Componenta Guvernului si Programul de guvernare

In M. Of. nr. 302 din 7 mai 2012 a fost publicata Hotararea Palamentului nr. 15/2012 pentru acordarea increderii Guvernului.

Din cuprins:
ART. 1
(1) Se acorda incredere Guvernului, in componenta prevazuta in anexa nr. 1, pentru realizarea Programului de guvernare prevazut in anexa nr. 2.
(2) Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta hotarare.
ART. 2
Incepand cu data depunerii juramantului si pana la incetarea mandatului de viceprim-ministru, ministru al finantelor publice, domnul Florin Georgescu se suspenda din functia de vicepresedinte al Consiliului de administratie si de prim-viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei.

ANEXA 1. LISTA Guvernului Romaniei

1. Victor-Viorel Ponta – prim-ministru
2. Florin Georgescu- viceprim-ministru, ministrul finantelor publice
3. Ioan Rus- ministrul administratiei si internelor
4. Andrei Marga- ministrul afacerilor externe
5. Titus Corlatean – ministrul justitiei
6. Daniel Constantin – ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale
7. Mariana Campeanu- ministrul muncii, familiei si protectiei sociale
8. Daniel Chitoiu – ministrul economiei, comertului si mediului de
afaceri
9. Ovidiu Ioan Silaghi – ministrul transporturilor si infrastructurii
10. Rovana Plumb – ministrul mediului si padurilor
11. Eduard Hellvig – ministrul dezvoltarii regionale si turismului
12. Corneliu Dobritoiu – ministrul apararii nationale
13. Ioan Mang – ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si
sportului
14. Vasile Cepoi – ministrul sanatatii
15. Dan Nica – ministrul comunicatiilor si societatii
informationale
16. Mircea Diaconu – ministrul culturii si patrimoniului national
17. Leonard Orban – ministrul afacerilor europene
18. Mircea Dusa- ministrul pentru relatia cu Parlamentul
19. Victor Paul Dobre – ministrul delegat pentru administratie
20. Lucian Isar- ministrul delegat pentru mediul de afaceri
21. Liviu Marian Pop – ministrul delegat pentru dialog social

ANEXA 2. PROGRAMUL DE GUVERNARE 2012

Elaborarea prezentului program de guvernare a tinut cont de perioada relativ scurta de timp existenta pana la alegerile parlamentare, de situatia economica si sociala in care se afla Romania si de contextul international care continua sa fie dominat de incertitudine si instabilitate economica si financiara.
Un criteriu determinant in stabilirea obiectivelor si strategiilor guvernamentale a fost cel al concordantei cu responsabilitatile pe care Romania si le-a asumat in raport cu partenerii sai europeni si euroatlantici. De asemenea, ceea ce a contat in mod prioritar a fost nevoia resimtita la nivel social a unei guvernari care sa fie mai aproape de oameni, mai transparenta, mai eficienta, care sa opreasca abuzurile de pana acum, sa consolideze statul de drept, sa corecteze greselile pe care fosta guvernare le-a facut, sa introduca mai multa justitie sociala si sa ofere o speranta si o directie de evolutie spre dezvoltarea durabila a intregii societati.
Evaluarea obiectiva a ultimilor ani releva ca s-a inregistrat un regres economic si o profunda acutizare a crizei in plan economic si social. Esecul politicilor de austeritate a subminat increderea cetatenilor in viitorul tarii si a compromis in constiinta opiniei publice reforma, aceasta devenind sinonima, pentru multi dintre romani, cu saracia, somajul si umilinta.
In acest context, noul guvern va promova un set coerent de politici macroeconomice si masuri de mentinere a stabilitatii financiare a tarii, care sa asigure o crestere economica sustenabila, refacerea atractivitatii investitionale a Romaniei, precum si o evolutie favorabila a mediului de afaceri, a pietei muncii si a nivelului de trai al populatiei.
Propunem o buna guvernare, care sa redea romanilor speranta, demnitatea si mandria de a trai in tara lor. De aceea, programul de guvernare incearca sa schimbe fundamental logica in care s-a realizat exercitarea puterii pana acum. Va trebui sa guvernam pentru oameni, nu numai pentru indicatori macroeconomici, in niciun caz pentru clientela politica.
Principiul echilibrului intre politicile de consolidare fiscala, sustinerea mediului economic si imperativul protectiei si solidaritatii sociale este unul dintre fundamentele prezentului program de guvernare.
Un principiu fundamental de conduita a noului Guvern este respectarea rolului firesc de for legislativ al Parlamentului.
Prin modul de concepere a programului de guvernare si prin modalitatile de punere in practica a acestuia, Executivul isi insuseste si se angajeaza sa respecte principiile bunei guvernari: transparenta, responsabilitate, participare cetateneasca.
Avand in vedere perioada scurta de timp in care va exercita guvernarea, am stabilit urmatoarele prioritati esentiale:
1. respectarea legilor, fara exceptii, fara derogari sau scuze;
2. repararea inechitatilor sociale;
3. implementarea unei viziuni economice de lunga durata, care sa ofere predictibilitate, locuri de munca si sa protejeze resursele naturale ale tarii;
4. depolitizarea administratiei publice; doar ministrii si secretarii de stat vor fi numiti si sprijiniti politic;
5. toleranta zero fata de coruptie si clientelism; continuarea eforturilor pentru atingerea obiectivelor din Mecanismul de cooperare si verificare.
Pentru a asigura o baza solida de sustinere a initiativelor si masurilor guvernamentale, ramanem consecventi unei maniere de lucru bazate pe dialog politic, social si economic si pe consultarea societatii civile si a tuturor celor interesati si vizati de politicile ce urmeaza a fi implementate.

CAPITOLUL 1
Bugetul public si politica economica

Caderea puternica a economiei din anii 2009 si 2010 a fost generata de un model economic vulnerabil, bazat pe indatorare excesiva, indeosebi a sectorului neguvernamental, si o alocare ineficienta, respectiv catre sectoarele neexportatoare de bunuri si servicii, in schimb, mari importatoare. Dezechilibrele interne au fost puse in evidenta de criza financiara internationala, manifestata prin inghetarea finantarii externe private, ceea ce a determinat implozia economiei romanesti.
Pentru restabilirea echilibrelor economice a fost necesara o corectie fiscala de amploare, ale carei efecte trebuiau sa fie atenuate de o absorbtie foarte accelerata a fondurilor europene in scopul inlocuirii fluxurilor de capital strain care s-au redus drastic dupa 2008. Trebuia astfel compensata caderea cererii de bunuri si servicii generate de fluxurile straine de capital, cu o cerere generata de absorbtia substantiala a fondurilor europene. Nerealizarea acestui obiectiv a fost determinata atat de carentele programelor guvernamentale ale PDL, cat si de incapacitatea practica de implementare a guvernelor Boc si Ungureanu.
Reforma fiscala, in lipsa fondurilor europene, nu s-a facut nici prin reducerea risipei si coruptiei in achizitiile de bunuri si servicii, nici prin eficientizarea proiectelor de investitii (in ultimii 3 ani Romania a avut 5% cheltuieli de capital in buget, cel mai ridicat nivel din Europa Centrala, cu efecte nesesizabile insa asupra cresterii economice). De asemenea, nu s-au imbunatatit nici structura veniturilor bugetare si nici colectarea acestora.
Este drept ca trebuiau eliminate excesele sectorului public privind aparatul administrativ, dar guvernul a recurs la cele mai facile masuri, prin taieri masive de cheltuieli bugetare cu afectarea, pe multiple planuri, a celor mai vulnerabile categorii ale populatiei. S-au redus astfel dramatic cheltuielile cu asistenta sociala si s-a majorat substantial (cu 5 puncte procentuale) taxa pe valoarea adaugata, care este un impozit regresiv, ce ii afecteaza cu precadere pe cetatenii cu venituri reduse si medii.
Corectia fiscala era necesara, dar modul in care s-a realizat atat in planul economic, cat si in domeniul fiscal a fost profund injusta prin modul de impartire a poverii ajustarii.
De aceea, astazi, in Romania traim bine macroeconomic si traim rau la nivel microeconomic, respectiv la nivel individual si familial. Guvernul are ca obiectiv fundamental crearea premiselor pentru o crestere economica durabila, insa echitabil repartizata, astfel incat sa traim bine atat la nivel macroeconomic, cat si la nivelul fiecarui cetatean.
In prezent in toata lumea se regandeste raportul dintre eficienta si echitate. Desigur, vom avea preocupari pentru politici economice care sa genereze o crestere economica durabila prin stimularea muncii, economisirii, investitiilor si competitivitatii. In acelasi timp, vom actiona pentru reconstruirea si consolidarea coeziunii sociale prin politici adecvate. Aceasta echivaleaza cu asigurarea unei cresteri economice inclusive, concretizate intr-o mai echilibrata repartizare a veniturilor in societate. Astfel, se realizeaza cresterea si consolidarea clasei mijlocii – temelia sociala a democratiei si reducerea substantiala a polarizarii sociale din Romania. Asa cum disciplina bugetara nu este nici de dreapta, nici de stanga, tot astfel grija fata de coeziunea sociala nu trebuie sa aiba culoare ideologica. Spre deosebire de guvernele Boc si Ungureanu, noi ne propunem sa fim disciplinati bugetar si sa refacem coeziunea sociala.
Ca masuri si actiuni concrete Guvernul isi propune urmatoarele prioritati in domeniul finantelor publice:
– realizarea unui mix eficient intre politicile de stimulare a cresterii economice si obiectivul asigurarii stabilitatii economice si financiare a tarii;
– in acest scop, vom continua acordurile cu partenerii externi (Uniunea Europeana, Fondul Monetar International, Banca Mondiala si altii) si vom respecta prevederile acestora. Prin limitarea deficitului bugetar si a datoriei publice vom contribui la asigurarea procesului dezinflationist si la stabilitatea cursului de schimb al monedei nationale;
– executia bugetara se va realiza de o maniera prudenta, concomitent cu respectarea obligatiilor asumate catre diferite categorii de cetateni, si anume, in cursul acestui an, reintregirea salariilor personalului bugetar la nivelul din iunie 2010 si restituirea sumelor retinute fara baza legala pensionarilor;
– punerea in aplicare a unei strategii eficiente pentru accelerarea absorbtiei fondurilor europene – sursa de crestere economica durabila si de modernizare a tarii;
– gestionarea finantelor publice va fi caracterizata prin predictibilitate, transparenta, reguli si proceduri clare in toate segmentele acestora, atat la nivel central, cat si la nivel local;
– cresterea incasarilor bugetare prin eficientizarea administrarii fiscale, indeosebi prin aplicarea de proceduri moderne de control, lupta ferma impotriva evaziunii fiscale si a coruptiei, precum si prin utilizarea cu rezultate cuantificabile a banului public (reducerea drastica a cheltuielilor materiale ale institutiilor bugetare si ierarhizarea investitiilor publice in functie de influentele economico-sociale favorabile ale acestora);
– eliminarea practicilor prin care “baietii destepti” au devenit rentieri ai statului prin fraudarea banului public;
– elaborarea pe baze fundamentate a cadrului bugetar multianual pentru stimularea mediului de afaceri si intarirea clasei mijlocii;
– Guvernul sustine semnarea de catre Romania a Tratatului fiscal promovat la nivel european si va stimula dezbaterea publica a prevederilor sale, urmand sa adopte cu operativitate si alte masuri de intarire a guvernantei economice adoptate la nivelul Uniunii Europene.

