Avizul CESE privind propunerea de regulament privind cerintele prudentiale pentru institutiile de credit si societatile de investitii

Avizul Comitetului Economic si Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European si al Consiliului privind cerintele prudentiale pentru institutiile de credit si societatile de investitii COM(2011) 452 final – 2011/0202 (COD)

2012/C 68/07

Raportor: dl Peter MORGAN

La 30 noiembrie 2011 si la 17 noiembrie 2011, in conformitate cu articolul 114 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, Consiliul si respectiv Parlamentul European au hotarat sa consulte Comitetul Economic si Social European cu privire la Propunere de regulament al Parlamentului European si al Consiliului privind cerintele prudentiale pentru institutiile de credit si societatile de investitii.

COM(2011) 452 final – 2011/0202 (COD).

Sectiunea pentru piata unica, productie si consum, insarcinata cu pregatirea lucrarilor Comitetului pe aceasta tema, si-a adoptat avizul la 19 decembrie 2011.
In cea de-a 477-a sesiune plenara, care a avut loc la 18 si 19 ianuarie 2012 (sedinta din 18 ianuarie 2012), Comitetul Economic si Social European a adoptat prezentul aviz cu 179 de voturi pentru, 2 voturi impotriva si 7 abtineri.

1. Concluzii si recomandari

1.1 CESE saluta continutul principal al Directivei IV [1] privind cerintele de capital (Capital Requirements Directive – CRD IV), precum si acordul Basel III, de la care pleaca. Cu toate acestea, CRD IV va determina cresterea costurilor bancare, lucru care prezinta importanta pentru intreprinderile europene, in special pentru IMM-uri. Cadrul de la Basel este conceput pentru banci active pe plan international, si toate acestea ar trebui sa adere la cadru.
1.2 Directivele privind cerintele de capital s-au aplicat intotdeauna tuturor bancilor, aspect important dat fiind rolul pe care bancile regionale si cele care nu sunt constituite pe actiuni il au in sustinerea economiei.
IMM-urile depind foarte mult de finantarea bancara, si trebuie evitat ca cele din UE sa fie penalizate prin costuri suplimentare in raport cu concurentii lor internationali. In acest context, CESE solicita Comisiei sa faciliteze extinderea imprumuturilor participative si etice [2].
1.3 Studiul de impact realizat de Comisie a ajuns la concluzia ca intreprinderile mici si mijlocii nu vor fi in mod special dezavantajate de noile cerinte de capital, dar Comitetul are in continuare dubii in aceasta privinta si solicita monitorizarea cu atentie de catre Comisie a evolutiilor creditarii si costurilor bancare pentru IMM-uri. De asemenea, CESE recomanda ca examinarea evaluarii riscurilor in cazul creditarii IMM-urilor sa fie efectuata de catre Comisie.
1.4 Noul cadru reuneste elementele micro si macroprudentiale. Din punct de vedere microprudential, este vorba despre un capital mai mare si de mai buna calitate, de o mai buna acoperire a riscurilor, de introducerea unei rate a efectului de levier ca mijloc de protectie impotriva regimului bazat pe risc, precum si de o noua abordare in privinta lichiditatilor. Sub aspect macroprudential, CRD IV prevede constituirea unei rezerve de capital in perioadele favorabile, care sa poata fi utilizata in perioadele de criza, precum si alte masuri de contrabalansare a riscului sistemic si a problemelor derivate din interconectare. Din punct de vedere conceptual cel putin, propunerile abordeaza toate problemele scoase la lumina de criza bancara si trecute in revista in avizul anterior al CESE, privind CRD III [3].
1.5 In final, efectul legislatiei va depinde de punerea ei in aplicare si de actorii implicati. Criza bancara nu a avut o singura cauza, toti actorii avand partea lor de vina. Directorii responsabili cu guvernanta multor banci sunt evident vinovati, dar la fel de vinovati sunt auditorii financiari, agentiile de rating, investitorii institutionali si analistii, autoritatile de reglementare si de supraveghere din statele membre, bancile centrale, ministerele de finante si oamenii politici. Nici economistii de la cel mai inalt nivel universitar si nici comentatorii din mass-media nu au sesizat ce se intampla. CESE si-ar dori sa creada ca toti acesti actori si-au invatat lectia in urma ultimei crize, desi modul in care a fost gestionata criza datoriilor publice lasa sa se inteleaga altceva. In anumite cazuri, problema recapitalizarii bancilor nu a fost abordata, testele de stres au fost neconvingatoare (cazul Dexia), auditorii nu au solicitat constituirea de provizioane stricte pentru cazuri de depreciere a valorii datoriei publice, iar oamenii politici au fost raspunzatori pentru faptul ca au lasat criza sa scape de sub control, prin aplicarea de solutii politice unor probleme economice.
