Avizul Comitetului Economic si Social European privind ocuparea fortei de munca tinere, calificarile profesionale si mobilitatea

Avizul Comitetului Economic si Social European privind ocuparea fortei de munca tinere, calificarile profesionale si mobilitatea (aviz din proprie initiativa)

2012/C 68/02

Raportor: dna Dorthe ANDERSEN

La 14 iulie 2011, in conformitate cu articolul 29 alineatul (2) din Regulamentul de procedura, Comitetul Economic si Social European a hotarat sa elaboreze un aviz din proprie initiativa cu privire la ocuparea fortei de munca tinere, calificarile profesionale si mobilitatea.

Sectiunea pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si cetatenie, insarcinata cu pregatirea lucrarilor Comitetului, si-a adoptat avizul la 16 decembrie 2011.
In cea de-a 477-a sesiune plenara, care a avut loc la 18 si 19 ianuarie 2012 (sedinta din 18 ianuarie 2012) Comitetul Economic si Social European a adoptat prezentul aviz cu 173 de voturi pentru, 1 vot impotriva si 4 abtineri.

1. Concluzii si recomandari

1.1 Evolutia demografica reprezinta o provocare majora pentru piata fortei de munca. Consecintele crizei economice demonstreaza ca pietele fortei de munca se confrunta cu probleme de ordin structural. In ciuda unor calificari corespunzatoare, mai ales tinerii se confrunta cu dificultati in incercarea de a intra pe piata fortei de munca. De aceea, statele membre trebuie sa puna in practica reformele prevazute de Strategia Europa 2020 si de programele de reforma la nivel national pentru relansarea cresterii economice.
1.2 Șomajul in randul tinerilor atrage dupa sine grave probleme economice si sociale pentru societate si pentru tinerii insisi, reducand posibilitatile de crestere. Competitivitatea Europei va depinde in mare masura de disponibilitatea unor lucratori cu inalta calificare; exista riscul ca Europa sa piarda teren in competitia pentru atragerea lucratorilor cu inalta calificare si a specialistilor.
1.3 Nimeni nu stie cu adevarat cum vor arata locurile de munca ale viitorului, insa formarile profesionale ar trebui sa ia drept punct de plecare cererea de pe pietele fortei de munca si problemele reale care urmeaza sa fie abordate. Recunoasterea calificarilor dobandite in afara sistemelor de formare ar trebui imbunatatita. Programele de invatamant ar trebui sa acorde o atentie mai mare competentelor generale si inovatoare.
1.4 Barierele intre sistemul de invatamant si piata fortei de munca ar trebui eliminate si ar trebui evitata acordarea unei atentii excesive aspectelor financiare. Ar trebui aprofundat parteneriatului intre sistemul de invatamant si intreprinderi, pentru a elabora programe de invatamant corespunzatoare si pentru a anticipa cerintele viitoare. Formarea ar trebui sa duca la ocuparea unui loc de munca.
1.5 Formarile profesionale si stagiile cu caracter dual din cadrul sistemului de invatamant ar trebui sa fie utilizate pe o scara mai larga – inclusiv in cazul invatamantului superior si formarii profesionale relevante. Sinergiile dintre activitatea practica si calificarea la locul de munca, pe de o parte, si invatamantul teoretic, pe de alta parte, imbunatatesc capacitatea de insertie profesionala a tinerilor, asigura o mai buna tranzitie spre viata profesionala, si ofera noi impulsuri pentru dezvoltarea invatamantului.
1.6 Tarile care doresc sa introduca un sistem dual de formare, ar trebui sa beneficieze de sprijin din partea Fondului social european, pentru a acoperi astfel cheltuielile initiale aferente.
1.7 O piata a fortei de munca deschisa si dinamica poate favoriza mobilitatea si crea locuri de munca, mai ales pentru tineri. In conformitate cu Strategia Europa 2020 si cu programele nationale de reforma, statele membre trebuie sa-si modernizeze pietele fortei de munca pentru a spori capacitatea acestora de absorbtie a fortei de munca si a imbunatati functionarea lor.
1.8 O politica activa privind piata fortei de munca, care ii motiveaza pe cei in cautarea unui loc de munca, precum si pe salariati sa invete pe tot parcursul vietii, contribuie la consolidarea mobilitatii profesionale si geografice si creeaza astfel mai multe sanse de angajare.