CAPITOLUL 2
Afaceri europene. Gestionarea fondurilor structurale si de coeziune

Principalele obiective in domeniul gestionarii fondurilor europene nerambursabile sunt:
– cresterea substantiala a gradului de absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune pana la 31 decembrie 2012;
– imbunatatirea sistemului de management si control al absorbtiei fondurilor europene si stabilirea clara a atributiilor si rolului institutiilor implicate in activitatea de gestionare si control al fondurilor structurale si de coeziune, inclusiv din perspectiva sistemului achizitiilor publice;
– simplificarea procedurilor de verificare si de rambursare a cheltuielilor efectuate de beneficiari;
– demararea implementarii schemei privind reabilitarea termica a cladirilor, finantata prin Programul operational regional, dupa aprobarea de catre Comisia Europeana a realocarii sumei de 150 milioane euro de la Fondul Social European la Fondul European pentru Dezvoltare Regionala;
– monitorizarea listei celor 150 de proiecte strategice si prioritare si operationalizarea task force-urilor care vor sprijini autoritatile de management si beneficiarii in identificarea blocajelor si luarea masurilor de urgenta pentru accelerarea implementarii acestora;
– imbunatatirea capacitatii administrative a structurilor implicate in managementul fondurilor europene;
– implementarea actiunilor din Planul de masuri prioritare pentru accelerarea absorbtiei fondurilor structurale si de coeziune, revizuit la inceputul anului 2012;
– definirea prioritatilor de dezvoltare pentru viitoarea perioada de programare 2014 – 2020, pornind de la o consultare larga a factorilor implicati, si demararea procesului de elaborare a Acordului de parteneriat (documentul strategic solicitat prin regulamentele europene) si a programelor operationale.

Programele de asistenta nerambursabila ale Spatiului Economic European
– Principalul obiectiv pentru programele Spatiului Economic European 2009 – 2014, pentru care memorandumurile de intelegere au fost semnate la inceputul acestui an, este acela de demarare efectiva a implementarii acestora, ceea ce presupune urmatoarele actiuni imediate: elaborarea fiselor de program si a ghidurilor solicitantilor si adoptarea cadrului legislativ privind cadrul institutional si fluxurile financiare.

Coordonarea procesului de gestionare a afacerilor europene
– Promovarea intereselor Romaniei in cadrul negocierilor privind viitorul cadru financiar multianual al UE post-2013, principalul obiectiv fiind acela de a-si imbunatati pozitia de beneficiar net in relatiile financiare cu UE fata de cea din actuala perspectiva, prin asigurarea unei finantari adecvate pentru politicile europene si in special pentru cele de interes major pentru Romania
– Promovarea intereselor Romaniei in negocierile privind pachetul coeziune si cel privind reforma politicii agricole comune
– Urmarirea finalizarii procesului de adoptare a legii de cooperare Guvern-Parlament

CAPITOLUL 3
Sanatate

Implementarea unor masuri referitoare la unitatile spitalicesti, la politica medicamentului si la informatizarea in domeniul medical au constituit conditionalitati in relatiile cu organismele financiare internationale – FMI si Banca Mondiala. Nemultumirile si insatisfactiile exprimate atat in randul populatiei, cat si al profesionistilor din sistem arata ca reformarea sistemului de sanatate nu se poate realiza doar prin masuri punctuale, ci implica elaborarea si implementarea unei conceptii strategice, care sa abordeze global si integrat necesara remodelare fundamentala a mecanismelor functionale din sistemul de sanatate. Tensiunile politico-sociale majore generate de proiectul de lege a sanatatii propus in decembrie 2011 au demonstrat ca o reforma adevarata a sanatatii nu se poate realiza decat prin consultarea larga a cetatenilor, a tuturor organizatiilor profesionale si a societatii civile in ansamblu.
Una dintre principalele sarcini pentru Guvern va fi identificarea si sistematizarea directiilor optime de actiune pentru implementarea masurilor de reforma in cadrul unui proces amplu de consultare, care sa permita clarificarea asteptarilor populatiei, dar si nivelul de suport al mediului politic. Aceste directii de actiune vor putea constitui suportul unor masuri legislative strategice necesare a fi analizate si adoptate de catre puterea politica instalata dupa alegerile parlamentare.

Directii de actiune si obiective:
– Definirea si implementarea unor reforme legislative si institutionale in domeniul sanatatii:
– finalizarea, promovarea si aprobarea noului proiect de lege a sanatatii;
– elaborarea actelor normative privind functionarea sistemului de sanatate pentru anul 2013 in concordanta cu modificarile preconizate de noua lege;
– pregatirea conditiilor tehnice necesare reorganizarii sistemului de sanatate (costul pe act medical, clasificarea spitalelor pe niveluri de competenta, planul national de paturi);
– implementarea unui proiect-pilot cu privire la salarizarea diferentiata, in functie de performanta, a personalului din sistemul sanitar.
– Crearea cadrului legislativ si administrativ pentru implementarea sistemului de management al calitatii serviciilor de sanatate:
– infiintarea sistemului de evaluare a tehnologiilor medicale si medicinei bazate pe dovezi;
– infiintarea in structura spitalelor a compartimentului de management al calitatii si accelerarea procesului de acreditare a spitalelor;
– demararea activitatilor necesare extinderii sistemului de management al calitatii la toate nivelurile asistentei medicale.
– Cresterea accesibilitatii populatiei vulnerabile la servicii medicale:
– infiintarea centrelor multifunctionale in zonele in care si-au incetat activitatea spitalele considerate ineficiente, pentru cresterea accesibilitatii populatiei la servicii medicale de specialitate;
– asigurarea conditiilor materiale si financiare, cu sprijinul autoritatilor locale, pentru infiintarea centrelor de permanenta, asigurand astfel continuitatea asistentei medicale;
– infiintarea de noi centre de primire urgente in zonele cu risc crescut;
– asigurarea accesului la tratamentul cu medicamente esentiale;
– asigurarea tratamentului in ambulatoriu prin prevenirea situatiilor de criza privind prezenta in piata a medicamentelor vitale;
– reducerea costurilor cu medicamentele, inclusiv prin implementarea unui sistem de achizitii centralizate;
– promovarea consumului de medicamente generice pentru populatie (medicamente mai ieftine, dar la fel de eficiente).
– Promovarea integritatii in sistemul de sanatate pentru intarirea capacitatii de control a statului privind utilizarea fondurilor publice:
– modificarea prevederilor legale privind organizarea si functionarea consiliilor etice din unitatile sanitare;
– intarirea structurii de integritate si constituirea retelei nationale.
– Reducerea dezechilibrului financiar:
– demararea elaborarii unei strategii de echilibrare financiara a sistemului de sanatate in urmatorii 5 ani;
– identificarea modalitatilor de a reduce arieratele la medicamentele utilizate in tratamentul in ambulatoriu si prevenirea acumularii altora noi.