1.6 Contraponderea la noul regulament ar trebui sa fie introducerea unor regimuri de recuperare si solutionare, bazate pe instrumente cum sunt dispozitiile in avans (living wills). In vreme ce statul va continua sa ofere garantii pentru depozitele mici, hazardul moral reprezentat de sprijinul nelimitat al statului pentru bancile falimentare trebuie eliminat. In cazul in care situatia este suficient de clara, investitorii, creditorii si directorii vor trebui sa-si angajeze direct raspunderea pentru viabilitatea pe viitor a fiecarei institutii de credit.
1.7 Pentru reinstaurarea stabilitatii si increderii pe piete, sefii de stat si de guvern din UE, prin planul de rezolvare a crizei, din 26 octombrie 2011, au convenit sa impuna unui numar de banci o rata de conservare a capitalului de cea mai inalta calitate pana in iunie 2012, inclusiv o rezerva exceptionala si temporara impotriva expunerilor la datoria suverana. Acest lucru era necesar, avand in vedere ca in propunerea de regulament tranzitia la noile cerinte de capital era prevazuta sa aiba loc dupa un anumit numar de ani. Ca rezultat al acestor dispozitii, anumitor banci le va fi dificil sa constituie capital suplimentar, mai ales ca trebuie si sa refinanteze datoria existenta, aspect problematic in sine, deoarece finantarile au fost deja epuizate in semestrul II 2011. Comitetul intelege ca aceste masuri sunt exceptionale, dar impactul este cu toate acestea imediat, oricum ar fi atenuat ulterior.
1.7.1 In cazul aplicarii cerintelor de capital, aceasta ar putea avea un efect devastator asupra bancilor de mai mici dimensiuni si asupra celor locale, care ofera in mod traditional un tratament mai favorabil IMM-urilor si microintreprinderilor decat bancile internationale. Daca bancile din prima categorie vor intampina dificultati in a constitui capital suplimentar, atunci accesul IMM-urilor la finantare va fi si mai limitat.
1.8 Dispozitia de impunere a acestor masuri genereaza doua preocupari majore, in ipoteza prelungirii actualei crize a finantarii. In cazul bancilor care nu pot sau nu vor sa constituie capital propriu suplimentar de rangul 1 pe termen scurt, actiune care ar putea dilua actionariatul actual, alternativa ar consta in restrangerea bilantului contabil si a portofoliilor de imprumuturi, pentru a le alinia la rezervele de capital. Intr-un moment in care toate statele membre urmaresc sa isi revitalizeze economia, retragerea creditarii bancare ar reprezenta un dezastru. Pentru a evita o asemenea eventualitate, autoritatile din statele membre si cele europene ar trebui sa vizeze o colaborare cu sectorul bancar, in loc de o confruntare permanenta cu acesta. Ele ar trebui de asemenea sa urmareasca adoptarea de masuri generale de incurajare a unor moduri alternative de finantare, cum ar fi acordarea de imprumuturi participative, chestiune propusa deja intr-un aviz anterior al CESE [4].
1.9 Cea de a doua preocupare priveste bancile care constituie fonduri proprii suplimentare pe piete. Majoritatea capitalului disponibil se afla in fondurile suverane de investitii si in bancile din Asia si din Orientul Mijlociu. Exista pericolul real ca proprietatea asupra sistemului bancar al UE sa iasa de sub controlul statelor membre.
1.10 O problema speciala care a aparut in cursul crizei datoriilor publice consta in faptul ca s-a demonstrat clar ca, in pofida orientarilor din Acordul de la Basel si din directivele privind cerintele de capital, datoria publica nu exclude riscul. Aceasta reprezinta o deficienta serioasa sub aspectul prevederilor din regulament privind calitatea capitalului, avand implicatii profunde pentru bancile care au fost obligate de reglementari sa achizitioneze titluri de datorie publica. Aplicarea mecanica a ratingului care exclude riscul trebuie reconsiderata atat de autoritatile de reglementare, cat si de banci, la nivelul metodologiilor lor interne.
1.11 Efectul cumulativ al CRD II, III si IV asupra capitalului, lichiditatii si efectului de levier, viitoarele regimuri de solutionare, interesul crescand fata de propunerile de tip Volcker (de limitare a operatiunilor bancare in nume propriu) si fata de separarea activitatii bancare de retail de cea de investitii, sugereaza faptul ca modelul operational utilizat intr-un mod atat de profitabil de bancile mari in ultimii zece ani va trebui adaptat conditiilor de austeritate si de penurie de capital ale prezentului deceniu. Este in interesul tuturor partilor implicate – debitori si creditori, angajati si investitori – , precum si al societatii in general, ca bancile sa poata institui un nou model operational, cu siguranta mai putin profitabil, dar poate mai sustenabil pentru anii ce vin.
1.12 In opinia CESE, noile modele economice trebuie sa fie etice si durabile. Trebuie imbunatatite relatiile cu clientii, practicile comerciale trebuie sa fie etice in mod riguros, iar structurile de remunerare trebuie sa fie revizuite complet. Toti actorii poarta o responsabilitate in agravarea crizei, in prezent ei trebuind sa se uneasca pentru a edifica institutii de credit capabile sa sprijine economia UE in deceniul dificil care se anunta.