2. Introducere si obiective

2.1 Tineretul Europei este viitorul Europei. Dar multi tineri nu au un loc de munca sau nu dispun de calificarile corespunzatoare. In plus, in ciuda calificarilor corespunzatoare, multi dintre ei se confrunta cu dificultati in incercarea de a intra pe piata fortei de munca.
2.2 Acest aviz analizeaza oportunitatile de angajare pentru tineri. Acestea includ viitoarea cerere de tehnicieni si lucratori calificati, accesul generatiei tinere pe piata fortei de munca si mobilitatea profesionala. Documentul de fata se refera la forta de munca “esentiala” cu pregatire tehnica sau de specialitate sau cu un nivel mediu de calificare, care, conform CEDEFOP, va reprezenta 50 % din populatia activa in anul 2020.
2.3 Avizul prezinta propuneri concrete de imbunatatire a sanselor de angajare pentru tineri si de asigurare a calificarii corespunzatoare de care au nevoie intreprinderile.
2.4 Conceptul de “calificari” cuprinde numeroase aspecte, de exemplu competente sociale si generale, calificari si cunostinte tehnice si de specialitate, dobandite atat in cadrul unui sistem de educatie generala si formare profesionala, cat si la locul de munca sau in cadrul relatiilor si activitatilor sociale si familiale.
2.5 Acest aviz doreste sa ofere un raspuns la doua intrebari strans corelate: (1) Care sunt calificarile necesare pe piata fortei de munca a viitorului? si (2) Cum pot fi garantate integrarea tinerilor pe aceasta piata si posibilitatile mobilitatii profesionale?
2.6 Comisia Europeana a lansat o serie de initiative emblematice in acest sens. Cele mai recente se intituleaza “Tineretul in miscare” si “O agenda pentru noi competente si noi locuri de munca”. Aceste initiative emblematice sunt de o importanta fundamentala si cuprind diferite initiative destinate imbunatatirii oportunitatilor de angajare pentru tineri. Avizele relevante ale CESE fac referire la acestea [1].

3. Situatia actuala in Europa

3.1 In Uniunea Europeana, evolutia demografica face ca populatia activa sa scada: generatia mai varstnica baby-boom paraseste piata fortei de munca, fiind urmata de generatiile mai tinere, mai putin numeroase. Acest fapt reprezinta o mare provocare pentru piata fortei de munca, stiut fiind ca o oferta ridicata de forta de munca de inalta calificare este decisiva pentru cresterea economica in Europa.
3.2 Conform ultimului numar al publicatiei “Quarterly Employment and social situation review” a Comisiei Europene, redresarea pietei fortei de munca in UE are loc incet si in mod inegal. Sunt create noi locuri de munca, dar nu in numar suficient de mare. Mai ales somajul in randul tinerilor (20,3 %) evidentiaza in mod deosebit necesitatea unor actiuni rapide si eficiente.
3.3 Șomajul afecteaza toate grupurile de tineri, inclusiv grupurile mai vulnerabile, indiferent de nivelul lor de educatie si formare. Riscul de a nu gasi un loc de munca este insa mai mare la tinerii cu un nivel mai scazut de educatie si formare sau la cei care nu dispun de experienta profesionala. In plus, somajul de lunga durata a crescut si el, atingand un nivel de 9,5 % in martie 2011, mai ales tinerii fiind expusi riscului de a ramane someri de lunga durata.
3.4 Atat somajul, cat si ocuparea insuficienta a fortei de munca in randul tinerilor atrag dupa sine grave probleme economice si sociale pentru societate si pentru tinerii insisi, reducand posibilitatile de crestere.
3.5 Inaintea crizei, Europa a cunoscut o perioada in care au fost create relativ multe noi locuri de munca. Conform Comisiei Europene, intre 1995 si 2006 au fost create 20 de milioane de noi locuri de munca.
3.6 In schimb, criza a dus la pierderea unui numar de 5 milioane de locuri de munca. Potrivit Eurofound este vorba mai ales de locuri de munca slab platite pentru persoane necalificate. Exista insa diferente considerabile intre statele membre din acest punct de vedere.
3.7 CEDEFOP estimeaza ca in intervalul 2010-2020 vor fi create aproximativ 7 milioane de noi locuri de munca si ca aproximativ 73 de milioane de locuri de munca se vor elibera prin evolutia demografica. Multe din locurile de munca nou create vor fi locuri de munca de inalta calificare.
3.8 In mod paradoxal, unele state si sectoare se confrunta cu o insuficienta a fortei de munca, concomitent cu o rata a somajului crescuta, ceea ce reflecta persistenta unor probleme de ordin structural pe pietele europene ale fortei de munca. Astfel, la sfarsitul anului 2009, Țarile de Jos au avut 118000 de locuri de munca neocupate, iar in sectorul tehnologiilor informationale din Germania si Polonia exista 87800, respectiv 18300 de locuri de munca disponibile.
3.9 Competitivitatea sectorului privat va depinde in mare masura de disponibilitatea unor lucratori calificati. Daca intreprinderile din sectorul privat nu vor putea gasi lucratori care dispun de calificarile necesare, atunci ele se vor vedea obligate sa-i recruteze din alte regiuni ale lumii. Evolutia demografica va duce in acelasi timp si la o crestere a necesarului de forta de munca in sectorul ingrijirii persoanelor in varsta si al sanatatii.