CAPITOLUL 4
Economie, comert si mediul de afaceri

Obiectivul fundamental al Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri este acela de a sustine relansarea economica, atat prin masuri de stimulare a antreprenoriatului, cat si prin introducerea de ordine si coerenta financiara acolo unde, din dezinteres sau rea intentie, exista dezordine economica si institutionala.
In acest sens, avem in vedere, pe termen scurt, urmatoarele obiective concrete si masuri:
1. Imbunatatirea performantelor intreprinderilor de stat, prin restructurare, cu scopul reducerii pierderilor acumulate de acestea, si prin restrangerea arieratelor, care la finele anului 2011 reprezentau 2,6% din PIB. In acest context, avem in vedere efectuarea de plati si alte operatiuni de ordin financiar menite sa restranga volumul arieratelor in actiuni, astfel incat la finele anului curent volumul arieratelor sa scada cu cca 1% din PIB. In acest sens, in colaborare cu Ministerul Finantelor Publice, vom avea in vedere implementarea acelor masuri fiscale menite sa deblocheze platile si mecanismele de compensare a TVA.
2. Implementarea prevederilor legii guvernantei corporatiste, prin eliminarea politizarii managementului si prin profesionalizarea actului de conducere in principalele intreprinderi de stat.
3. Auditarea si evaluarea tuturor contractelor de achizitii de bunuri si servicii si de consultanta din punctul de vedere al necesitatii, oportunitatii si eficientizarii actului decizional.
4. Implementarea corecta a legislatiei europene in domeniul energiei (“Pachetul 3 energie”) si asigurarea independentei reglementatorului, prin trecerea Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei in subordinea Parlamentului.
5. Regandirea sistemului de redevente si a taxelor de exploatare a resurselor in acord cu prevederile comunitare. Avem in vedere elaborarea unui pachet de masuri, inclusiv fiscale, in colaborare cu Ministerul Finantelor Publice, privind redeventele si reglementarea pentru sectoarele petrol, gaze naturale si energie electrica.
6. Continuarea procesului de privatizare, mai ales acolo unde si atunci cand privatizarea aduce responsabilitate si chibzuinta in gestionarea activelor economice si a resurselor, dar dupa finalizarea auditului asupra activitatii Guvernului precedent si clarificarea situatiei reale, tehnice si economice a societatilor supuse acestui proces.
De asemenea, vom accelera procesul de finalizare a proiectelor nationale de interes strategic in domeniul energiei – hidrocentrala Tarnita – Lapusesti, Unitatile 3 si 4 Cernavoda, noile grupuri energetice de la Rovinari, Isalnita, Iernut, Braila, Galati, Borzesti etc.
7. Modernizarea si dezvoltarea sectorului energetic, ca principal motor de crestere economica si de competitivitate. In acest sens, avem in vedere implementarea acelor mecanisme institutionale care sa asigure dezvoltarea unei piete a energiei in acord cu prerogativele europene in domeniu. Astfel, se impun urmatoarele: onorarea la timp si nediscretionar a obligatiilor legale ale statului, eliminarea ambiguitatilor legislative, liberalizarea treptata a pietelor energetice, armonizarea capacitatilor de productie a energiei cu cele ale retelelor de transport, inlaturarea obstacolelor birocratice, stimularea micilor investitori din sectorul energetic, precum si promovarea unui sistem de stimulente pentru consumatori, in vederea asigurarii unei benzi echilibrate de consum de energie.
Avem in vedere accelerarea constituirii celor doua complexuri energetice (Complexul Energetic Hunedoara, Complexul Energetic Oltenia) si imbunatatirea eficientei in exploatarea carbunelui.
In acest domeniu, propunem o perspectiva clara pentru industria carbunelui, prin sustinerea de investitii in tehnologii noi si modernizarea echipamentelor pentru exploatarea zacamintelor in subsectorul minier in vederea corelarii capacitatii de productie cu cererea de carbune.
Politicile in domeniul energiei si al resurselor vor fi gandite pentru dezvoltarea industriala si protectia consumatorilor vulnerabili.
In acelasi timp, facem o prioritate din domeniul productiei si consumului de energie verde, prin accelerarea suportului financiar oferit de Axa prioritara 4 (Cresterea competitivitatii economice – Fonduri europene administrate de Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri), prin potentarea intereselor mediului financiar-bancar, precum si prin simplificarea procedurilor de avizare si autorizare ale proiectelor de energie regenerabila.
8. Exercitarea functiei de control asupra calitatii serviciilor publice de transport si asupra distributiei energiei electrice si gazelor.
9. Transparenta publica cu privire la programe, proiecte, mecanisme economice si decizionale in ceea ce priveste politicile si masurile ministerului, precum si in privinta companiilor cu capital majoritar de stat din portofoliul Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri.
10. Sporirea competitivitatii economice si refacerea increderii investitorilor si, in general, a clasei antreprenoriale in mediul de afaceri romanesc. In acest sens, avem in vedere:
– Imbunatatirea legii insolventei si a procedurilor de restructurare/lichidare impreuna cu Ministerul Justitiei si Ministerul Finantelor Publice pentru dinamizarea mediului de afaceri
– Acces crescut la achizitii publice pentru IMM-uri, stimulat direct prin cadrul de reglementare, favorizand si sistemul de calificare al acestora si simplificarea criteriilor de eligibilitate
– Redesenarea arhitecturii si ecologiei de business ca principal factor de crestere a eficientei si competitivitatii economice
– Redesenarea retelei de contacte economice internationale si locale pentru facilitarea extinderii si diversificarii pietelor de desfacere, usurarea transferului de tehnologie si know-how si deplasarea produselor si serviciilor intr-o banda superioara de valoare adaugata
– Efort explicit in potentarea demersului mediului privat de refacere a potentialului de crestere neinflationist al economiei Romaniei
– Promovarea de masuri pentru reducerea costului creditului dintr-o perspectiva sistemica, cresterea intermedierii financiare prin dezvoltarea unei platforme de scontare, infiintarea institutiei mediatorului de credite, introducerea unui registru de creante
– Infiintarea de fonduri de risc cu concentrare pe economia Romaniei
– Lansarea unui program de microindustrializare
– Control financiar fiscal de fond doar o singura data la 3 ani pentru IMM-uri si aplicarea principiului “o singura data” in vederea eliminarii solicitarilor adresate IMM-urilor de catre o institutie publica de a depune documente emise de alte institutii
– Relansarea industriei imobiliare si conexe inclusiv prin introducerea de noi instrumente, ca de exemplu obligatiunile garantate cu portofolii de active
– Elaborarea si implementarea “Testului IMM” – Impactul asupra IMM-urilor
11. Modificarea si operationalizarea Legii parteneriatului public-privat. De asemenea, Guvernul isi propune dezvoltarea de parteneriate strategice cu companiile private in care statul este actionar minoritar. Aceste companii trebuie sa isi onoreze toate obligatiile corect fata de stat si sa tina cont de obiectivele strategice pe care Romania le are. In acelasi timp, statul va respecta principiile unei economii de piata si le va garanta companiilor private un tratament corect si nediscriminatoriu in raport cu companiile de stat.

CAPITOLUL 5
Cultura

Principii generale
– Sprijinirea colectivitatilor locale in cresterea capacitatii institutionale, bugetare si tehnice de incurajare, gestiune, protectie si promovare a culturii locale si a patrimoniului cultural local si national. Aceasta se refera atat la forme de acces la fonduri publice, cat si la programele europene dedicate patrimoniului cultural sau dezvoltarii regionale si turismului.
– Extinderea surselor, eliminarea fraudelor, a pirateriei si colectarea integrala a timbrului cultural. Legislatia timbrului cultural va fi reanalizata si imbunatatita, astfel incat colectarea sa sa fie efectiva si conforma cu dimensiunea pietei culturii. Guvernul, prin institutiile abilitate, are datoria de a supraveghea colectarea integrala a timbrului cultural si de a reduce pirateria din domeniul copyrightului.
– Imbunatatirea si modernizarea sistemului de achizitii de creatii culturale. Ministerul Culturii si Patrimoniului National trebuie sa dezvolte un sistem transparent si competitiv de achizitii care sa inlesneasca intrarea in patrimoniul national a creatiilor contemporane de valoare. Este absolut necesara alocarea unor fonduri de achizitie a obiectelor de arta, prin modificarea legislatiei sponsorizarii.
– Sustinerea traditiilor culturale romanesti, a institutiilor culturale si a infrastructurilor aferente. In prezent, finantarea institutiilor culturale este insuficienta si haotica. Institutiile de cultura, asezamintele culturale, teatrele, muzeele, filarmonicile, revistele culturale si bibliotecile trebuie sa beneficieze de o stabilitate si predictibilitate a bugetului si de un management eficient. De asemenea, este absolut necesara reactivarea retelei nationale de camine culturale printr-o activitate culturala minimala (cinematograf, biblioteca).
– Cultura nationala inseamna identitate nationala, iar patrimoniul cultural reprezinta spiritul romanesc materializat. Protejarea patrimoniului cultural national trebuie sa devina o prioritate pentru intreaga societate romaneasca prin introducerea acestei teme in educatia formala si informala, pana la a deveni un act natural si firesc al omului educat. Este necesara o noua viziune pentru valorificarea patrimoniului cultural material si imaterial.
– Pentru incurajarea industriilor creative bazate pe copyright trebuie adaugata o componenta esentiala in economie si servicii.
– Promovarea culturii romane in strainatate este una dintre prioritatile Ministerului Culturii si Patrimoniului National, pentru ca fiecare roman sa aiba posibilitatea de a se reconecta la spiritul national, oriunde ar fi el pe glob. De asemenea, cultura romaneasca este un domeniu competitiv pe plan international, prin valoarea sa intrinseca, de aceea trebuie sa fie vizibila pe toate scenele culturale internationale.
– Pentru a atinge toate aceste obiective, se impune o colaborare activa intre institutiile statului.

