Curtea de Apel Cluj. Anularea unor dispozitii din HG 735/2010

In M. Of. nr. 194 din 26 martie 2012 a fost publicata Sentinta civila nr. 443/2010 a Curtii de Apel Cluj, Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal, prin care s-a dispus anularea dispozitiilor art. 2 alin. (2) – (4), (6) si (7), art. 6 alin. (1), (2) si (4) si art. 10 alin. (2) din HG 735/2010.

Din cuprins:

Pe rol, cererea in contencios administrativ formulata de reclamantii Hexan Viorel, Stanescu Gheorghe, Trif Stefan, Patca Iulian, Bob Ioan, Serban Mircea Matei si Vanea Vasile, in contradictoriu cu paratul Guvernul Romaniei, avand ca obiect anulare acte emise de autoritatile de reglementare – HG 735/2010.
S-au inregistrat la dosar in data de 19 noiembrie 2010 concluzii scrise din partea reclamantilor, prin avocat Iepure Viorel.
Mersul dezbaterilor, sustinerile si concluziile partilor au fost consemnate in Incheierea de sedinta din data de 16 noiembrie 2010, cand pronuntarea hotararii s-a amanat pentru termenul de astazi, incheiere care face parte integranta din prezenta hotarare.

CURTEA,

Prin actiunea inregistrata cu numarul de mai sus, reclamantii Hexan Viorel, Stanescu Gheorghe, Trif Stefan, Patca Iulian, Bob Ioan, Serban Mircea Matei si Vanea Vasile au chemat in judecata paratul Guvernul Romaniei, solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa dispuna anularea Hotararii Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislatiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 527 din 28 iulie 2010.
In motivarea actiunii se arata ca hotararea Guvernului atacata a fost adoptata cu exces de putere, dispozitiile acesteia fiind nelegale, deoarece ii obliga pe reclamanti sa depuna cereri de recalculare a pensiilor contrar vointei lor si totodata ii obliga sa depuna documentele doveditoare privind veniturile pe care le-au realizat in diferite perioade de activitate.
In acest sens, fac trimitere la prevederile art. 10 alin. (2) care dispun ca “Drepturile de pensii recalculate potrivit alin. (1) se acorda astfel: a) de la data de intai a lunii urmatoare expirarii procesului de recalculare, daca cererea, impreuna cu documentele doveditoare, a fost depusa in termenul general de prescriptie; b) din prima zi a lunii urmatoare celei in care cererea, impreuna cu documentele doveditoare, a fost depusa la casa de pensii, dupa termenul prevazut la lit. a)” si la prevederile art. 2 alin. (3) si (4) care stabilesc ca: “(3) Pentru perioadele in care beneficiarii si-au desfasurat activitatea in Ministerul Apararii Nationale, documentele doveditoare se solicita de catre acestia prin centrele militare judetene/zonale/de sector sau prin unitatile militare din care au facut parte, dupa caz”, si “(4) Pentru perioadele in care beneficiarii si-au desfasurat activitatea in celelalte institutii din sistemul national de aparare, ordine publica si siguranta nationala, precum si din sistemul administratiei penitenciarelor, documentele doveditoare se solicita de catre acestia de la ultima unitate din care au facut parte sau de la structura de resurse umane a inspectoratelor generale/similare, in situatia in care aceste unitati au fost desfiintate.”
De asemenea, art. 6 alin. (2) dispune ca: “In situatia in care in dosarele de pensionare sunt inscrise perioade care constituie vechime in serviciu, fara date referitoare la venitul realizat lunar, determinarea punctajului mediu anual se efectueaza pe baza documentelor doveditoare solicitate de beneficiari structurilor prevazute la art. 2 alin. (3) si (4).”
Reclamantii invoca motive de nelegalitate, intrucat in Legea nr. 119/2010 se dispune doar ca “recalcularea pensiilor prevazute la art. 1 se realizeaza de catre institutiile in evidenta carora se afla persoanele beneficiare …”, fara a se institui vreo obligatie in acest sens in sarcina pensionarilor militari. Nimeni nu poate fi obligat sa contribuie in vreun fel la diminuarea unui drept al sau, dobandit in mod legal.
In situatia in care nu isi vor depune documente doveditoare privind veniturile de natura salariala din anumite perioade, vor fi “pedepsiti” cu determinarea punctajului mediu anual pe baza salariului mediu brut pe economie din perioadele respective.
Raportarea la salariul mediu brut pe economie pentru acele perioade pentru care nu se pot dovedi “veniturile realizate lunar” este de principiu netemeinica. Aceasta deoarece un salariat din economie munceste 8 ore pe zi, 5 zile (inainte de 1989 – 6 zile) pe saptamana, are libertate de deplasare fara a cere consimtamantul sefului (angajatorului), in timp ce militarul este la datorie 24 de ore din 24, 7 zile pe saptamana si are o multitudine de restrictii si ingradiri ale drepturilor si libertatilor. Prin urmare, impunerea acestei reguli ar insemna stabilirea unei “egalitati” nelegale, netemeinice si lipsite de orice principiu moral.
Oricat s-ar stradui sa isi procure in timp util actele necesare dovedirii veniturilor realizate lunar, cea mai mare parte dintre ei nu vor reusi acest lucru pentru ca militarii nu au avut niciodata carti (carnete) de munca. Dintotdeauna pensiile militare au fost stabilite pe baza unei legi speciale (in prezent Legea nr. 164/2001), avandu-se in vedere soldele lunare din ultima perioada de activitate (in prezent 6 luni), iar in dosarele (memoriile) personale nu exista date cu privire la veniturile realizate.