2. Introducere

2.1 Directivele UE privind cerintele de capital sunt concepute in scopul de a institui cadrul pietei interne bancare. In acest sens, ele transpun acordurile de la Basel in dreptul Uniunii. Comitetul de la Basel a fost infiintat in 1975. In 1988, el a hotarat sa instituie un sistem de masurare a capitalului, cunoscut de obicei ca Acordul de la Basel privind capitalul. Sistemul prevedea introducerea unui mecanism de masurare a riscului de credit. UE a transpus Acordul prin intermediul primei directive privind cerintele de capital (CRD) [5], din martie 1993, referitoare la rata de adecvare a capitalului intreprinderilor de investitii si al institutiilor de credit.
2.2 Al doilea Acord de la Basel (Basel II) a fost publicat in 2004. UE l-a transpus printr-o noua directiva CRD, adoptata in iunie 2006 care a intrat in vigoare in decembrie 2006. La sedinta sa plenara din martie 2005, CESE a aprobat avizul [6] privind propunerea de directiva CRD.
2.3 In octombrie 2008, Comisia a adoptat o propunere de introducere a unor modificari esentiale la directiva CRD (CRD II). Aceasta revizuire a CRD raspundea intr-un fel recomandarilor Forumului pentru stabilitate financiara (FSF) al G7, precum si crizei de pe piata. Documentul a fost publicat in iulie 2009, urmand sa fie pus in aplicare in decembrie 2010.
2.4 Pe linia lucrarilor desfasurate in paralel de Comitetul de la Basel, Comisia a organizat consultari si a prezentat propuneri (in iulie 2009) de amendamente privind portofoliul de tranzactionare, resecuritizarea si remunerarea personalului bancar, in cadrul pachetului CRD III. CESE a aprobat avizul pe aceasta tema [7] in sesiunea plenara din ianuarie 2010.
2.5 Ca raspuns la criza financiara, cel de-al treilea Acord de la Basel a fost publicat in decembrie 2010. Rezervele de capital si de lichiditati propuse sunt de cateva ori mai mari ca inainte. Basel III solicita bancilor sa aiba un nivel minim al rezervei de capital comun de 4,5 % (fata de 2 % in cazul Basel II) si un nivel minim al capitalului de rangul 1 de 6 % (fata de 4 % in cazul Basel II) pentru activele ponderate la risc. Basel III mai introduce si rezerve suplimentare de capital, adica (i) o rezerva obligatorie de conservare a capitalului de 2,5 % si (ii) o rezerva de capital anticiclica facultativa, care permite autoritatilor nationale de reglementare sa solicite un capital suplimentar de 2,5 % in perioade de mare crestere a creditului. In plus, Basel III introduce o rata minima de 3 % a efectului de levier si doua rate obligatorii de lichiditate. Rata de acoperire a lichiditatii impune unei banci sa detina suficiente active lichide de calitate ridicata pentru a acoperi fluxurile de numerar totale nete pentru 30 de zile; rata de finantare stabila neta impune ca valoarea finantarilor stabile disponibile sa depaseasca necesarul de finantare stabila pentru o perioada de un an de risc extins. Propunerile vizand transpunerea Basel III printr-o directiva CRD IV au fost publicate in iulie 2011 si reprezinta obiectul prezentului aviz.