4. Nevoia de forta de munca pe viitor

4.1 Scaderea ratei de ocupare a fortei de munca si cresterea economica atat de imperios necesara impun ca generatiile viitoare de tineri care urmeaza sa intre pe piata fortei de munca sa dispuna de un inalt nivel de educatie si de formare, care sa corespunda cerintelor actuale si viitoare. Acest lucru implica o scadere a ratei de abandon scolar si o crestere a numarului de tineri care duc la bun sfarsit pregatirea profesionala. In plus, este esential ca structura pietei fortei de munca sa permita tinerilor sa-si gaseasca un prim loc de munca. Ultimii ani au demonstrat ca trecerea de la formare la primul loc de munca este dificila. Anumite obstacole care tin de formare sau de legislatia muncii ingreuneaza la randul lor schimbarea locului de munca.
4.2 In cadrul Strategiei Europa 2020, al bunelor practici si al programelor nationale de reforma, UE si statele membre s-au angajat sa puna in practica o serie de reforme. In acest context, mai multe state membre au propus reforme menite sa apropie sistemele lor de invatamant de cerintele pietelor fortei de munca.
4.3 Strategia Europa 2020 fixeaza doua obiective centrale in domeniul educatiei generale si formarii profesionale. Acestea sunt insa obiective pur cantitative. La fel de importanta este insa capacitatea sistemelor de educatie si formare de a oferi tinerilor calificarile corespunzatoare, pe care acestia sa le poata utiliza si care sa fie cerute pe piata fortei de munca.
4.4 Potrivit estimarilor, nivelul de educatie si formare al cetatenilor Europei va continua sa creasca, existand insa pericolul unei polarizari. Conform anumitor estimari, obiectivul ca cel putin 40 % din persoanele cu varsta aflata intre 30 si 34 de ani sa dispuna de studii superioare va fi atins probabil in anul 2017.
4.5 Situatia nu se prezinta insa la fel de pozitiva in ceea ce priveste rata abandonului scolar, unde obiectivul este o reducere la maxim 10 % in anul 2020. CEDEFOP, de exemplu, estimeaza ca in 2020, cel putin 83 % (in comparatie cu 78 % in 2010) din persoanele intre 22 si 24 de ani vor fi absolvit o institutie de invatamant secundar superior, adica o formare profesionala sau liceala. Garantarea unei oferte de forta de munca de inalta calificare reprezinta o mare provocare in conditiile unui numar mare de tineri fara calificare, intrucat locurile de munca ale viitorului necesita mai ales lucratori de inalta calificare sau forta de munca specializata. Trebuie deci in primul rand luate acele masuri care sa garanteze ca un numar mai mare de tineri vor dispune de o calificare, inclusiv de natura profesionala.
4.6 Globalizarea si noile tehnologii vor duce la schimbari ale pietei fortei de munca, ceea ce se va reflecta, intre altele, si in cicluri de viata din ce in ce mai scurte ale produselor. Noul raport de forte intre sectoare si noile forme de organizare a muncii duc la crearea de noi locuri de munca, dar si la necesitatea unor noi competente.