Pentru recalcularea pensiei pe baza veniturilor realizate in intreaga perioada de activitate este necesara consultarea, pentru fiecare pensionar militar, a statelor de plata din fiecare luna. Chiar pornind de la premisa ca aceste state s-ar afla intr-o singura unitate militara sau intr-un singur punct arhivistic (in realitate acestea sunt raspandite prin mai multe unitati militare sau puncte arhivistice), timpul necesar consultarii acestora si eliberarii adeverintelor pentru toti pensionarii militari ar fi unul foarte lung si ar necesita un numar foarte mare de operatori.
Prin aceasta adaugare la lege, din art. 6 alin. (4) rezulta ca, prin procesul de recalculare, dreptul la pensie nu ne este garantat nici macar in cuantumul reglementat de Legea nr. 119/2010 si Legea nr. 19/2000.
Termenul de “beneficiar” (“beneficiari”) este folosit excesiv in locul celui de “titular” sau “pensionar”, inducandu-se astfel ideea ca pensionarii militari ar beneficia de pe urma procesului de recalculare. Exemple: art. 2 alin. (6) (“documentele doveditoare … se depun de catre beneficiari …”), art. 6 alin. (2) (“… determinarea punctajului mediu anual se efectueaza pe baza documentelor doveditoare solicitate de beneficiari …”) etc.
Pensionarii militari carora li s-a diminuat pensia prin procesul de recalculare nu pot fi considerati beneficiari intrucat, conform Dictionarului Explicativ al Limbii Romane, beneficiarul este o persoana care “are folos din ceva”. Or, pensionarii militari nu au vreun folos din procesul de recalculare, ci au o pierdere. Utilizarea excesiva si chiar fortata a termenului de “beneficiar” se poate explica doar prin dorinta emitentului actului (Guvernul Romaniei) de a-i putea determina sa ceara recalcularea pensiilor, sa procure si sa depuna acte in acest sens.
Este adevarat ca si Legea nr. 119/2010 utilizeaza termenul de “beneficiar” [art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (3) si (4) etc.], dar o face doar cu referire la pensiile actuale, dobandite in temeiul Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat.
Hotararea Guvernului atacata stabileste drept criteriu principal de recalculare ordinea inregistrarii documentelor doveditoare la structurile de pensii. In acest sens, art. 2 alin. (7) dispune ca: “Recalcularea prevazuta la alin. (1) se efectueaza in ordinea inregistrarii documentelor doveditoare la structurile de pensii, iar in lipsa acestora, incepand cu cele mai vechi dosare aflate in plata, in functie de anul si luna deschiderii dreptului la pensie.”
Insasi obligarea pensionarilor militari sa prezinte documente doveditoare este nelegala, pentru motivele aratate la pct. 2 si 3.
Instituirea acestui criteriu este inutila, din moment ce, in lipsa documentelor doveditoare, recalcularea se va face “incepand cu cele mai vechi dosare aflate in plata” (al doilea criteriu). Aceasta, deoarece tocmai titularii celor mai vechi dosare aflate in plata vor avea nevoie de mai mult timp pentru a obtine documente doveditoare, intrucat multe unitati in care au lucrat acestia s-au desfiintat cu mult timp in urma, iar accesul la arhivele acelor unitati este mai greoi.
Aceasta dispozitie [ca si cele din art. 2 alin. (3) si (4)] are si un profund caracter nedrept, imoral si lipsit de respect, in special fata de pensionarii militari aflati la varsta senectutii. Acestia (multi dintre ei bolnavi si in imposibilitatea fizica de a se deplasa) si-au sacrificat cea mai mare parte din viata (inclusiv tineretea si familia) pentru a-si servi si apara tara chiar cu riscul pierderii vietii (juramantul militar este singurul care impune acest risc), iar acum sunt chemati la o adevarata “competitie” de stat la cozi la porti, la usi si la ghisee. Si aceasta, pentru a-si face ei insisi rost de actele pe baza carora sa “beneficieze” de o pensie mai mica decat cea dobandita in mod legal, despre care stiau, inca de la intrarea in liceul militar sau in scoala militara, ca, in conformitate cu statutul lor special, va fi calculata pe baza unei legi speciale si le va asigura un trai decent la batranete.
Constrangerea reclamantilor prin HG 735/2010 de a-si cauta documentele doveditoare si de a depune cereri de recalculare a pensiilor nu simplifica in niciun fel procesul de recalculare, nu scurteaza timpul de recalculare a pensiilor, ci, dimpotriva, il prelungeste. Aceasta, deoarece documentele privind veniturile realizate de ei (statele de plata) se afla in unitatile si arhivele Ministerului Apararii Nationale, iar recalcularea pensiilor este in sarcina unei structuri din cadrul aceluiasi minister (Sectia pensii militare din cadrul Directiei financiar-contabile a Ministerului Apararii Nationale). Prin urmare, HG 735/2010 le cere sa solicite documente doveditoare de la o institutie si sa le predea aceleiasi institutii, dar insotite de o cerere.
Avand in vedere cele mentionate se pune intrebarea care au fost motivele pentru care in HG 735/2010 s-au adaugat dispozitii de implicare a noastra in procesul de recalculare, prin obligarea de a solicita actele privind veniturile si de a depune cereri de recalculare.