3. Rezumatul propunerilor

3.1 Comisia Europeana a prezentat propuneri care vizeaza schimbarea comportamentului celor 8000 de banci care opereaza in Europa. Obiectivul general al propunerilor este consolidarea soliditatii sectorului bancar din UE, garantand in acelasi timp continuarea finantarii activitatii si cresterii economice de catre banci. Propunerile Comisiei urmaresc trei obiective principale:
– Propunerea de regulament impune bancilor sa detina un capital mai mare si de mai buna calitate, pentru a putea rezista singure in cazul unor viitoare socuri. Institutiile financiare au avut de infruntat ultima criza in lipsa unui capital suficient, atat cantitativ, cat si calitativ, ceea ce a determinat autoritatile nationale sa le ofere un sprijin fara precedent. Prin propunerea sa, Comisia preia in Europa standardele internationale privind capitalul bancar, convenite la nivelul G20 (cunoscute de obicei ca Acordul Basel III). Europa va deschide drumul in aceasta privinta, prin aplicarea acestor norme la peste 8000 de banci, care detin 53 % din activele mondiale.
– De asemenea, Comisia doreste sa instituie un nou cadru de guvernanta, care sa acorde autoritatilor de supraveghere noi puteri sub aspectul monitorizarii mai stricte a bancilor si al posibilitatii de interventie, atunci cand identifica riscuri (de exemplu prin limitarea creditarii care pare sa evolueze catre o bula speculativa).
– Comisia propune crearea unui cadru unic de reglementare a activitatii bancare, care sa reuneasca toate normele juridice in materie. Acest lucru va spori atat transparenta, cat si gradul de aplicare.
3.2 Propunerea contine doua parti: o directiva privind activitatea de atragere de depozite si un regulament privind desfasurarea activitatii institutiilor de credit si a societatilor de investitii. Cele doua instrumente juridice alcatuiesc un pachet si trebuie luate impreuna. Propunerea este insotita de o evaluare a impactului, care demonstreaza ca reforma va reduce considerabil probabilitatea unei crize sistemice a sectorului bancar.
3.3 Regulamentul contine cerinte prudentiale detaliate pentru institutiile de credit si societatile de investitii, si trateaza urmatoarele aspecte:
– capitalul: propunerea Comisiei prevede cresterea atat cantitativa, cat si calitativa a fondurilor proprii de care trebuie sa dispuna bancile. De asemenea, propunerea armonizeaza deducerile din fondurile proprii, pentru a determina valoarea neta a capitalului de reglementare care este prudent sa fie recunoscut in scopuri de reglementare;
– lichiditatea: pentru a imbunatati rezilienta pe termen scurt a profilului de risc de lichiditate al institutiilor financiare, Comisia propune introducerea unei rate de acoperire a lichiditatilor (Liquidity Coverage Ratio – LCR), a carei componenta si calibrare precise vor fi stabilite dupa o perioada de observatie si revizuire, in 2015.
– rata efectului de levier: pentru a limita acumularea excesiva de datorii financiare in bilantul contabil al institutiilor de credit si al societatilor de investitii, Comisia propune si ca rata efectului de levier sa fie supusa controlului autoritatii de supraveghere. Implicatiile acestei rate vor fi atent monitorizate, inainte de eventuala ei transformare intr-o cerinta obligatorie, la 1 ianuarie 2018;
– riscul de credit al contrapartidei: in acord cu politica Comisiei fata de instrumentele financiare derivate OTC (over the counter), modificarile introduse urmaresc sa incurajeze bancile sa-si compenseze aceste instrumente cu contrapartide centrale (central counterparties – CCPs).