4.7 Astfel cresc cerintele cu privire la invatarea pe tot parcursul vietii, la formarea adultilor si la disponibilitatea de adaptare, care astazi fac parte din viata profesionala. Exista o responsabilitate comuna, in cadrul careia in special partenerii sociali si institutiile de invatamant pot coopera in vederea gasirii unor solutii inovatoare.
4.8 Potrivit estimarilor CEDEFOP, cererea de forta de munca de inalta calificare va creste pana in 2020 cu aproape 16 milioane, in timp ce cererea de forta de munca cu calificari medii va creste cu 3,5 milioane. In schimb, cererea de forta de munca slab calificata va scadea cu aproximativ 12 milioane.
4.9 Pentru perioada 2010-2020 se preconizeaza o scadere considerabila a ocuparii fortei de munca in sectorul primar, dar si in sectorul productiei. Cea mai mare crestere o va inregistra sectorul serviciilor, mai ales al serviciilor catre intreprinderi, insa si distributia, serviciile de catering, cele din domeniile sanatatii si transporturilor vor cunoaste o evolutie pozitiva. Sectoarele cu o mare concentrare de cunostinte, dar si cele cu o concentrare medie de cunostinte, precum comertul cu amanuntul, se vor dezvolta in continuare. Evolutia catre o economie bazata pe cunoastere intr-o lume aflata sub semnul inovarii si schimbarii va continua. Este deci important ca plusul de competente de specialitate sa fie transpus in cunoastere, ceea ce se va reflecta apoi in inovari, precum si in noi produse si servicii oferite. Disponibilitatea de adaptare continua sa ramana un parametru central, atat pentru fiecare individ, cat si pentru sistemul educational, pentru a satisface cerintele pietei fortei de munca.
4.10 Analiza structurilor de ocupare a fortei de munca si a necesarului de competente in viitor arata ca inovarea constituie un element fundamental. Prin inovare se intelege capacitatea de a imbunatati anumite procese si metode, insa si competentele generale cum ar fi creativitatea, capacitatea de rezolvare a problemelor, de cooperare si de management sau spiritul antreprenorial joaca un rol. Astfel, in sectoarele industriale cu o mare concentrare de cunostinte lucreaza multe persoane care nu dispun in mod direct de o calificare inalta, dar care contribuie la inovare prin imbunatatirea proceselor de munca sau a organizarii muncii.
4.11 Unele studii arata ca inovarea care sta la baza cresterii pleaca in primul rand de la intreprinderi. Acestea se dezvolta plecand de la contributia si cerintele clientilor, furnizorilor si angajatilor.
4.12 Inovarea nu trebuie insa inteleasa ca o disciplina. Capacitatea de inovare creeaza noi exigente pentru sistemele educationale, ridicand intre altele intrebarea cum pot fi consolidate competentele inovatoare ale tinerilor, astfel incat ei sa poata contribui direct la crearea de valoare adaugata in societatea noastra.