Prin procesul de recalculare stabilit prin Legea nr. 119/2010 pensiile reclamantilor vor scadea ca urmare a calcularii lor pe baza punctajului mediu anual prevazut de Legea nr. 19/2000; in consecinta, nu li se poate pretinde sa fie de acord cu recalcularea sau sa depuna cereri in acest sens, cu atat mai mult cu cat intentioneaza sa uzeze in continuare in instantele nationale si europene de toate mijloacele legale pentru a-si apara un drept castigat dupa foarte multe sacrificii si renuntari.
Salariile acestora au fost, in general, mai mari decat salariul mediu pe economie, prin urmare determinarea punctajului mediu anual pe baza acestui salariu i-ar dezavantaja in mod evident.
Una dintre conditiile (elementele) de fond, esentiale, de validitate si generale ale actului juridic civil este consimtamantul, iar una dintre conditiile exprimarii lui valabile este aceea de a nu fi viciat prin eroare, violenta sau dol. Violenta consta in “amenintarea unei persoane cu un rau de natura sa ii produca o temere ce o determina sa incheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi incheiat”. Dupa natura raului cu care se ameninta, una dintre formele violentei este violenta fizica, aceasta existand atunci cand amenintarea cu un rau priveste integritatea fizica a persoanei ori bunurile sale. Dolul consta in “inducerea in eroare a unei persoane, prin mijloace viclene sau dolosive, pentru a o determina sa incheie un act juridic”. Din teoria actului juridic civil rezulta, prin urmare, ca nimeni, in nicio situatie, nu poate fi obligat sa incheie un astfel de act, deci inclusiv sa formuleze o cerere. Revenind la intrebarea de mai sus, un prim raspuns este acela ca, incercand sa ii determine sa isi depuna singuri acte pentru recalculare si sa isi formuleze cereri in acest sens, Guvernul cauta sa “acopere legal” nelegalitatea micsorarii pensiilor lor, diminuandu-le astfel si posibilitatile ulterioare de a contesta recalcularea. Incercarea de a-i determina sa isi depuna cereri si acte doveditoare s-a facut si se face prin vicierea consimtamantului lor atat prin violenta, adica prin amenintarea ca daca nu le depun li se vor calcula pensiile pe baza salariului mediu pe economie (deci pensia va fi mai mica), cat si prin mijloace dolosive, adica prin “asigurari” ale reprezentantilor Guvernului, facute prin intermediul mass-mediei, ca diminuarea pensiilor este legala. In acest sens, s-a recurs inclusiv la invocarea in mod gresit a Cazului Andrejeva vs. Letonia judecat de Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Cererea nr. 55.707/2000). Aceste demersuri sunt apte sa induca in eroare pensionarii militari si sa ii determine sa isi caute actele si sa-si depuna cereri de recalculare a pensiei, crezand fie ca pensia nu le va scadea, fie ca aceasta scadere are o acoperire legala si nu mai poate fi contestata in nicio instanta. Un al doilea raspuns este acela ca se transfera asupra pensionarilor militari riscurile imposibilitatii recalcularii corecte si la timp a pensiilor, riscuri generate de: lipsa din arhive a statelor de plata; caracterul ilizibil al statelor de plata, avand in vedere vechimea unora dintre acestea; absenta din dosarele (memoriile) personale a unor date referitoare la veniturile realizate; insuficienta mijloacelor tehnice si a personalului necesar consultarii si procesarii datelor din statele de plata aflate in puncte arhivistice diferite, in localitati diferite etc. Or, din moment ce statul a decis schimbarea unui sistem de pensii si recalcularea pensiilor aflate in plata, tot el este cel care trebuie sa isi asume toate riscurile acestui demers. In litera si spiritul ei, Legea nr. 119/2010 a vizat recalcularea pensiilor fara implicarea pensionarilor in vreun fel in acest proces. De altfel, este firesc si logic sa fie asa atat timp cat aceasta lege nu reitereaza dispozitia art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000, conform careia in situatia in care cuantumul pensiei recalculate este mai mic decat cel stabilit in baza legislatiei anterioare, se pastreaza in plata cuantumul avantajos.
Fata de cele de mai sus, considera ca textele (articolele) din HG 735/2010 la care au facut referire sunt nelegale intrucat incalca Legea nr. 119/2010, Legea nr. 19/2000, Legea nr. 24/2000, precum si Constitutia Romaniei, ca aceasta nelegalitate duce la imposibilitatea aplicarii hotararii in ansamblul ei, motive pentru care solicita anularea in totalitate a acesteia.
Reclamantii arata ca au indeplinit procedura prealabila prevazuta de art. 7 din Legea nr. 554/2004 (paratul a primit plangerea acestora la data de 16 august 2010), insa pana in prezent nu au primit niciun raspuns la solicitarea de revocare a Hotararii Guvernului nr. 735/2010. Au formulat actiune pentru suspendarea Hotararii Guvernului nr. 735/2010, aceasta facand obiectul Dosarului nr. 1.371/33/2010 al Curtii de Apel Cluj.