– cadrul unic de reglementare: criza financiara a evidentiat pericolul coexistentei unor norme nationale divergente. O piata unica are nevoie de un cadru unic de reglementare. Regulamentul este direct aplicabil, fara sa necesite o transpunere in legislatia nationala ti eliminand astfel un motiv de divergenta. De asemenea, regulamentul instituie un set unic de norme privind capitalul propriu.
3.4 Directiva acopera sectoare ale actualei directive privind cerintele de capital ale caror prevederi trebuie transpuse se statele membre intr-un mod adecvat propriului lor context, cum ar fi cerintele privind initierea si exercitarea activitatii institutiilor de credit, conditiile de exercitare de catre ele a libertatii de stabilire si de furnizare a serviciilor, definitia autoritatilor competente si principiile care guverneaza supravegherea prudentiala. Noile elemente ale acestei directive sunt:
– guvernanta consolidata: propunerea sporeste cerintele privind dispozitivele si procedurile guvernantei corporative si introduce norme noi, care vizeaza cresterea eficientei in activitatea de supraveghere a riscului de catre consiliile de administratie, imbunatatirea statutului functiei de gestionare a riscului si asigurarea unei monitorizari efective a guvernantei riscului de catre autoritatile de supraveghere;
– sanctiunile: in cazul in care institutiile financiare incalca cerintele UE, propunerea garanteaza ca toate autoritatile de supraveghere pot aplica sanctiuni cu adevarat disuasive, dar si eficiente si proportionale, de exemplu amenzi administrative de pana la 10 % din cifra anuala de afaceri a institutiei sau interdictii temporare pentru membrii organismului de conducere al institutiei;
– rezervele de capital: propunerea de directiva introduce doua rezerve de capital care se adauga cerintelor minime in aceasta privinta: o rezerva de conservare a capitalului, aceeasi pentru toate bancile din UE, si o rezerva de capital anticiclica, care va fi stabilita la nivel national;
– supravegherea consolidata: Comisia propune consolidarea regimului de supraveghere prin introducerea obligatiei de pregatire a unui program anual de supraveghere pentru fiecare institutie supusa controlului, pe baza unei evaluari a riscului, o utilizare mai extinsa si mai sistematica a inspectiilor la fata locului, standarde mai stricte, precum si evaluari mai aprofundate si mai prospective ale supravegherii.
3.5 In fine, propunerea va urmari sa reduca pe cat posibil comportamentul institutiilor de credit care consta in a se baza pe ratingurile de credit externe, prin: a) cerinta ca toate deciziile bancilor privind investitiile sa se bazeze nu numai pe ratinguri, ci si pe propriile opinii in privinta creditarii si b) ca toate bancile cu un numar semnificativ de expuneri pe un anumit portofoliu sa elaboreze ratinguri interne pentru acesta, in loc sa faca apel la ratinguri externe pentru calcularea cerintelor de capital propriu.
3.6 Comisia apreciaza ca:
– propunerea va spori activele ponderate la risc ale marilor institutii de credit cu 24,5 %, iar cele ale institutiilor mici cu 4,1 %;
– noile fonduri proprii care trebuie colectate in temeiul cerintei nou introduse si al rezervei de conservare vor atinge 84 de miliarde EUR pana in 2015 si 460 de miliarde EUR pana in 2019.