Masuri concrete
– Elaborarea proiectului Codului patrimoniului cultural, prin integrarea prevederilor continute in legile si actele normative in vigoare, precum si prin regandirea sistemului institutional
– Semnarea Conventiei-cadru a Consiliului Europei cu privire la valoarea patrimoniului cultural pentru societate si ratificarea sa de catre Parlamentul Romaniei
– Revizuirea sistemelor nefunctionale sau neperformante din domeniul patrimoniului, prin evaluarea activitatii managerilor muzeali, reevaluarea patrimoniului muzeal, asigurarea bunurilor muzeale si implementarea sistemului de garantii guvernamentale
– Pregatirea documentului de fundamentare pentru demararea negocierilor cu Comisia Europeana pentru Programul operational sectorial cultura-patrimoniu-educatie, in colaborare cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si cu Ministerul Afacerilor Europene
– Instituirea Sistemului National de Educatie si Formare in Domeniul Patrimoniului Construit, cu integrarea mecanismului de atestare a specialistilor si expertilor in domeniu
– Reinstituirea Programului “Patrimoniul in pericol” destinat muzeelor etnografice in aer liber pe baza de cofinantare cu contributie privata, mecenat si sponsorizari
– Incheierea unor parteneriate cu autoritatile locale privind finantarea si amplasarea monumentelor de for public

Masuri prioritare
– Cetatile dacice din Muntii Orastiei
– Demararea unui proiect complex de rezolvare a situatiei cetatilor dacice din Muntii Orastiei, sit aflat pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, din 1999, si de o valoare exceptionala din punct de vedere istoric si cultural pentru Romania. Este absolut necesara reglementarea statutului lor la nivel legislativ, oprirea degradarii prin implementarea unor masuri concrete de protectie, conservare si restaurare, precum si eliminarea totala a furturilor de piese dacice prin asigurarea unor perimetre de paza.
– Ansamblul monumental “Calea Eroilor” de la Targu Jiu
– Avand in vedere importanta operei lui Constantin Brancusi, atat la nivel national cat si international, este absolut necesara initierea procedurilor de finalizare a dosarului pentru inscrierea Ansamblului monumental “Calea Eroilor” de la Targu Jiu pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, contribuind astfel la promovarea si recunoasterea valorilor culturale romane la nivel international.
– Ceramica de Horezu
– Sustinerea inscrierii de elemente de patrimoniu imaterial national, cum este Ceramica de Horezu, pe Lista UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial, promovand astfel valorile culturale nationale. De asemenea, este necesara sprijinirea cercetarilor in domeniul patrimoniului imaterial din Romania, prin inventarierea elementelor de patrimoniu si finalizarea celui de-al doilea volum din Patrimoniul cultural imaterial din Romania, Repertoriul II, precum si adoptarea unor noi acte normative pentru protejarea patrimoniului imaterial in acord cu Conventia UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial din 2003.

CAPITOLUL 6
Administratie si interne

Ordine si siguranta publica
Intr-o perioada in care lumea se confrunta cu efectele crizei economice, financiare si sociale, politicile legate de asigurarea ordinii si sigurantei publice au o importanta majora.
Aceste politici sunt in centrul preocuparilor Guvernului Romaniei de creare a unui spatiu de libertate, securitate si justitie, in care cetatenii Romaniei sa poata sa traiasca, sa se deplaseze, sa locuiasca si sa munceasca, aducand idei noi, capital, cunostinte si inovare, avand totodata convingerea ca drepturile lor sunt pe deplin respectate si ca securitatea lor este garantata.
Guvernul Romaniei va actiona cu fermitate ca actiunile si prioritatile in domeniul ordinii si sigurantei publice si in domeniul administratiei publice sa se realizeze in baza unui cadru juridic intern bine consolidat, in care respectarea legii, protectia drepturilor fundamentale, protectia vietii si sigurantei cetatenilor si apararea statului de drept sa constituie valori absolute.

OBIECTIV 1: Aplicarea legii si intarirea autoritatii institutiilor din domeniul ordinii si sigurantei publice. Intarirea gradului de siguranta publica a cetatenilor prin eficientizarea activitatii si a cooperarii intre structurile de ordine si siguranta publica
Indeplinirea acestui obiectiv strategic presupune delimitarea clara a competentelor Politiei, Jandarmeriei si Politiei Locale, precum si stabilirea cadrului de cooperare interinstitutionala intre aceste structuri.

Directii de actiune:
– Analizarea si imbunatatirea conceptului de mentinere a ordinii publice in mediul urban si rural
– Analizarea si imbunatatirea cadrului legislativ care reglementeaza competentele structurilor din domeniul ordinii si sigurantei publice
– Cooperarea intre Politie, Jandarmerie si Politia Locala in domeniul mentinerii ordinii publice

OBIECTIV 2: Combaterea coruptiei, a criminalitatii organizate transnationale si a formelor grave ale criminalitatii economice si financiare
Criminalitatea organizata, traficul de persoane, traficul de droguri, contrabanda continua sa constituie probleme pentru siguranta interna a Romaniei. Institutiile publice din domeniul ordinii si sigurantei publice trebuie sa actioneze ferm atat pentru a contracara provocarile ridicate de infractionalitate, cat si pentru a oferi o reactie clara si cuprinzatoare in directia unor politici multidisciplinare, coerente si coordonate, cu implicarea tuturor actorilor vizati.
In acelasi timp, prin mijloace specifice de cooperare politieneasca trebuie contracarate acele forme de criminalitate organizata care aduc atingere imaginii Romaniei in strainatate.

Directii de actiune:
– Imbunatatirea cooperarii dintre institutiile abilitate in combaterea evaziunii fiscale si a contrabandei (Agentia Nationala de Administrare Fiscala, Inspectoratul General al Politiei de Frontiera si Inspectoratul General al Politiei Romane)
– Implementarea strategiei sectoriale pentru combaterea coruptiei in structurile Ministerului Administratiei si Internelor
– Perfectionarea cooperarii politienesti internationale in vederea combaterii infractiunilor de crima organizata circumscrise traficului de persoane si a traficului de droguri
– Intensificarea activitatilor pentru destructurarea retelelor de crima organizata

OBIECTIV 3: Continuarea eforturilor pentru aderarea Romaniei la Spatiul Schengen prin ridicarea controalelor la frontierele maritime si aeriene si stabilirea termenului de ridicare a controalelor la frontierele terestre
Aderarea la Spatiul Schengen a reprezentat in ultimii ani cel mai important obiectiv de politica externa a tarii noastre, dupa aderarea la Uniunea Europeana, dar si o obligatie juridica, derivata din Tratatul de Aderare a Romaniei la UE. Cadrul juridic de aderare la Spatiul Schengen contine reguli foarte clare, asumate in totalitate de Romania la momentul inceperii procesului de pregatire a aderarii.
In cadrul reuniunii Consiliului European din luna martie 2012, s-a stabilit ca proiectul de decizie a Consiliului UE privind ridicarea controalelor la frontierele maritime si aeriene sa fie dezbatut in reuniunea Consiliului JAI din luna septembrie 2012. In cadrul aceleiasi reuniuni ar urma sa se stabileasca o data certa pentru adoptarea deciziei Consiliului UE privind ridicarea controalelor la frontierele terestre.

Directii de actiune:
– Efectuarea unor demersuri sustinute in vederea adoptarii deciziei Consiliului UE in luna septembrie 2012 si a datei dezbaterii deciziei Consiliului UE privind ridicarea controalelor la frontierele terestre
– Eliminarea controalelor la frontierele maritime si aeriene
– Implementarea masurilor compensatorii
– Implicarea activa a Romaniei in finalizarea pachetului privind Guvernanta Schengen

OBIECTIV 4: Intarirea gradului de securizare a frontierelor externe ale UE prin asigurarea managementului integrat al frontierei
Datorita pozitiei sale geografice, Romania are o responsabilitate enorma in cadrul Uniunii Europene, aceea de a asigura, printr-un management profesionist al politicilor legate de managementul frontierelor externe, migratiei si azilului, securitatea cetatenilor sai si a celor peste 500 milioane de cetateni europeni.

Directii de actiune:
– Continuarea implementarii sistemului integrat de securizare a frontierei
– Consolidarea cooperarii cu Agentia FRONTEX care asigura gestionarea frontierelor externe ale UE
– Implementarea sistemului EUROSUR (sistemul integrat de management al frontierelor externe ale UE)
– Gestionarea eficienta a azilului si migratiei in functie de evolutia provocarilor aparute

OBIECTIV 5: Adoptarea masurilor necesare pentru desfasurarea alegerilor locale si parlamentare in conditii de deplina legalitate
Intr-o societate democratica vointa poporului constituie baza puterii in stat. Aceasta vointa trebuie sa fie exprimata prin alegeri libere si corecte, care sa reflecte in mod real votul cetatenilor.
Prin organizarea de alegeri corecte, statul garanteaza dreptul fundamental al fiecarui cetatean de a participa la luarea deciziilor publice.
Guvernul Romaniei va actiona ferm pentru organizarea alegerilor locale si parlamentare in conditii de deplina legalitate.

Directii de actiune:
– Asigurarea masurilor necesare desfasurarii corecte a procesului electoral, prevenirea si combaterea incalcarii dispozitiilor legale in materie
– Asigurarea masurilor de ordine publica pentru cele doua scrutinuri electorale

Administratie publica

OBIECTIV 1: Depolitizarea administratiei publice
O administratie publica nu poate functiona eficient fara un corp profesionist de functionari publici care sa actioneze neutru politic si sa urmareasca interesul public si satisfacerea cerintelor si nevoilor cetatenilor.

Directii de actiune:
– Organizarea transparenta si corecta a concursurilor pentru recrutarea si promovarea in functiile publice si in celelalte posturi din administratia publica exclusiv pe baza de competenta profesionala.

OBIECTIV 2: Cresterea performantelor corpului functionarilor publici in scopul aplicarii legii si al intaririi autoritatii institutiilor publice
Atingerea acestui obiectiv implica o crestere a calitatii corpului functionarilor publici prin introducerea criteriilor de performanta simultan cu eliminarea presiunilor politice, in special asupra inaltilor functionari publici.

Directii de actiune:
– Introducerea unor metode moderne de management al resurselor umane incepand de la recrutare, selectie, evaluare si promovare
– Reformarea sistemului de pregatire profesionala pentru functionarii publici
– Reformarea sistemului de evaluare a performantelor functionarilor publici
– Regandirea sistemului de organizare si desfasurare a concursurilor pentru a asigura transparenta si obiectivitatea atat in ceea ce priveste accesul in corpul functionarilor publici, cat si avansarea in cadrul acestuia

OBIECTIV 3: Cooperarea permanenta cu autoritatile publice locale in scopul asigurarii de catre acestea a serviciilor publice descentralizate in interesul cetatenilor
Descentralizarea administrativa si financiara este unul dintre pilonii reformei administratiei, astfel incat, prin descentralizare, cetateanul sa primeasca servicii publice complete, diverse, de mai buna calitate, la costuri mai mici si accesibile tuturor. Acest proces trebuie sa fie realizat numai prin delegarea de competente insotite de asigurarea resurselor financiare adecvate.