Prin scriptul intitulat “concluzii”, reclamantii si-au precizat actiunea in sensul ca solicita anularea dispozitiilor cuprinse in art. 2 alin. (2) – (4), (6) si (7), art. 6 alin. (1), (2) si (4) si art. 10 alin. (2) din HG 735/2010, deci a prevederilor care instituie in sarcina reclamantilor obligatia de a depune cereri de recalculare a pensiilor, a documentelor doveditoare ale veniturilor pe care le-au realizat si a dispozitiilor care se raporteaza la data depunerii acestor acte. Arata ca prin adoptarea hotararii Guvernului se incalca principiul legalitatii, se realizeaza o ingerinta in dreptul la respectarea bunurilor si se incalca art. 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, privind interzicerea discriminarii.
Guvernul Romaniei, prin intampinare, a solicitat respingerea cererii, aratand ca HG 735/2010 a fost adoptata in temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 3 alin. (3) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor.
Hotararea contestata a fost adoptata de Executiv, astfel cum reiese si din nota de fundamentare care a insotit proiectul actului administrativ, prin insusirea proiectului initiat de autoritatile administratiei publice centrale cu atributii si competente corespunzatoare domeniului de reglementare al acestui act administrativ.
La elaborarea actului au fost respectate dispozitiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, precum si cele cuprinse in Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum si a altor documente, in vederea adoptarii/aprobarii, regulament aprobat prin HG 561/2009, proiectul actului administrativ fiind avizat de catre autoritatile publice interesate in aplicarea acestuia, respectiv de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Justitiei. Totodata, proiectul a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, cu Avizul nr. 927 din 19 iulie 2010.
Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, care constituie temeiul legal al emiterii hotararii contestate, reglementeaza recalcularea tuturor pensiilor speciale prin delimitarea punctajului mediu anual si a cuantumului fiecarei pensii, utilizand algoritmul de calcul prevazut de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
In conformitate cu dispozitiile art. 3 alin. (3) din Legea nr. 119/2010 au fost emise HG 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislatiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, si HG 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevazute la art. 1 lit. a) – h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, acte nominative care reglementeaza procedura de recalculare a pensiilor de serviciu acordate in baza unor legi speciale.
In urma analizei de detaliu a sistemului de pensii publice si a evolutiei acestuia prin pastrarea structurii actuale in corelatie cu tendintele macroeconomice si demografice din Romania s-au conturat o serie de probleme majore, prezente si viitoare. Existenta unor sisteme speciale de pensii publice care au introdus o serie de privilegii si tratamente favorabile unor categorii profesionale a condus la crearea unui decalaj urias intre cea mai mare si cea mai mica pensie platita de stat. De asemenea, existenta unor acte normative care reglementeaza organizarea si functionarea diferitelor sisteme de pensii publice ingreuneaza in mod evident functionarea sistemului de pensii. Aceste aspecte au condus la necesitatea reformarii sistemului public de pensii prin adoptarea unei legi unitare a pensiilor publice, motivata de o serie de factori macroeconomici si sociali si prin care s-a urmarit asigurarea sustenabilitatii financiare a sistemului de pensii publice, eliminarea discrepantelor privind contributia la bugetul asigurarilor sociale si inegalitatile de alocare a resurselor pentru finantarea pensiilor publice, eliminarea legilor speciale de pensionare care prevad criterii diferite, avantajoase, in favoarea anumitor categorii profesionale, armonizarea sistemului public de pensii cu practica europeana si cu recomandarile Uniunii Europene in domeniu si simplificarea legislatiei referitoare la pensiile publice.
Pronuntandu-se asupra obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 873/2010, a stabilit ca sunt constitutionale dispozitiile privind recalcularea pensiilor de serviciu prevazute la art. 1 din lege, cu exceptia pensiilor de serviciu ale judecatorilor, procurorilor si judecatorilor, respectiv magistratilor-asistenti ai Curtii Constitutionale, recalcularea acestora urmand a se realiza conform prevederilor legale in vigoare.
Astfel, in executarea dispozitiilor legale, Guvernul a fost abilitat sa aprobe prin hotarare, in termen de 15 zile de la intrarea in vigoare a Legii nr. 119/2010, metodologia de recalculare a pensiilor prevazute la art. 1. Cu referire la instituirea prin hotarare de Guvern a unei obligatii de a solicita recalcularea pensiilor de catre fostii militari si politisti, potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 119/2010, pensiile fostilor militari devin pensii in intelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, iar recalcularea lor are loc in temeiul acestui act normativ, astfel cum dispune in mod imperativ art. 3 alin. (1) din Legea nr. 119/2010: “Pensiile prevazute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate in plata se recalculeaza prin determinarea punctajului mediu anual si a cuantumului fiecarei pensii, utilizand algoritmul de calcul prevazut de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.”
Asadar, recalcularea pensiilor se face prin efectul Legii nr. 119/2010 si este obligatorie in toate cazurile prevazute la art. 1 din acest act normativ, iar nu facultativa si lasata la latitudinea beneficiarilor, astfel cum sustin nejustificat reclamantii, care apreciaza ca HG 735/2000 le-ar impune solicitarea acestei recalculari, prin adaugare la lege.
Ministerul Administratiei si Internelor a formulat cerere de interventie in interesul paratului Guvernul Romaniei, solicitand admiterea cererii de interventie, iar, pe fond, respingerea cererii de anulare a actului administrativ cu caracter normativ contestat.
In motivarea cererii de interventie arata ca HG 735/2010 a fost emisa in temeiul Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, prin raportare la prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare.