4. Punctul de vedere al CESE

4.1 CESE nu a fost consultat in privinta directivei. De aceea, cu doua exceptii, avizul Comitetului priveste doar regulamentul.
4.2 CRD IV reprezinta o evolutie considerabila sub aspectul reglementarii in materie de capital. El va spori in mod substantial cerintele prudentiale, va garanta un capital de reglementare care sa poata cu adevarat absorbi pierderile si va descuraja anumite activitati riscante, pentru care regimul existent inainte de criza cerea un capital mult prea redus. In general, atat criza actuala, cat si cele din trecut, au aratat ca un nivel insuficient de capital de calitate si de lichiditati determina aparitia unor costuri economice mari pentru societate in cazul in care bancile se confrunta cu probleme. Este important ca acest lucru sa fie remediat. Desi sustine orientarea generala a regulamentului, CESE formuleaza o serie de rezerve in cadrul prezentului aviz.
4.3 Bancile trebuie sa detina suficiente active lichide pentru a rezolva problemele de lichiditate cu care se confrunta fara a apela la ajutor public. Banca centrala ar trebui sa ia in considerare posibilitatea de a actiona ca creditor de ultima instanta doar in conditii exceptionale. Asadar, rata de acoperire a lichiditatilor indeplineste o sarcina necesara. De asemenea, bancile trebuie sa reduca neconcordantele scadentei in bilanturile lor contabile. Finantarea unor active pe termen foarte lung cu pasive pe termen foarte scurt duce la aparitia unor riscuri nu doar pentru banca, ci si pentru economie in general. De aceea, CESE sprijina propunerea de creare si introducere in timp util a cerintei de finantare stabila neta (net stable funding ratio – NSFR).
4.4 Chiar si asa, necesitatile de lichiditate trebuie calibrate foarte atent, daca se doreste evitarea unor serioase disfunctii bancare. CESE este multumit de faptul ca propunerile ofera destula flexibilitate pentru a permite schimbari ale ratei de acoperire a lichiditatilor si ale cerintei de finantare stabile nete pe masura ce supraveghetorii capata experienta in privinta impactului acestora. Activitatea traditionala a bancilor consta in exploatarea scadentelor, adica in contractarea de imprumuturi pe termen scurt si acordarea de imprumuturi pe termen lung. Daca acest lucru ar fi prea mult restrictionat, economia ar suferi. CESE are suspiciuni cu privire la varianta unor bilanturi bancare cu scadente simultane.
4.5 Modul de functionare al sistemului financiar prezinta un aspect intrinsec de prociclicitate. Riscurile tind a fi subestimate in perioade de dezvoltare economica si supraestimate in vremuri de criza. Dar criza care s-a declansat dupa falimentul companiei Lehman Brothers a aratat ca fluctuatiile pot deveni extreme. Pe langa cerintele regulamentului in materie de capital si lichiditati, directiva va introduce o rezerva de conservare a capitalului si o rezerva de capital anticiclica. CESE saluta acest lucru. Rezultatul pe termen lung ar trebui sa constea in cresterea stabilitatii financiare, care ar urma sa sprijine la randul ei cresterea economica.
4.5.1 In orice caz, aplicarea normelor de la Basel tuturor bancilor, fie ele sistemice sau de alt tip, ar putea exercita o presiune deosebita asupra institutiilor bancare locale, de dimensiuni reduse. Comitetul indeamna Comisia, Autoritatea bancara europeana (ABE) si autoritatile nationale de supraveghere sa garanteze ca rezervele de capital pentru bancile mici sunt adaptate la modelele de afaceri ale acestora.
4.6 Calculul cerintelor de capital depinde de normele contabile utilizate. In urma investigatiei pe care Camera Lorzilor din Marea Britanie a facut-o asupra rolului auditorilor financiari in timpul crizei financiare, s-a ajuns la concluzia ca aplicarea standardelor internationale de raportare financiara (International Financial Reporting Standards – IFRS) au constituit un obstacol material in calea veridicitatii bilanturilor contabile ale bancilor. In ultimele luni s-a vazut limpede ca bancile din cateva state membre nu au indicat valoarea de piata a datoriilor publice in rapoartele catre actionari, fapt care a provocat o aplicare neomogena a IRFS. Avand in vedere ca IFRS este un sistem bazat pe principii, CESE indeamna staruitor Comisia sa colaboreze cu autoritatile de standardizare contabila, cu auditorii profesionisti si cu autoritatile de supraveghere din statele membre pentru a garanta ca normele armonizate de adecvare a capitalului sunt sprijinite de practici contabile armonizate si corespunzatoare. ESMA ar trebui sa detina un rol important de coordonare in acest proces. Aceasta este o conditie esentiala pentru punerea coerenta in practica a noului cadru prudential.