Directii de actiune:
– Pregatirea, de catre Guvern, in parteneriat cu structurile asociative ale autoritatilor locale, a introducerii standardelor de calitate, cost si a normativelor de personal pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala in parte
– Eliminarea tuturor formelor de discriminare in alocarea fondurilor guvernamentale destinate autoritatilor publice locale
– Intarirea capacitatii administratiei publice locale de a atrage fonduri europene si de a finanta/cofinanta programele de dezvoltare locala
– Incurajarea asocierii intre unitatile administrativ-teritoriale in vederea cresterii gradului de accesare a fondurilor europene

OBIECTIV 4: Prevenirea si combaterea actelor de coruptie din structurile administratiei publice centrale si locale
Romania, ca stat democratic european, trebuie sa promoveze o politica publica integrata in vederea consolidarii integritatii institutionale, bazata pe o atitudine proactiva, orientata spre reducerea costurilor coruptiei, dezvoltarea mediului de afaceri bazat pe concurenta, cresterea increderii cetatenilor in administratie, precum si implicarea societatii civile in procesele decizionale.

Directii de actiune:
– Promovarea Strategiei Nationale Anticoruptie in vederea acceptarii de catre Parlamentul Romaniei
– Elaborarea planurilor sectoriale pentru aplicarea Strategiei Nationale Anticoruptie
– Intensificarea activitatilor de implementare a sistemelor de control intern/managerial la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetului oricarui fond special, incluzand toate institutiile publice

OBIECTIV 5: Adoptarea masurilor necesare pentru buna organizare a alegerilor locale si parlamentare

Directii de actiune:
– Adoptarea cadrului legislativ aferent alegerilor parlamentare
– Adoptarea masurilor necesare astfel incat prefectii si subprefectii sa asigure conditiile pentru buna desfasurare a procesului electoral

CAPITOLUL 7
Aparare

Politica de aparare a Guvernului Romaniei in anul 2012, caracterizat prin austeritate fiscala, subfinantare cronica si uriase asteptari sociale, va satisface elementele de continuitate strategica pe dimensiunea NATO, UE si a Parteneriatului strategic pentru secolul XXI cu SUA, va elimina reducerea abuziva a salariilor si pensiilor personalului activ si in rezerva si va genera conditiile cresterii capacitatii operationale a fortelor.

Directii de actiune:
– Continuarea participarii la operatiile internationale pentru onorarea angajamentelor asumate la NATO si UE
– Satisfacerea responsabilitatilor ce decurg din calitatea de membru NATO si UE privind asigurarea capabilitatilor necesare celor doua organizatii prin angajarea in initiativele: “Smart Defence/NATO” si “Pooling and Sharing/UE”. Prioritara este participarea la proiectele capitale incluse in Pachetul de Aparare pentru Summitul de la Chicago
– Indeplinirea obligatiilor asumate prin Parteneriatul strategic cu SUA, inclusiv cele determinate in baza prevederilor Legii nr. 290/2011
– Initierea unui proces cuprinzator de revizuire a apararii, avand la baza principiile procesului de planificare a apararii in cadrul NATO, in scopul dezvoltarii unei structuri de forte echilibrate, diminuarea deficitelor de capabilitati prin optimizarea cheltuielilor, inclusiv reinvestment
– Reanalizarea programelor de inzestrare in raport cu capacitatea financiara, eficientizarea administrarii patrimoniului ministerului, inclusiv a procesului de valorificare a bunurilor materiale si infrastructurii excedentare
– Eliminarea redundantelor din procesul de planificare a apararii si cresterea eficientei actului decizional de conducere si de comanda
– Initierea unui proces de promovare a personalului pe baza principiilor meritocratiei, a starii de sanatate si capacitatilor fizice ale personalului
– Demararea consultarilor cu societatea civila pentru reconstructia sistemului de pensii ocupationale

CAPITOLUL 8
Justitie

Ministerul Justitiei, organ de specialitate al administratiei publice centrale, avand ca atributii principale buna functionare a sistemului judiciar, asigurarea conditiilor infaptuirii justitiei ca serviciu public si apararea ordinii de drept si a drepturilor si libertatilor cetatenesti, are obligatia de a promova cateva principii fundamentale:
– Justitia moderna, distributiva de dreptate
– Justitia aproape de cetatean – factor esential al coeziunii sociale
– Drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor respectate, egale pentru toti
Progresele in cadrul MCV – prioritate esentiala pentru parcursul european al justitiei romane. Se vor urmari:
– Realizarea cu prioritate a obiectivelor asumate in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV), iar in acest sens implementarea noilor coduri ramane un obiectiv fundamental. Initierea urgenta a unor dialoguri cu colectivele de conducere ale instantelor judecatoresti, cu Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), cu asociatiile profesionale ale judecatorilor si procurorilor, cu avocatii, notarii, consilierii juridici, in vederea adoptarii unui calendar corect si realist, fara sincope sau intarzieri nejustificate, al intrarii in vigoare a noilor coduri: intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila (termen estimat: 1 septembrie 2012), precum si pregatirea corespunzatoare a intrarii in vigoare a noului Cod penal si a noului Cod de procedura penala (termen estimat: primul semestru al anului 2013)
– Initierea unui dialog de substanta cu oficialii europeni, pentru o concretizare mai buna a modului in care sistemul judiciar roman trebuie sa isi indeplineasca obiectivele, in cadrul MCV
– Urmarirea aplicarii obiectivelor si principiilor fundamentale ale Strategiei Nationale Anticoruptie – componenta a politicilor publice privind integritatea si combaterea coruptiei, intemeiate pe cele mai bune practici europene si internationale
– Implicarea activa a institutiilor sistemului judiciar, alaturi de institutiile competente, in indeplinirea obligatiilor asumate de Romania in vederea intrarii in spatiul Schengen.
Asigurarea independentei sistemului judiciar si a calitatii actului de justitie, prin utilizarea parghiilor financiare, logistice si manageriale pe care Ministerul Justitiei le are, in beneficiul instantelor si parchetelor.

Masuri specifice:
– Mai buna organizare a instantelor si parchetelor in administrarea resurselor materiale si umane, inclusiv in managementul dosarului, cresterea specializarii profesionale a magistratilor – domenii in care dialogul si buna conlucrare cu instantele judecatoresti, parchetele si CSM sunt esentiale
– Reluarea procesului de infiintare de tribunale specializate, in baza unor evaluari pertinente – masura insistent ceruta de magistrati si de investitorii straini (de exemplu, instantele specializate in materia familiei si a minorilor – justitia juvenila, dar si instantele specializate in materia comerciala si a falimentului)
– Generalizarea metodelor moderne de solutionare prejudiciara a conflictelor, rapide si necostisitoare pentru cetatean (medierea). Introducerea obligativitatii medierii intr-o serie de cauze civile
– Extinderea si imbunatatirea corespunzatoare a asistentei juridice din oficiu (gratuita), cu o atentie speciala fata de zonele rurale, precum si de comunitatile defavorizate
– Masuri pentru simplificarea procedurii de acordare a asistentei juridice pentru victimele infractiunii si facilitarea accesului justitiabililor la expertiza judiciara, prin gasirea unor solutii combinate, de tip legislativ si managerial
– Accesarea fondurilor europene (structurale) de catre sistemul judiciar roman, Ministerul Justitiei avand rolul de coordonator si de principala institutie de implementare. In acest scop, se va demara imediat pregatirea includerii sistemului judiciar intre domeniile prioritare, eligibile, in cadrul viitorului exercitiu de accesare a fondurilor structurale, care va incepe in 2013.
– Continuarea si finalizarea in bune conditii a Acordului de imprumut cu Banca Mondiala, pentru Programul privind reforma sistemului judiciar
Identificarea, impreuna cu institutia Agentului guvernamental al Romaniei pentru Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a unei solutii optime de implementare a hotararii-pilot a CEDO in materia dreptului de proprietate, dupa realizarea unei consultari publice de substanta

CAPITOLUL 9
Agricultura si dezvoltare rurala

– Accelerarea procesului de comasare a terenurilor agricole prin masuri de sprijinire a efectuarii cadastrului, asigurarea cadrului legal si institutional necesar comasarii si adoptarea de masuri care sa incurajeze tranzactiile cu terenuri agricole in scopul comasarii
– Accesul fermierilor la apa pentru irigatii prin facilitarea cumpararii energiei la cost de producator
– Implementarea unui program special de refacere a infrastructurii de irigatii cu finantare din fonduri europene
– Realizarea unui program pe termen mediu si lung pentru sectorul legume-fructe in vederea infiintarii de centre de colectare cu surse de finantare din PNDR si prin parteneriate publice-private
– Crearea unui fond de creditare a beneficiarilor de proiecte prin PNDR
– Sprijinirea producatorilor din sectorul zootehnic prin plati pentru bunastarea animalelor si prin armonizarea directivelor APIA cu cele ale ANSVSA in privinta crotalierii si identificarii
– Crearea unui concept modern de dezvoltare a satului romanesc, care sa fie implementat prin noul PNDR 2014 – 2020