Cu privire la obligatia instituita in sarcina reclamantilor de a depune cereri de recalculare a pensiilor, contrar vointei acestora, arata ca din cuprinsul Legii nr. 119/2010 reiese foarte clar faptul ca, prin actul normativ in discutie, nu se abroga in totalitate prevederile Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat si alte drepturi de asigurari sociale ale politistilor, cu modificarile si completarile ulterioare, ci numai dispozitiile legislative din cele doua acte normative anterior indicate, care stabilesc calculul si cuantumul pensiei, aceste drepturi banesti urmand a fi acordate cu respectarea algoritmului de calcul stabilit de Legea nr. 19/2000, iar printr-o simpla parcurgere a Legii nr. 164/2001 (art. 49) si a Legii nr. 179/2004 (art. 49) apare evident faptul ca normele legale incidente stabilesc obligativitatea depunerii unei cereri de catre persoanele indreptatite pentru ca acestea sa beneficieze de pensie de stat.
In aceste conditii, apar ca evident neintemeiate sustinerile reclamantilor potrivit carora “Hotararea de guvern adauga la lege” si “nimeni nu poate fi obligat sa solicite acordarea, extinderea si, cu atat mai putin, diminuarea unui drept”.
Cu privire la obligarea persoanelor pensionate de a depune documente doveditoare privind veniturile realizate, prevederile legale contestate trebuie analizate tinandu-se cont de dispozitiile explicite ale art. 161 alin. (2), art. 164 si art. 167^2 din Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, in conditiile in care procedura de stabilire, plata, suspendare, recalculare, incetare si contestare a pensiilor este cea prevazuta de actul normativ antementionat.
Practic, legiuitorul a stabilit ca, in conditiile in care pentru o anumita perioada de timp (ce constituie stagiu de cotizare) nu sunt inregistrate in carnetul de munca drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare ale acestora, iar, in caz contrar, la determinarea punctajului mediu anual se utilizeaza salariul minim pe tara in vigoare la data respectiva.
In aceste conditii, in raport cu dispozitiile relevante ale Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, prevederile Hotararii Guvernului nr. 735/2010 nu adauga la lege, asa cum, in mod eronat, afirma reclamantii.
Cu privire la presupusa “sanctiune” aplicata reclamantilor in cazul in care nu sunt depuse documente doveditoare, referitor la acest pretins motiv de nelegalitate, prin normele legislative contestate legiuitorul a inteles sa asigure persoanei pensionate o pensie minima de care aceasta sa beneficieze indiferent de documentele depuse in dosarul de pensionare.
Cu privire la pretinsele motive de nelegalitate cuprinse in cadrul pct. 4, 5 si 6 din cererea de chemare in judecata, in conditiile in care, potrivit doctrinei si jurisprudentei, actul administrativ se bucura de prezumtia de legalitate si veridicitate, incumba reclamantilor obligatia demonstrarii pretinsei nelegalitati a actului administrativ cu caracter normativ in discutie.
Or, asa cum reiese din cuprinsul actiunii, reclamantii nu aduc niciun fel de argumente juridice in sprijinul presupusei nerespectari de catre actul administrativ dedus judecatii a criteriilor de legalitate specifice emiterii unui astfel de document.
Practic, pretinsele motive de nelegalitate din cuprinsul actiunii sunt simple asertiuni, pareri si puncte de vedere ale persoanelor in discutie, fara a se putea aprecia ca acestea intrunesc conditiile de fond si forma specifice unui adevarat exces de putere.
Actul administrativ cu caracter normativ contestat a fost emis in limitele competentei legale a autoritatii emitente.

Examinand cererea, instanta constata urmatoarele:

Prin actiunea inregistrata in dosarul cu numarul de mai sus, Hexan Viorel, Stanescu Gheorghe, Trif Stefan, Patca Iulian, Bob Ioan, Serban Mircea Matei si Vanea Vasile au chemat in judecata paratul Guvernul Romaniei, solicitand admiterea cererii, iar prin hotararea ce se va pronunta sa dispuna anularea Hotararii Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislatiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor.
In motivarea actiunii se arata ca hotararea Guvernului a fost adoptata cu exces de putere, dispozitiile acesteia fiind nelegale, deoarece ii obliga sa depuna cereri de recalculare a pensiilor si ii obliga sa depuna documentele doveditoare privind veniturile pe care le-au realizat in diferite perioade.
HG 735/2010 a fost adoptata in baza art. 3 alin. (3) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor.
Instanta a fost investita cu anularea art. 2 alin. (2) – (4), (6), (7), art. 6 alin. (1), (2) si (4) si art. 10 alin. (2) din HG 735/2010, invocandu-se ca principal motiv de anulabilitate faptul ca prin hotarare se adauga la lege, ea fiind adoptata cu exces de putere, deoarece prevede obligatia depunerii cererilor de recalculare a pensiilor si a documentelor doveditoare a veniturilor realizate, stabilind si regimul sanctionator in cazul nedepunerii acestor documente.
Problema care se ridica in cauza este daca prin articolele a caror anulare se solicita hotararea Guvernului adauga la Legea nr. 119/2010 si daca printr-o hotarare a Guvernului se poate adauga la lege.
In art. 2 alin. (2) – (4), (6) si (7) se dispune:
“(2) Documentele doveditoare necesare stabilirii punctajelor medii anuale in vederea recalcularii pensiilor sunt prevazute in anexele nr. 1a, 1b si 2.