4.7 Bineinteles, Comisia se asteapta ca succesul CRD IV sa fie evaluat in functie de modul in care noul regim al capitalului si lichiditatilor va reactiona in cazul viitoarelor crize financiare. Constient de anvergura crizei financiare care a cuprins in prezent Uniunea Europeana, CESE se preocupa ca nimic din noul regim sa nu restrictioneze creditul pentru economie, fluxul de credite la export sau finantarea schimburilor comerciale. Daca bancile vor putea respecta ratele de capital si de lichiditate doar prin restrangerea bilantului lor contabil si a creditului, asta inseamna ca regulamentul nu a avut succes, ceea ce ar fi inacceptabil. Comitetul nu este convins de evaluarea impactului care a fost deja elaborata si solicita o analiza mai detaliata. CESE propune ca disponibilitatea creditelor sa faca obiectul unei monitorizari continue (efectuata eventual de un observator cu participarea CESE) pana la sfarsitul calendarului CRD IV (2019) si la realizarea Strategiei UE 2020 (care necesita sustinerea bancilor).
4.8 Prin urmare, desi motivul unei armonizari cat mai mari este foarte clar, criza economica si fluxul creditului ar putea cere o ajustare delicata a ratelor si calendarelor, daca se doreste optimizarea in urmatorii ani a rezultatelor si redresarii economice a fiecarui stat membru.
4.9 Capitalul total necesar propus de regulament este de 8 %. Din acesta, rata necesara a capitalului comun este de 4,5 %, capitalul suplimentar de rangul 1 este de 1,5 %, iar cel de rangul 2 de 2 %. In plus, rezerva de conservare a capitalului este de 2,5 % de capital comun de rangul 1. Pana in 2019, cand vor fi introduse toate schimbarile, capitalul total necesar plus rezerva de conservare va fi de 10,5 %. Regulamentul prevede ca armonizarea maxima, adica introducerea acelorasi cerinte privind capitalul prudential, sa se faca printr-un cadru unic de reglementare. Aceasta din cauza ca adoptarea de catre statele membre a unor cerinte mai stricte, insa inadecvate si necoordonate, ar putea avea drept rezultat transferarea expunerilor-suport si a riscurilor aferente catre sectorul bancar paralel sau de la un stat membru al UE la altul. Este posibil ca anumite state membre, care intentioneaza sa propuna rate mai ridicate, sa puna sub semnul indoielii aceasta conceptie inainte de finalizarea regulamentului. CESE se opune unei asemenea viziuni, daca ea are un efect negativ asupra bancilor mici si/sau asupra creditelor acordate IMM-urilor.
4.10 Cadrul de la Basel este conceput pentru banci active pe plan international. Directivele europene privind cerintele de capital se aplica tuturor institutiilor de credit din UE. Cadrul de la Basel restrange mai mult sau mai putin definitia capitalului comun de rangul 1 la actiuni si la rezultate reportate, lucru care ar putea reprezenta o problema in cazul societatilor care nu sunt constituite pe actiuni, cum ar fi cooperativele, societatile mutuale si casele de economii din Europa. Articolul 25 din CRD III recunoaste ca in cazul acestor institutii este nevoie de o abordare diferita in ceea ce priveste capitalul de baza. Este esential ca prevederile finale ale regulamentului sa fie compatibile cu modelele operationale alternative ale acestor institutii.
4.11 Desi avizul nu se refera la directiva, CESE simte nevoia sa se exprime asupra propunerii de reducere a dependentei institutiilor de credit fata ratingul de credit (a se vedea punctul 3.5 de mai sus). In avizul sau din mai 2009 [8] privind agentiile de rating al creditelor, CESE a insistat ca autoritatile de reglementare din UE sa nu se bazeze excesiv pe ratinguri, mai ales din perspectiva experientei referitoare la expunerile garantate cu ipoteci, situatie in care ratingurile s-au dovedit complet gresite. Asadar, CESE saluta propunerea actuala, deoarece ea permite in continuare sa se recurga la ratingurile de credit externe, dar cere in acelasi timp statelor membre sa se asigure ca institutiile lor reglementate nu se bazeaza automat si exclusiv pe ratinguri externe si ca dispun de metodologii interne de evaluare a bonitatii. Propunerea prevede si ca atunci cand metodologia interna a unei institutii pretinde un nivel de capital mai mare decat in cazul unui rating extern, ea este cea care trebuie aplicata.