CAPITOLUL 10
Dezvoltare regionala si turism

Dezvoltare regionala
– Accelerarea procesului de absorbtie a fondurilor europene in cadrul Programului operational regional prin transferul responsabilitatilor de control si monitorizare a proiectelor de la nivelul Ministerului Dezvoltarii Regionale la nivelul agentiilor pentru dezvoltare regionala, simplificarea procedurilor de rambursare a cheltuielilor efectuate de beneficiarii fondurilor, stabilirea unor termene maxime pentru rambursarea de catre minister a cheltuielilor realizate de catre beneficiari, precum si reglementarea situatiei proiectelor pentru care nu se depun cereri de rambursare a cheltuielilor de catre beneficiari in termen de maximum un an
– Accelerarea procesului de contractare pentru cererile de finantare depuse de catre beneficiari, in cadrul apelurilor de proiecte, prin eliminarea controlului dublu efectuat de catre minister si de catre agentiile de dezvoltare regionala, precum si prin descentralizarea procesului de management al contractelor de finantare (incheierea de acte aditionale, modificari in cadrul bugetelor proiectelor etc.) realizat prin transferul de responsabilitati intre minister si agentiile de dezvoltare regionale
– Consolidarea rolului auditului efectuat de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale in procesul de implementare si monitorizare a proiectelor finantate in cadrul Programului operational regional, prin exercitarea misiunilor de audit independent de procesul de implementare si monitorizare a proiectelor
– Modificarea procesului de control al cererilor de rambursare depuse de catre beneficiarii fondurilor nerambursabile prin exercitarea controlului la sediul beneficiarilor, introducerea certificarii platilor pentru decontarea cererilor de rambursare de catre personalul de specialitate din cadrul Inspectoratului de Stat in Constructii si introducerea certificarii achizitiilor publice ca proces distinct in cadrul operatiunilor de monitorizare si control al proiectelor
– Stabilirea directiilor prioritare de dezvoltare regionala a Romaniei pentru perioada 2014 – 2020, prin introducerea fata de axele prioritare de dezvoltare existente – dezvoltarea polilor de crestere/dezvoltare/crestere urbana, a infrastructurii rutiere, a infrastructurii sociale, a infrastructurii de afaceri, a infrastructurii de patrimoniu si turism – si a unor directii prioritare noi, cum sunt: reabilitarea termica a locuintelor si reabilitarea centrelor istorice
– Elaborarea cadrului institutional si legal pentru implementarea urmatoarelor proiecte de importanta nationala, care sustin dezvoltarea regionala:
– Programul national pentru reabilitarea retelelor de alimentare cu energie termica (transport si distributie) din localitatile urbane proprietatea publica a autoritatilor locale;
– Programul national pentru realizarea retelelor de utilitati publice destinate structurilor de afaceri care dezvolta parcuri industriale, clustere economice, poli de competitivitate pentru a sustine dezvoltarea regionala;
– Programul national pentru reabilitarea termica a cladirilor publice destinate unitatilor de invatamant si unitatilor scolare;
– Programul national pentru reabilitarea centrelor istorice, destinat reabilitarii cladirilor cu valoare de monument istoric care se afla in stare avansata de degradare;
– Programul national pentru realizarea infrastructurii de protectie a cladirilor care se afla in zonele cu risc crescut de calamitati naturale, in special protectie impotriva inundatiilor si a zapezilor cu pericol de troienire;
– Programul national pentru consolidarea cladirilor aflate in zona de risc seismic, destinat protectiei cladirilor impotriva dezastrelor naturale cauzate in special de cutremure.
– Revizuirea proiectelor cuprinse in Programul national de dezvoltare a infrastructurii, precum si in Programul national de modernizare a localitatilor, pentru a asigura stimularea dezvoltarii regionale la nivelul Romaniei

Locuinte
– Revizuirea proiectelor incluse in Programul national de realizare a locuintelor sociale destinate tinerilor, precum si persoanelor evacuate din locuinte de catre fostii proprietari, pentru ca acestea sa corespunda scopului pentru care au fost elaborate programele
– Revizuirea proiectelor incluse in Programul national de reabilitare termica a locuintelor, pentru a asigura imbunatatirea standardelor de locuit ale populatiei si pentru a contribui la reducerea costurilor lunare cu intretinerea locuintelor populatiei
– Sustinerea realizarii de locuinte in regim de credit ipotecar si identificarea unor forme de sprijin al populatiei, in special al tinerilor si familiilor de tineri intelectuali, pentru procurarea unei locuinte

Turism
– Elaborarea cadrului institutional si legal pentru implementarea urmatoarelor programe de interes national, in vederea sustinerii turismului:
– Programul national pentru realizarea de centre balneare, cu scopul de a sustine turismul balnear in localitatile care dispun de resurse geotermale sau de alte resurse cu potential terapeutic;
– Programul national pentru turism verde in localitatile care dispun de valori naturale protejate sau de zone verzi cu potential turistic (paduri si resurse de apa) in cadrul localitatilor care pot fi exploatate in scop turistic;
– Programul national pentru reabilitarea infrastructurii de acces in statiunile turistice, precum si pentru reabilitarea retelelor de utilitati publice din statiuni.

CAPITOLUL 11
Transporturi

Obiectivul general al strategiei in domeniul transporturilor il reprezinta asigurarea infrastructurii si serviciilor capabile sa fie suportul activitatii economice si sociale, pentru imbunatatirea calitatii vietii. Pentru atingerea acestui obiectiv general si a obiectivelor specifice din toate domeniile de transport, vor fi sustinute urmatoarele masuri generale si actiuni obligatorii:
– respectarea conditiilor contractuale privind finantarea si termenele de finalizare a investitiilor in derulare;
– absorbtia accelerata a fondurilor europene pentru proiectele cuprinse in POS-T 2007 – 2013 si pregatirea portofoliului de proiecte, concomitent cu imbunatatirea procedurilor, pentru perioada de programare 2014 – 2020 a UE;
– stabilirea obligatorie pentru toate contractele de management al companiilor de stat de sub autoritatea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii a unor indicatori clari de performanta, cu garantii pentru indeplinirea acestora;
– analizarea solutiilor pentru reorganizarea, restructurarea si relansarea companiilor nationale de transporturi cu capital de stat (privatizarea, vanzarea pachetelor de actiuni, managementul privat);
– imbunatatirea cadrului legislativ specific in vederea atragerii capitalului privat, pentru finantarea investitiilor prin modificarea si unificarea legislatiei privind achizitiile publice in sensul simplificarii procedurilor si al cresterii transparentei, unificarea legislatiei privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica si elaborarea unei noi legi a parteneriatului public-privat;
– revizuirea conditiilor de desfasurare a licitatiilor, de subcontractare si de incheiere a contractelor finale, cu mentionarea clara a indicatorilor tehnici, obiectivul principal fiind eficientizarea pregatirii si implementarii proiectelor si cresterea transparentei.

Domeniul rutier
– Finalizarea sectiunilor de autostrada si a centurilor ocolitoare aflate in constructie (autostrada Bucuresti – Ploiesti, autostrada Cernavoda – Constanta, varianta de ocolire Deva – Orastie la standard de autostrada, centurile cu profil de autostrada Arad si Constanta), a unor proiecte de reabilitare a drumurilor nationale in curs de executie, precum si finalizarea altor obiective de infrastructura
– Demararea lucrarilor de executie pentru tronsoanele de autostrada, cu finantare europeana, aflate pe coridorul IV paneuropean (Timisoara – Lugoj, Lugoj – Deva), precum si pentru lucrarile de modernizare a drumurilor nationale DN 66 Bumbesti-Jiu – Petrosani si DN 76 Soimus – Varfurile
– Realizarea studiului de prefezabilitate pentru constructia Autostrazii Sudului: Bucuresti – Alexandria – Slatina – Craiova – Timisoara
– Demararea procedurilor in vederea atribuirii contractului de concesiune pentru realizarea mai multor proiecte de infrastructura: centura Bucuresti cu profil de autostrada, autostrada Targu Mures – Iasi – Ungheni, autostrada Comarnic – Brasov
– Lansarea in regim de concesiune a proiectului Pod rutier peste Dunare la Braila – Galati
– Demararea ultimei etape de reabilitare a celor 1.200 de km de drumuri nationale, aflate pe rute secundare, care nu au fost cuprinse in programele de reabilitare

Domeniul feroviar si transportul cu metroul
– Finalizarea lucrarilor de reabilitare a liniilor de cale ferata pe coridorul IV paneuropean: linia CF Bucuresti – Constanta, sectiunile Bucuresti – Baneasa, Baneasa – Fetesti si Fetesti – Constanta si a lucrarilor de modernizare a instalatiilor de centralizare electrodinamica din 11 statii CF
– Inceperea lucrarilor pe coridorul IV paneuropean feroviar: tronsonul Coslariu – Sighisoara, sectiunea a 2-a, si tronsonul Simeria – Coslariu, sectiunea a 3-a
– Reanalizarea actualei strategii de privatizare a CFR Marfa dupa aplicarea testului investitorului privat si a testului vanzatorului privat in economia de piata
– Pregatirea si lansarea proiectelor de reabilitare a garilor feroviare cu finantare europeana: Satu Mare, Baia Mare, Miercurea-Ciuc, Targu Mures, Targu Jiu
– Pregatirea si lansarea proiectelor pentru realizarea centurii feroviare a municipiului Bucuresti
– Valorificarea activelor auxiliare neutilizate prin identificarea unor solutii alternative de exploatare a acestor active, in beneficiul cailor ferate
– Regandirea modului de alocare a subventiilor pentru sustinerea transportului feroviar de calatori, pentru a elimina competitia neloiala cu transportul rutier
– Realizarea demersurilor de pregatire si lansare a licitatiei pentru executia liniei 7 de metrou: Sos. Alexandriei – Rahova – Piata Unirii – Mosilor – Obor – Colentina – Voluntari si realizarea liniei 4 de metrou: Laminorului – Gara Progresul, tronson Gara de Nord – Gara Progresul