(3) Pentru perioadele in care beneficiarii si-au desfasurat activitatea in Ministerul Apararii Nationale, documentele doveditoare se solicita de catre acestia prin centrele militare judetene/zonale/de sector sau prin unitatile militare din care au facut parte, dupa caz.
(4) Pentru perioadele in care beneficiarii si-au desfasurat activitatea in celelalte institutii din sistemul national de aparare, ordine publica si siguranta nationala, precum si din sistemul administratiei penitenciarelor, documentele doveditoare se solicita de catre acestia de la ultima unitate din care au facut parte sau de la structura de resurse umane a inspectoratelor generale/similare, in situatia in care aceste unitati au fost desfiintate.
………………………………………………………………..
(6) Documentele doveditoare obtinute in conditiile alin. (3) si (4) se depun de catre beneficiari la structurile de pensii din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, precum si Serviciul Roman de Informatii de la care primesc drepturile de pensie.
(7) Recalcularea prevazuta la alin. (1) se efectueaza in ordinea inregistrarii documentelor doveditoare la structurile de pensii, iar in lipsa acestora, incepand cu cele mai vechi dosare aflate in plata, in functie de anul si luna deschiderii dreptului la pensie.”
In art. 6 alin. (1), (2) si (4) se dispune:
“(1) Determinarea punctajului mediu anual se face pe baza datelor din dosarele de pensie existente in pastrare la structurile de pensii din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, precum si Serviciul Roman de Informatii.
(2) In situatia in care in dosarele de pensionare sunt inscrise perioade care constituie vechime in serviciu, fara date referitoare la venitul realizat lunar, determinarea punctajului mediu anual se efectueaza pe baza documentelor doveditoare solicitate de beneficiari structurilor prevazute la art. 2 alin. (3) si (4).
………………………………………………………………..
(4) Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare si pentru care nu au putut fi dovedite veniturile realizate lunar sau documentele doveditoare nu au fost depuse in termenul pentru recalculare prevazut de lege, la determinarea punctajului mediu anual se utilizeaza salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.”
Art. 10 alin. (2) prevede:
“Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se acorda astfel:
a) de la data de intai a lunii urmatoare expirarii procesului de recalculare, daca cererea impreuna cu documentele doveditoare a fost depusa in termenul general de prescriptie;
b) din prima zi a lunii urmatoare celei in care cererea, impreuna cu documentele doveditoare, a fost depusa la casa de pensii, dupa termenul prevazut la lit. a).”
Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor precizeaza in art. 4 alin. (1) ca “Recalcularea pensiilor prevazute la art. 1 se realizeaza de catre institutiile in evidenta carora se afla persoanele beneficiare …”, in art. 5 alin. (4) ca “In cazul pensiilor prevazute la alin. (1), pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare si pentru care nu pot fi dovedite venituri de natura salariala, la determinarea punctajului mediu anual se utilizeaza salariul mediu brut pe economie din perioadele respective”, iar in art. 7 alin. (1) se arata ca “procedura de stabilire, plata, suspendare, recalculare, incetare si contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevazuta de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare”.
Din interpretarea logica a dispozitiilor legale sus-citate rezulta ca prin hotararea Guvernului atacata se adauga la lege, intrucat Legea nr. 119/2010 nu contine nicio dispozitie care sa prevada in sarcina reclamantilor obligatia de depunere a cererilor de recalculare a pensiei si a documentelor doveditoare ale veniturilor pe care le-au realizat, iar raportarea la salariul mediu brut pe economie, pentru calcularea cuantumului pensiei, se face doar in ipoteza in care nu pot fi dovedite veniturile de natura salariala, nu si in ipoteza prevazuta de hotararea Guvernului, si anume “in cazul in care nu au fost depuse documentele doveditoare in termenul de recalculare prevazut de lege”.
Nu pot fi retinute in apararea paratului dispozitiile art. 161 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 care prevad ca “In conditiile in care, pentru o anumita perioada care constituie stagiu de cotizare, in carnetul de munca nu sunt inregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare ale acestora. In caz contrar, la determinarea punctajului mediu anual se utilizeaza salariul minim pe tara, in vigoare in perioada respectiva”, deoarece, pe de o parte, dispozitiile invocate sunt cuprinse intr-o lege, si nu intr-un act de aplicare a acesteia; prezentarea de catre asigurat a unor acte doveditoare este o facultate, o posibilitate, si nu o obligatie a acestuia, aspect ce rezulta din sintagma “asiguratul poate prezenta”; prezentarea unor acte doveditoare prevazute de Legea nr. 19/2000 constituie o situatie de exceptie, si anume in cazul pensionarilor care nu au avut carnet de munca (avand in vedere ca acest document contine toate datele privind veniturile), in timp ce art. 6 alin. (2) din HG 735/2010 instituie pentru pensionarii militari o regula (avand in vedere ca in dosarele de pensie sunt inscrise doar veniturile din ultimele luni de activitate).
Din expunerea de mai sus rezulta ca prin hotararea Guvernului s-a adaugat la lege.
A doua problema care se pune este daca aceasta constructie juridica este posibila din punct de vedere legal.
In Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, in art. 4 alin. (1) se prevede ca “Actele normative se elaboreaza in functie de ierarhia lor, de categoria acestora si de autoritatea publica competenta sa le adopte”, iar potrivit art. 4 alin. (3) “Actele normative date in executarea legilor, ordonantelor sau hotararilor Guvernului se emit in limitele si potrivit normelor care le ordona”.