4.12 O problema speciala care a aparut in cursul crizei datoriilor publice consta in faptul ca s-a demonstrat clar ca, in pofida orientarilor din Acordul de la Basel si din directivele privind cerintele de capital, datoria publica nu exclude riscul. Aceasta reprezinta o deficienta serioasa sub aspectul prevederilor din regulament privind calitatea capitalului, avand implicatii profunde pentru bancile care au fost obligate de reglementari sa achizitioneze titluri de datorie publica. Aplicarea mecanica a ratingului care exclude riscul trebuie reconsiderata atat de autoritatile de reglementare, cat si de banci, la nivelul metodologiilor lor interne.
4.13 CESE accepta faptul ca regulamentul va mentine cerintele de capital in cazul imprumuturilor catre IMM-uri la 75 % din norma, dar se indoieste ca acest lucru va fi suficient in situatia actuala. Comitetul considera ca problema esentiala a IMM-urilor este propensiunea bancilor catre risc. Istoric vorbind, acestea au fost gata sa coopereze cu IMM-urile promitatoare si sa le sprijine cresterea. Insa falimentele datorate crizei financiare si fragilitatea generalizata a bilanturilor contabile au facut ca bancile sa fie din ce in ce mai reticente fata de risc. Prin urmare, pentru a atenua aceasta aversiune fata de risc, CESE recomanda o reducere cu 50 % a ratei in cazul IMM-urilor. Comitetul trage concluzia ca Comisia intentioneaza sa analizeze mai aprofundat aceasta chestiune.
4.14 In acest context, CESE solicita Comisiei sa faciliteze extinderea imprumuturilor participative si etice. Acordarea de imprumuturi participative a trecut proba crizei si, chiar daca nu a ramas imuna la consecintele ei, si-a demonstrat valoarea si rezistenta. Avand in vedere presiunea existenta asupra sistemului bancar, aceasta solutie poate oferi o sursa suplimentara valoroasa de credit pentru IMM-uri. De aceea, Comitetul indeamna Comisia sa prezinte o directiva pe tema imprumuturilor participative si etice, asa cum a propus CESE intr-un aviz anterior [9].
4.15 Puse laolalta, CRD II, III si IV stanjenesc semnificativ activitatea bancara, sporind constrangerile de reglementare si costurile de conformitate si reducand in acelasi timp randamentul capitalului si profitabilitatea pe termen lung. Avand in vedere rolul jucat de bancheri in recenta criza si structurile de remunerare greu de inteles ale bancilor, majoritatea cetatenilor europeni ar fi tentati sa creada ca bancherii nu fac decat sa capete ceea ce merita. Cu toate acestea, CESE doreste sa invite la prudenta. Prosperitatea UE este legata de prosperitatea bancilor. Pentru a putea oferi credit, ele trebuie sa fie profitabile. Din nefericire, bancile din UE nu sunt intr-o stare foarte buna, fiind greu de estimat in ce masura criza datoriilor publice le va mai afecta bilanturile contabile si rentabilitatea pe termen lung.
4.16 In aceste conditii, forma finala si punerea in aplicare a pachetului CRD IV va avea un rol esential in reusita proiectului si, mai ales, in asigurarea capacitatii bancilor de a face schimbarile necesare si in acelasi timp de a se redresa. Este posibil ca, odata afectate de criza datoriilor publice, bancile din diverse regiuni ale UE sa nu poata evolua la aceiasi parametri. Legiuitorii si autoritatile de supraveghere trebuie sa se pregateasca pentru aceasta eventualitate, chiar si in conditiile in care calendarul de punere in aplicare ajunge pana in 2019.

Bruxelles, 18 ianuarie 2012

Presedintele Comitetului Economic si Social European
Staffan Nilsson

[1] JO L 329, 14.12.2010, p. 3-35, Avizul CESE: JO C 339, 14.12.2010, p. 24-28.
[2] JO C 48, 15.2.2011, p. 33.
[3] JO C 228, 22.9.2009, p. 62-65.
[4] JO C 48, 15.2.2011, p. 33.
[5] JO L 141, 11.6.1993, p. 1-26.
[6] JO C 234, 22.9.2005, p. 8-13.
[7] JO C 339, 14.12.2010, p. 24-28.
[8] JO C 54, 19.2.2011, p. 37-41.
[9] JO C 48, 15.2.2011, p. 33.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close