5. Viitoarea forta de munca “esentiala” si sistemele educationale

5.1 Nimeni nu stie cu adevarat cum vor arata locurile de munca ale viitorului. UE va lansa in viitorul apropiat un instrument numit “Panorama competentelor in UE”; de asemenea, vor fi instituite consilii sectoriale privind competentele (SSC = Sector Skills Council) la nivelul UE, iar estimarea cerintelor si blocajelor viitoare va deveni din ce in ce mai precisa. Din cauza concurentei globale, a progresului tehnologic si a fenomenelor de imigrare si emigrare, flexibilitatea si capacitatea de adaptare a sistemelor de invatamant capata un rol esential.
5.2 Mai mult, este nevoie de coordonare si o cooperare mai aprofundata intre institutiile de invatamant, guverne si angajatori, de exemplu cu privire la elaborarea programelor de invatamant. Calificarile sunt dobandite si dezvoltate pe tot parcursul vietii prin cursuri de formare, precum si la locul de munca. Ele pot fi insa dobandite si in afara pietei fortei de munca, aspect care ar trebui sa se bucure de mai multa recunoastere.
5.3 Formarea viitoarei forte de munca esentiale incepe la o varsta precoce, la nivelul scolii primare, unde calitatea invatamantului ar trebui imbunatatita. Deja la nivelul scolii primare, copiii si adolescentii ar trebui sa “invete sa invete” si sa-si insuseasca cunostinte noi. Importante in acest sens sunt, de exemplu, orientarea scolara la nivelul invatamantului primar si al primului ciclu al invatamantului secundar, precum si orientarea profesionala. In acest scop sunt necesare competente corespunzatoare din partea cadrelor didactice.
5.4 Sistemul de formare profesionala face obiectul unui alt aviz al CESE [2], dar trebuie subliniat faptul ca acesta joaca un rol esential pentru garantarea pe viitor a calificarilor necesare.
5.5 In prezent, formarea profesionala se confrunta cu mari provocari. Acestea se refera, de exemplu, la imaginea si calitatea cursurilor de formare oferite, la capacitatea de a acoperi intreg spectrul de calificari necesare in viata profesionala si la sprijinirea accesului pe piata fortei de munca. Multe din ofertele de formare profesionala se confrunta cu rate de nepromovare ridicate, cauzate de lipsa cunostintelor elementare ale tinerilor, de exemplu un nivel scazut al competentei in materie de citit. In plus, trecerea de la sistemul de invatamant profesional la invatamantul superior se dovedeste a fi deseori dificila. Nu in ultimul rand se poate constata si o diferentiere in functie de sex la nivelul tipurilor de formare.
5.6 In ceea ce priveste formarea profesionala, unele state au introdus un sistem dual. Dualitatea se refera la faptul ca ciclul de formare alterneaza intre educatia in cadrul scolii si munca, respectiv calificarea la locul de munca in cadrul unei intreprinderi. Legatura stransa cu intreprinderile creeaza punti spre viata profesionala si face ca majoritatea persoanelor care dispun de o calificare profesionala sa gaseasca cu rapiditate un loc de munca. La polul opus se afla, de exemplu, sistemele de formare profesionala din Suedia, Belgia sau Spania, caracterizate printr-un numar redus de contacte cu intreprinderile, intrucat procesul de formare se desfasoara in esenta in cadrul scolii. In acelasi timp, multi tineri din aceste state au probleme de a gasi un prim loc de munca.
5.7 Multi actori (printre care Comisia, OCDE si Parlamentul) considera ca o combinatie intre munca, practica si invatamant scolar reprezinta o modalitate buna de pregatire a tinerilor pentru piata fortei de munca. Prin urmare, CESE va prezenta initiative concrete pentru ca stagiile prevazute in cadrul sistemului dual de formare sa fie preluate si in alte state membre.