In acest sens sunt si prevederile constitutionale.

Astfel, conform art. 108 alin. (1) din Constitutie, “Guvernul adopta hotarari si ordonante”, iar alin. (2) al aceluiasi articol prevede ca “Hotararile se emit pentru organizarea executarii legilor”.
Hotararile Guvernului reprezinta o categorie de acte administrative specifice organelor centrale ale puterii executive; ele se adopta pentru organizarea executarii legilor si nu pot contraveni principiilor si dispozitiilor cuprinse intr-o lege.
Deci exista o ierarhie a actelor normative, legea conforma cu Constitutia situandu-se in fruntea acestei ierarhii, toate celelalte acte normative emise in baza legilor trebuind sa fie conforme cu acestea.
Suprematia legii inseamna superioritatea juridica a legii, in sistemul de drept fiind astfel asigurata conformitatea tuturor actelor juridice cu legea. Conformitatea cu legea a tuturor actelor juridice, fiind o consecinta a principiului suprematiei legii, se aplica oricarui act ce emana de la alte organe. Cat priveste actele administrative (individuale si normative), acestea fiind acte de executare a legii, conditia de conformitate este indiscutabila. De altfel, acest principiu al conformitatii actelor administrative cu legea rezulta in mod expres si din dispozitiile constitutionale sus-citate.
Deci hotararea se adopta in baza legii, fiind secundum lege, si urmareste organizarea, executarea in concret a legii sau, cu alte cuvinte, intr-o formula mai sintetica, punerea in aplicare sau ducerea la indeplinire a legilor. Cand o hotarare a Guvernului incalca legea sau adauga la lege, ea poate fi anulata.
Instituirea unor norme derogatorii de la lege se poate face numai printr-un act normativ de nivel cel putin egal cu cel al reglementarii de baza.
Faptul ca Legea nr. 119/2010 a fost declarata constitutionala nu are relevanta sub aspectul posibilitatii atacarii hotararii date in executarea acesteia. Controlul de constitutionalitate realizat pe calea rezolvarii exceptiei de neconstitutionalitate este un control de conformitate, dar unul de stricta conformare a unor dispozitii legale.
Prin actul atacat se realizeaza o ingerinta in dreptul la respectarea bunurilor, Curtea Europeana a Drepturilor Omului statuand ca notiunea de “bun” are un sens autonom, nefiind limitata la proprietatea asupra bunurilor corporale, unele drepturi si interese cu valoare patrimoniala constituind bunuri si interese sub protectia art. 1 din Protocolul nr. 1.
Aceeasi a fost solutia instantei europene si in privinta “dreptului de indemnizare pentru indeplinirea unor obligatii militare”, considerand ca el are o natura suficient de “caracteristica din punct de vedere patrimonial” spre a fi cuprins in domeniul de aplicare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie (Cauza Willis contra Regatului Unit, Hotararea din 11 iunie 2002).
Prin prevederea referitoare la obligatia reclamantilor de a depune cereri de recalculare a pensiilor si documente doveditoare ale veniturilor pe care le-au realizat in decursul carierei se realizeaza o ingerinta in dreptul lor la respectarea bunurilor, inclusiv in dreptul de a beneficia de un bun.
Ingerinta autoritatilor statale trebuie sa aiba in legislatia interna o baza legala, sa urmareasca un scop legitim si sa apara ca necesara. Si in aceasta materie jurisprudenta Curtii a adaugat conditia proportionalitatii ingerintei statale prin raportare la scopul urmarit.
Pentru a raspunde acestor exigente, norma interna trebuie sa confere protectie impotriva oricarei atingeri arbitrare, din partea autoritatilor publice, a drepturilor si libertatilor garantate de Conventie (Cauza Larissis si altii contra Greciei, Hotararea din 24 februarie 1998; Cauza Perry contra Letoniei, Hotararea din 8 noiembrie 2007).
Cu privire la baza legala a ingerintei, instanta europeana a decis in mod constant ca expresia “prevazuta de lege” care figureaza in art. 8, 9, 10 si 11 din Conventie impune nu numai simpla existenta a unor reglementari, ci priveste insasi calitatea legii in cauza, care trebuie sa fie suficient de accesibila si previzibila, astfel ca orice individ sa fie in masura sa isi adapteze conduita sociala. De asemenea, principiul legalitatii implica existenta unor norme de drept intern suficient de accesibile, precise si previzibile (Hentrich impotriva Frantei, Hotararea din 22 septembrie 1994, paragraful 42). In plus, preeminenta dreptului este inerenta tuturor articolelor Conventiei. Rezulta ca necesitatea de a analiza daca s-a pastrat un echilibru just intre cerintele de interes general ale comunitatii si imperativele protectiei drepturilor fundamentale ale individului nu poate avea loc decat daca se dovedeste ca ingerinta litigioasa a respectat principiul legalitatii si nu era arbitrara (Iatridis contra Greciei, Hotararea din 25 martie 1999).
Prevederea in temeiul careia se pretinde ingerinta trebuie sa contina garantii procedurale suficiente pentru evitarea abuzului de putere din partea autoritatilor (Hentrich impotriva Frantei, Hotararea din 22 septembrie 1994).
In cauza s-a incalcat si cerinta proportionalitatii dintre mijloacele folosite si scopul vizat.