Domeniul naval
– Finalizarea unor lucrari de infrastructura navala in curs de executie, precum podul rutier peste canalul Dunare-Marea Neagra si aparari maluri pe canalul Sulina
– Finalizarea Sistemului de masuratori topohidrografice si de semnalizare pe Dunare, a Complexului de administrare cai navigabile Giurgiu si a Sistemului de management al traficului de nave pe Dunare si de informare asupra transportului pe ape interioare (RoRIS-ANR)
– Realizarea masterplanului de dezvoltare a Portului Constanta
– Dotarea administratiilor portuare cu utilaje specifice, pentru asigurarea navigabilitatii pe Dunare in conditii de siguranta pe tot parcursul anului
– Realizarea unui program de dezvoltare a porturilor dunarene ca centre intermodale de transport de marfa si pregatirea documentatiilor tehnico-economice necesare pentru implementarea proiectelor

Domeniul aerian
– Promovarea investitiilor pentru integrarea Companiei Nationale Aeroporturi Bucuresti in conceptul de “city airport”
– Finalizarea lucrarilor de dezvoltare si modernizare a Aeroportului International Henri Coanda Bucuresti (AIHCB) si a lucrarilor de modernizare la Aeroportul International Bucuresti Baneasa (AIBB)

CAPITOLUL 12
Diplomatie si afaceri externe

Orientarea conceptuala si de principiu
Pentru a-si atinge obiectivele, politica externa a Romaniei trebuie sa fie o politica de consens national. Plecand de la premisa dinamicii proprii, deosebite, mai ales din ultima perioada, a relatiilor internationale, inclusiv de la constientizarea mutatiilor majore de tip structural prefigurate pe scena internationala de actuala criza economica si financiara, politica externa a statului roman nu trebuie sa fie influentata de evolutiile politicii interne. Aceste evolutii internationale majore – asupra carora diplomatia trebuie sa se aplece prioritar pentru a le intelege exact mecanismele si implicatiile – induc schimbari care se produc independent de cele interne dintr-o tara sau alta. Dupa o perioada in care interesul pentru politica externa a fost din pacate redus, diplomatia Romaniei trebuie reconfirmata ca institutie fundamentala pentru progresul real al statului.
Conducerea politicii externe a Romaniei are nevoie de normalitate si stabilitate, de eficienta in promovarea si apararea intereselor nationale. Managementul integrat al politicii externe romanesti presupune conducerea institutiei diplomatiei pe principii de rigoare, eficienta, onestitate si profesionalism, stabilitate si continuitate.
Diplomatia romana va urmari, ca scop esential al politicii externe a Romaniei, ridicarea si consolidarea profilului international al tarii, concomitent cu orientarea continua a actiunii diplomatice romanesti ca vector de modernizare si progres. Totodata, actiunea diplomatica a Romaniei trebuie sa vizeze prioritar cresterea securitatii tarii in sensul cel mai larg, plecand de la premisa calitatii de stat la frontiera externa a UE si NATO, cu constientizarea avantajelor si dezavantajelor pe care aceasta functie geopolitica le presupune. Din acest punct de vedere, o prioritate esentiala de politica externa o reprezinta subsumarea eforturilor diplomatice pentru extinderea in vecinatatea Romaniei a zonei democratice de prosperitate, securitate si predictibilitate, necesare pentru asigurarea securitatii nationale in sensul sau cel mai larg.
Dupa aderarea Romaniei la UE si NATO, obiective fundamentale ale politicii externe a Romaniei in perioada post-Razboi Rece, politica externa a Romaniei trebuie sa constientizeze ca este momentul recuperarii “suflului” in actiunea externa a statului roman. Aceste obiective majore, atinse cu efortul major al intregii clase politice si al intregii societati romanesti, nu au fost obiective “in sine”, ci instrumente de modernizare si crestere a profilului international al tarii. Este momentul ca ele sa fie utilizate la maximum de eficienta pentru atingerea intereselor Romaniei. Trebuie ca actiunea de politica externa sa se concentreze pentru continuarea eforturilor de realizare a integrarii europene depline, eliminarea vulnerabilitatilor inca existente, permitand astfel consolidarea statutului international al Romaniei prin asigurarea coerentei, eficacitatii si predictibilitatii politicii noastre externe. De asemenea, respectul pentru principiile si normele de drept international va continua sa se plaseze in centrul actiunii de politica externa a Romaniei.
Prin consecventa, seriozitate si dinamism, Guvernul Romaniei va actiona cu responsabilitate pentru refacerea credibilitatii si respectabilitatii internationale ale Romaniei si pentru asigurarea cu prioritate a protectiei intereselor cetatenilor sai. Astfel, definirea si promovarea prioritatilor concrete ale politicii externe romanesti vor fi raportate permanent si consecvent la interesul national si vor fi puse in serviciul demnitatii nationale si personale a cetateanului roman, al nevoilor si obiectivelor sale.

Obiective de guvernare
– Concentrarea tuturor eforturilor de actiune diplomatica pentru protejarea si promovarea intereselor nationale ale Romaniei si ale cetatenilor ei din punct de vedere politic, economic, social, cultural si din punctul de vedere al securitatii
– In acest sens, actiunea de politica externa va avea in vedere cu prioritate sustinerea obiectivului de modernizare a Romaniei si cresterea profilului statului roman pe plan european si international
– Pentru aceasta, vom urmari dezvoltarea si consolidarea profilului Romaniei in UE si NATO si punerea in valoare cu mai mare eficacitate a beneficiilor ce decurg din statutul Romaniei de membru al celor doua structuri.
– Promovarea activa, ca prioritate esentiala de politica externa, a obiectivului de transformare a vecinatatii Romaniei, atat in Balcanii de Vest, dar mai ales in vecinatatea estica, intr-o zona democratica de prosperitate, securitate si predictibilitate, necesare pentru asigurarea securitatii nationale in sensul sau cel mai larg
– In acest cadru, vom continua eforturile de promovare si actiunile ferme de sustinere a aspiratiilor de integrare europeana ale Republicii Moldova vor avea un loc central.
– Consolidarea parteneriatelor pe care Romania le-a dezvoltat in ultimii ani si promovarea de noi parteneriate, pentru eficientizarea actiunii diplomatice in context european si global. In acest sens, se vor avea in vedere tarile BRIC, respectiv Brazilia, Rusia, India, China, state din regiunea extinsa a Marii Negre, inclusiv Caucazul de Sud, Asia si in special Asia Centrala, precum si alte state din G 20
– Intarirea cooperarii bilaterale cu statele din vecinatate
– Atingerea tintelor strategice de cooperare consolidata cu state de pe alte continente catre care pot fi orientate interesele economice ale tarii noastre
– Apararea si promovarea activa a drepturilor persoanelor care apartin comunitatilor/minoritatilor romanesti din statele din vecinatatea Romaniei, in conformitate stricta cu standardele europene si, acolo unde este aplicabil, in consonanta cu aspiratiile acestor state de apropiere de Uniunea Europeana, pe baza criteriilor politice de aderare la UE

CAPITOLUL 13
Educatie

Invatamant preuniversitar
– Gestionarea in conditii optime a examenelor nationale
– Reducerea abandonului scolar, inclusiv prin redeschiderea scolilor care au fost inchise in mod abuziv
– Finalizarea programului de campusuri scolare
– Formarea personalului din invatamant prin programe POSDRU
– Asigurarea acoperirii normelor cu personal didactic titular in invatamant
– Eliminarea violentei din scoli
– Invatamant profesional racordat la piata muncii
– Programe adecvate pentru grupurile vulnerabile
– Programe pentru cei care au parasit timpuriu scoala (programul celei de-a doua sanse)
– Autonomie pentru scoli si autonomie profesionala pentru cadre didactice
– Implementarea programului “Scoala de dupa scoala”
– Adecvarea manualelor scolare la noul curriculum
– Realizarea unui parteneriat corect cu autoritatile administratiei publice locale

Invatamant universitar
– Deblocarea posturilor din invatamantul superior
– Revizuirea cifrelor de scolarizare
– Sustinerea doctoranzilor si postdoctoranzilor prin burse din programe POSDRU
– Regandirea criteriilor de promovare a cadrelor didactice in concordanta cu realitatea sistemului de invatamant romanesc, cu mentinerea calitatii drept conditie primordiala de functionare a sistemului de invatamant
– Utilizarea mai eficienta si transparenta a resurselor
– Sustinerea cercetarii stiintifice din domeniile cu potential de performanta
– Incurajarea prin mecanisme de finantare a abordarilor interdisciplinare cu potential de aplicare in realizarea de produse
– Sustinerea excelentei stiintifice prin finantarea adecvata, inclusiv a transferului tehnologic cu efecte in cresterea si dezvoltarea economica
– Utilizarea fondurilor structurale pentru dezvoltarea infrastructurii comune orientate pe cercetare sau tehnologie
– Canalele de finantare care sa sporeasca conectivitatea dintre universitati, institute de cercetare, agentii si companii pentru reducerea distantei de la stiinta la aplicatie;
– Asumarea cu prioritate de catre Guvernul Romaniei a proiectului de construire a celui mai puternic laser din lume, unul dintre primele 5 cele mai importante proiecte de realizat din fonduri europene si sustinut de catre Consiliul Investitorilor Straini
– Sprijinirea revistelor stiintifice romanesti in vederea cresterii scorului relativ de influenta

M.E.C.T.S.
– Finalizarea procedurilor parlamentare pentru Codul educatiei
– Relansarea dialogului cu partenerii sociali
– Relansarea dialogului real cu organizatiile studentesti
– Realocarea sumelor destinate obiectivelor de investitii, precum si reparatiilor capitale
– Reanalizarea obiectivelor de investitii
– Recuperarea si refacerea taberelor pentru elevi si studenti
– Reconsiderarea consiliilor consultative ale M.E.C.T.S. dupa consultarea universitatilor si a partenerilor sociali
– Gestionarea eficienta si transparenta a resurselor
– Continuarea proiectelor privind accesul la internet rapid intr-un numar cat mai mare de localitati prin dezvoltarea retelei RoEduNet