6. Insertia profesionala si mobilitatea profesionala

6.1 Tranzitia de la formare la viata profesionala, adica trecerea din sistemul de formare profesionala pe piata fortei de munca, implica deseori multe consideratii de ordin financiar. Cu toate ca aprofundarea legaturilor intre sistemul de formare si piata fortei de munca si promovarea accesului tinerilor pe piata fortei de munca constituie prioritati ale politicii UE, ultimii ani au demonstrat ca exista mari provocari in acest sens.
6.2 Mobilitatea profesionala si geografica in Europa continua sa fie limitata; deseori, ea este ingreunata prin obstacole care tin de sistemele de calificare, de probleme legate de recunoasterea unor calificari (printre care si calificarile informale) sau de o consiliere insuficienta. Un rol esential in acest sens revine in special programelor de schimburi si de mobilitate. Prin urmare, ele trebuie consolidate. Pana in prezent, invatamantul superior s-a aflat in centrul atentiei; in viitor va trebui tinut seama si de oportunitatile de mobilitate pentru formarile tehnice si profesionale, de exemplu prin stagii transfrontaliere in intreprinderi. Astfel, reglementarile transfrontaliere privind stagiile ar putea contribui la imbunatatirea situatiei in regiunile de frontiera, atunci cand un stat se confrunta cu lipsa unor locuri disponibile pentru stagii, iar celalalt stat dispune de o oferta mare de locuri de stagiu.
6.3 Sistemul de formare duala ar putea servi in acest caz drept punct de pornire pentru un start pozitiv si sigur al tinerilor pe piata fortei de munca, garantand ca intreprinderilor le vor sta la dispozitie calificarile necesare. Un sondaj Eurobarometru a aratat, de exemplu, ca 87 % din angajatori considera experienta practica, dobandita de exemplu in cadrul unui stagiu, drept esentiala in perspectiva angajarii.
6.4 Combinatia intre educatia teoretica in cadrul scolii si invatarea la locul de munca ar trebui sa fie aplicata pe o scara mai larga. In acest sens ar trebui insa sa existe un cadru contractual care sa oblige intreprinderea respectiva sa se implice in formarea tinerilor si in pregatirea profesionala a fiecarui ucenic. Acest lucru ar fi in beneficiul tuturor partilor. Intreprinderile pot alege dintr-o oferta mai mare de forta de munca, dar beneficiaza si de cunostinte si de idei noi. Institutiile de invatamant, in schimb, beneficiaza de un acces mai amplu spre lumea intreprinderilor si de cooperarea cu acestea, iar cei implicati profita de experienta practica dobandita in viata profesionala.
6.5 In conditiile in care instituirea si extinderea unui sistem dual de formare aduce cu sine costuri suplimentare, s-ar putea prevedea o finantare initiala prin intermediul fondurilor si programelor UE, de exemplu prin Fondul social, de care sa beneficieze acele tari si regiuni care doresc sa introduca sistemul dual.
6.6 Trebuie insa sa fie indeplinite anumite conditii care sa asigure reusita insertiei profesionale, mobilitatea profesionala si evolutia carierei profesionale. Este vorba atat de promovarea crearii de noi locuri de munca, cat si de garantarea unor piete ale fortei de munca deschise si dinamice, care sa sprijine, pe de o parte, mobilitatea, si sa asigure reusita insertiei profesionale pentru tineri, pe de alta parte. O piata a fortei de munca cu multe oferte de locuri de munca, la fel ca si reorientarea profesionala voluntara faciliteaza accesul tinerei generatii la viata profesionala.
6.7 In cadrul Strategiei Europa 2020, multe state isi modernizeaza pietele fortei de munca, pentru a spori capacitatea acestora de absorbtie a fortei de munca si a imbunatati functionarea lor. In special in vederea unei insertii profesionale fara probleme a tinerilor, trebuie eliminate obstacolele care descurajeaza angajatorii de a le oferi tinerilor un contract de munca normal. Acesta nu ar trebui sa implice avantaje sau dezavantaje nici pentru angajatori, nici pentru lucratori; numai tipul muncii ar trebui sa determine tipul de contract oferit la angajare.
6.8 Este prin urmare necesara o politica activa privind piata fortei de munca care sa ofere atat persoanelor in cautarea unui loc de munca, cat si angajatilor stimulente pentru invatarea pe tot parcursul vietii, pentru formarea si perfectionarea continua. Este nevoie de o politica activa privind piata fortei de munca care sa contribuie la imbunatatirea mobilitatii si sa deschida tocmai prin aceasta noi perspective pe piata fortei de munca pentru generatia tanara.
6.9 In acelasi timp, diferitele tipuri de drepturi individuale, care nu sunt legate de o anumita intreprindere sau un loc de munca, care apartin individului (si care raman in posesia sa inclusiv la schimbarea locului de munca), ar putea contribui la mobilitatea pe piata fortei de munca. Exemple in acest sens pot fi drepturile de pensie sau ofertele de formare finantate din fonduri.

Bruxelles, 18 ianuarie 2012

Presedintele Comitetului Economic si Social European
Staffan Nilsson

[1] Avizele CESE pe tema “Tineretul in miscare”JO C 132 din 3.5.2011, p. 55 si “O agenda pentru noi competente si noi locuri de munca”, JO C 318, 29.10.2011, pag. 142.
[2] Avizul CESE pe tema “Cresterea atractivitatii programelor postliceale de invatamant profesional si tehnic” (A se vedea pagina 1 din prezentul Jurnal Oficial).

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close