Cu privire la cerinta proportionalitatii s-a statuat ca ingerinta trebuie sa fie proportionala cu scopul urmarit. Trebuie sa existe o proportionalitate intre scopul urmarit si mijloacele lui de realizare, un just echilibru intre satisfacerea interesului general si cerinta respectarii drepturilor fundamentale ale individului. Acest echilibru este rupt in momentul in care individul este obligat sa suporte o consecinta excesiva si disproportionata.
O categorie de persoane este obligata prin actul atacat sa depuna intr-un interval de timp insuficient eforturi considerabile pentru a procura documentele doveditoare necesare pentru recalcularea pensiei in termenul prevazut si sa depuna o cerere in acest sens.
Prin prevederile cuprinse in hotararea Guvernului atacata, care impun in sarcina reclamantilor obligatia de a depune cereri pentru recalcularea pensiilor, de a depune documentele doveditoare ale veniturilor, stabilind si sanctiunile in caz de neindeplinire a obligatiilor mai sus aratate, se incalca si prevederile art. 14 din Conventie, articol privitor la interzicerea discriminarii.
Art. 14 este incalcat atunci cand nu exista un raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele folosite si scopul urmarit (Zarkos contra Cipru, Hotararea din 18 februarie 1999, si Samparis si altii contra Suediei, Hotararea din 5 iunie 2008).
De asemenea, in temeiul art. 14 din Conventie, discriminarea consta in tratarea diferita, cu exceptia unei motivatii obiective si rezonabile, a persoanelor aflate in situatii comparabile.
Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului a statuat ca o diferenta de tratament in situatii similare constituie o discriminare in sensul art. 14 din Conventie, daca nu are o justificare rezonabila si obiectiva si nu urmareste un scop legitim.
In speta, prin HG 735/2010 se instituie o diferenta de tratament intre persoanele care isi depun cererile de recalculare insotite de actele doveditoare ale veniturilor in termenul prevazut, persoane care vor beneficia de o recalculare a pensiei intr-un anumit fel, si, pe de alta parte, persoane care nu depun aceste acte si a caror recalculare se va face dupa alte criterii.
Deci persoane aflate in situatii identice sau similare, din aceeasi categorie, cu aceleasi drepturi la pensie, vor suferi discriminari in dreptul lor la pensie pe singurul criteriu al depunerii sau nedepunerii cererii si a documentelor prevazute in actul atacat.
Deci prin HG 735/2010 se adauga la Legea nr. 119/2010, in executarea careia a fost emisa hotararea Guvernului atacata, incalcandu-se astfel prevederile cuprinse in art. 4 din Legea nr. 24/2000.
Pentru aspectele de fapt si de drept sus-aratate, instanta, in baza dispozitiilor art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, va admite actiunea reclamantilor Hexan Viorel, Stanescu Gheorghe, Trif Stefan, Patca Iulian, Bob Ioan, Serban Mircea Matei si Vanea Vasile impotriva paratului Guvernul Romaniei si, in consecinta:
Va dispune anularea dispozitiilor art. 2 alin. (2) – (4), (6) si (7), art. 6 alin. (1), (2) si (4) si art. 10 alin. (2) din HG 735/2010.
In raport cu solutia data actiunii principale se va solutiona si cererea de interventie in interesul paratului, intre aceste cereri existand o legatura de cauzalitate.
In temeiul art. 51 si urmatoarele, raportat la art. 28 alin. (1) si corelat cu art. 1 si urmatoarele din Legea nr. 554/2004, se va respinge cererea de interventie in interesul paratului Guvernul Romaniei formulata de intervenientul Ministerul Administratiei si Internelor.
In baza dispozitiilor art. 23 din Legea nr. 554/2004 se va dispune publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a hotararii la data ramanerii irevocabile a acesteia.

PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii
HOTARASTE:

Admite actiunea precizata formulata de reclamantii Hexan Viorel, domiciliat in Cluj-Napoca, Str. Dorobantilor nr. 90, ap. 7, judetul Cluj, Stanescu Gheorghe, domiciliat in Cluj-Napoca, bd. N. Titulescu nr. 22, ap. 31, judetul Cluj, Trif Stefan, domiciliat in Cluj-Napoca, Str. Gradinarilor nr. 12, bl. G 19, ap. 15, judetul Cluj, Patca Iulian, domiciliat in Cluj-Napoca, Calea Dorobantilor nr. 96, bl. 21, ap. 16, judetul Cluj, Bob Ioan, domiciliat in Cluj-Napoca, Bd. 21 Decembrie nr. 152, ap. 65, judetul Cluj, Serban Mircea Matei, domiciliat in Cluj-Napoca, Str. Coastei nr. 10, judetul Cluj, si Vanea Vasile, domiciliat in Cluj-Napoca, Str. Gorunului nr. 2, ap. 53, judetul Cluj, impotriva paratului Guvernul Romaniei, cu sediul in Bucuresti, Piata Victoriei nr. 1, sectorul 1, si, in consecinta:
Dispune anularea dispozitiilor art. 2 alin. (2)-(4), (6) si (7), art. 6 alin. (1), (2) si (4) si art. 10 alin. (2) din HG 735/2010.

Respinge cererea de interventie in interesul paratului Guvernul Romaniei formulata de intervenientul Ministerul Administratiei si Internelor, cu sediul in Bucuresti, Piata Revolutiei nr. 1A, sectorul 1.

Dispune publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, potrivit art. 23 din Legea nr. 554/2004.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 23 noiembrie 2010.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close