008
13. Fogassy Judit, Kateketak kezikonyve, Szent Istvan Tarsulat, Budapest, 2002
14. Keszeli Sandor: Alapveto kateketika (jegyzet), Szegedi Hittudomanyi Foiskola, 2010
15. Tarjanyi Zoltan: Kateketika I – II., Szent Istvan Tarsulat, Budapest, 1998 – 1999
Este obligatorie cunoasterea documentelor scolare reglatoare valabile in anul scolar in care se sustine concursul – planuri-cadru, programe scolare, programe pentru examenele si evaluarile nationale.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close