CAPITOLUL 14
Munca, familie si protectie sociala

Dezvoltarea dialogului social si pace sociala
– Cresterea ratei ocuparii atat in cadrul grupurilor defavorizate si al somerilor de lunga durata si, in special, al tinerilor, prin:
– promovarea unui program prioritar cu partenerii sociali pentru pastrarea si cresterea numarului locurilor de munca;
– modificarea Legii dialogului social – prin crearea unui grup de lucru tripartit si deblocarea activitatii CES;
– reanalizarea Codului muncii si a legii salarizarii unice pentru salariatii bugetari;
– promovarea legii internship-ului si modificarea legii uceniciei si a legii muncii zilierilor.
– Reintregirea salariilor personalului bugetar
– Reanalizarea acordului tripartit privind evolutia salariului minim brut pentru 2012 – 2016
– Crearea conditiilor pentru realizarea acordului social cu toate patronatele, sindicatele si reprezentantii societatii civile

Imbunatatirea gradului de absorbtie a fondurilor europene – POSDRU si FSE
– Punerea in aplicare a masurilor dispuse de CE – DG Employment
– Scurtarea termenelor de rambursare a platilor
– Reorganizarea AMPOSDRU si OIP-urilor

Cresterea transparentei, calitatii si respectului fata de contribuabili si pensionari
– Definitivarea sistemului ghiseului unic pentru angajatori
– Crearea cadrului legislativ pentru realizarea cardului de asigurat
– Crearea unui sistem de reclamatii si depuneri de solicitari on-line
– Reorganizarea Comisiei de contestatii de la CNPP in vederea scurtarii termenelor de solutionare

Imbunatatirea calitatii sanatatii si securitatii in munca
– Intarirea capacitatii de control a Inspectiei Muncii
– Imbunatatirea planului de control, dupa o analiza cu partenerii sociali
– Modificarea Legii Fondului de accidente de munca si boli profesionale pentru crearea unui sistem de bonus-malus pentru angajatori, in functie de investitiile si incidenta evenimentelor privind sanatatea salariatilor

Sistemul de pensii
– Restituirea contributiei la fondul asigurarilor sociale de sanatate conform deciziei Curtii Constitutionale
– Crearea cadrului legislativ pentru sistemul de pensii ocupationale

Asistenta sociala
– Dezvoltarea de servicii sociale pentru ingrijirea copiilor si a persoanelor dependente de familie si dezvoltarea unui sistem de munca la domiciliu
– Initierea Legii economiei sociale pentru sustinerea intreprinderilor sociale (societati cooperatiste, case de ajutor reciproc, ONG-uri cu activitate in domeniul social)
– Promovarea legislatiei secundare pentru punerea in aplicare a cadrului legal in ceea ce priveste tichetele sociale
– Reanalizarea cadrului legislativ in domeniul asistentei sociale in sensul armonizarii prevederilor legale si elaborarea legislatiei secundare
– Reanalizarea masurilor de ocupare a posturilor vacante in domeniul asistentei sociale
Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale va urmari intarirea capacitatii de control a institutiilor subordonate pentru stoparea fraudelor

CAPITOLUL 15
Protectia mediului inconjurator

O gestionare corecta, eficienta si transparenta a domeniului mediului bazata pe principii europene de dezvoltare durabila poate aduce o imbunatatire a calitatii vietii in Romania, beneficii economice, sociale si respectarea dreptului romanilor la un mediu sanatos si curat.
– Inceperea colaborarii active cu Comisia Europeana si celelalte institutii europene pentru diminuarea consecintelor negative cauzate de nerespectarea angajamentelor asumate prin Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana in domeniul mediului
– Accelerarea ratei de absorbtie a fondurilor europene. Reducerea riscului dezangajarilor de fonduri comunitare la sfarsitul anului 2012
– Operationalizarea Fondului de mediu prin alocarea cu prioritate a resurselor pentru investitii verzi si crearea de locuri de munca verzi
– Adoptarea unei strategii si a unui plan national de gestionare a deseurilor
– Initierea colaborarii cu autoritatile locale in vederea garantarii si implementarii dreptului la un mediu curat si sanatos, cu respectarea principiilor europene de dezvoltare durabila in comunitatile urbane
– Colaborarea cu ONG, partenerii sociali si cu autoritatile locale si stimularea participarii active a cetatenilor la luarea deciziilor de mediu
– Instituirea imediata a unui moratoriu privind exploatarea gazelor de sist pana la finalizarea studiilor ce se afla in derularea la nivel european privind impactul asupra mediului prin procedeul de fractionare hidraulica
– Avand in vedere preocuparea publica privind cazul Rosia Montana, Guvernul va reanaliza in mod transparent si pe baza de dialog deschis si democratic situatia existenta, astfel incat deciziile sa fie in acord cu interesul national, protectia mediului si legislatia europeana
– Conservarea biodiversitatii Deltei Dunarii si initierea reconstructiei ecologice a concesiunilor agricole si piscicole
– Promovarea productiei de energie din surse regenerabile pentru crestere economica si creare de locuri de munca verzi
– Cresterea suprafetei impadurite si reconstructia ecologica a padurilor corelat cu intarirea masurilor preventive si punitive contra taierilor ilegale si abuzive de masa lemnoasa
– Continuarea investitiilor pentru gestionare durabila a resurselor de apa si acces al populatiei la servicii publice la standarde europene (canalizare si apa curenta)

CAPITOLUL 16
Societatea informationala

Principalele obiective, pe termen scurt, vizeaza deblocarea proiectelor, eficientizarea functionarii entitatilor din subordinea MCSI si implementarea prevederilor europene cu privire la Agenda digitala.
Actiuni privind organizarea si eficientizarea MCSI:
– Sprijinirea dezvoltarii, inclusiv prin parteneriat public-privat, a centrelor de cercetare, furnizarea de servicii de comunicatii si de tehnologia informatiei
– Eficientizarea accesarii si utilizarii fondurilor europene pe programele POS/CCE 3.2
– Operationalizarea Punctului de contact unic
– Identificarea de solutii pentru utilizarea fondurilor europene alocate proiectului “Broadband pentru zone defavorizate”
– Actualizarea strategiei de implementare a Agendei digitale
– Reorganizarea institutelor de cercetare si a centrelor nationale apartinand MCSI
– Deblocarea licentierii DVBT – televiziune digitala terestra
– Auditarea situatiilor economico-financiare si juridice ale MCSI si ale structurilor aflate in subordinea acestuia
– Implementarea unui multiplexor digital cu acoperire nationala pentru difuzarea programelor TV in format digital
– Demararea implementarii de servicii bancare prin oficiile postale din mediul rural si mic urban
– Modernizarea serviciilor postale prin introducerea automatizarii si optimizarii fluxurilor postale la nivelul centrelor de tranzit regional

CAPITOLUL 17
Strategii guvernamentale, transparenta si colaborarea cu societatea civila

Strategii guvernamentale
– Stabilirea si operationalizarea cadrului de utilizare a capacitatii de consultanta si asistenta tehnica a organizatiilor neguvernamentale pe baza expertizei existente la nivelul sectorului asociativ, pentru elaborarea de politici publice in interes national si comunitar
– Elaborarea planului de actiune si stabilirea grupului de lucru si a grupurilor sectoriale pentru elaborarea Agendei Romania 2020, structura care va continua activitatea de evaluare si monitorizare pe baza comitetelor sectoriale
– Sustinerea initiativelor de implementare a Planului de actiune pentru o guvernare deschisa catre cetateni si asigurarea cadrului de dezvoltare a parteneriatului public-privat pentru dezvoltarea acestor initiative
– Promovarea pactelor de integritate prin adoptarea normelor ce definesc standardele acestora in procesul de achizitii publice si in parteneriatele public-private, sub forma unor pacte asumate de autoritatile contractante, ofertanti si de terti (martorul social), etapa urmata de implementarea si evaluarea constanta a modului si gradului de respectare a pactelor de integritate, conform metodologiei utilizate la nivel international. Promovarea acestora trebuie sa fie dublata de instituirea unui sistem eficient de black-listing si white-listing, precum si de transparentizarea contractelor publice.

Transparenta decizionala
– Stabilirea cadrului normativ si functional care sa asigure transparenta cheltuielilor publice prin stabilirea declaratiei de cheltuieli lunare ale autoritatilor publice centrale, locale si ale institutiilor publice aflate in subordinea sau coordonarea acestora. Declaratiile lunare de cheltuieli si declaratiile lunare de progres ale programelor publice vor fi puse pe un portal online, accesibil publicului in conditii de totala transparenta si fara taxa
– Intarirea legilor transparentei decizionale si accesului la informatii cu instrumente care sa le asigure aplicarea ca o garantie a dreptului constitutional la informare
– Stabilirea mecanismelor functionale care sa asigure dreptul contribuabililor la buna administrare a afacerilor publice

Colaborarea cu societatea civila
– Bazarea actului de guvernare pe un parteneriat intre autoritatile publice si societatea civila. In acest sens, Guvernul va face permanenta activitatea Colegiului Primului-Ministru pentru asociatii si fundatii si organizarea consiliilor consultative, avand un rol consultativ pe langa autoritatile administratiei publice centrale.
– Elaborarea bazei de date cu partile sociale interesate la nivelul ministerelor si utilizarea ei din oficiu pentru transmiterea in avans a informatiilor cu privire la proiectele de politici publice
– Participarea activa a societatii civile la buna organizare a procesului electoral