Anularea dispozitiilor art. 2, 6, 8, 10, 11 si 15 din HG 735/2010

In M. Of. nr. 308 din 9 mai 2012 a fost publicata Sentinta civila nr. 114/2011 a Curtii de Apel Cluj – Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal.

Sentinta civila nr. 114/2011

Sedinta publica din data de 21 februarie 2011

Dosar nr. 1.966/33/2010
Instanta constituita din:
Presedinte – Monica Ileana Iuga
Grefier- Luminita Florean

S-a luat in examinare actiunea in contencios administrativ formulata de reclamantii Bercea Ionel, Carcu Ioan, Chereches Aurel, Ciuclea Florin Doru, Codrea Gheorghe, Dan Vasile, Galos Liviu, Iepure Viorel, Ladar Gavril, Pacurar Stelian Vasile, Pintea Alexandru, Prunean Vasile Ozon, Rosu Ion, Suciu Nicolae, Talos Cornel Vasile, Teodorescu Ion, Vaidos Ion si Varga Iosif si cererea de interventie formulata de intervenientul Ministerului Administratiei si Internelor in contradictoriu cu paratul Guvernul Romaniei, avand ca obiect anulare acte emise de autoritatile de reglementare – HG 735/2010 – recalculare pensii speciale.
La apelul nominal facut in cauza s-a prezentat avocat Iepure Viorel pentru reclamanti, lipsa fiind celelalte parti.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei, dupa care reprezentantul reclamantilor arata ca nu mai are de invocat exceptii prealabile sau de formulat cereri in probatiune si solicita cuvantul pe fond.
Curtea, in urma deliberarii, constata ca nu mai sunt de invocat exceptii prealabile sau de formulat cereri in probatiune, apreciaza ca prezenta cauza este in stare de judecata, declara inchisa faza probatorie si acorda cuvantul pe fond.
Reprezentantul reclamantilor arata ca, desi HG 735/2010 a fost abrogata prin OUG 1/2011, prezenta cauza nu a ramas fara obiect, intrucat abrogarea produce efecte de la data intrarii in vigoare a OUG 1/2011, iar nulitatea are efecte retroactive, respectiv de la data adoptarii Hotararii Guvernului nr. 735/2010 pana la data intrarii in vigoare a OUG 1/2011, perioada in care actul a carui anulare se solicita a produs efecte juridice, fiind emise decizii de recalculare a pensiilor.
Pe fond, solicita anularea dispozitiilor art. 2, 6, 8, 10, 11 si 15 din HG 735/2010 pentru motivele expuse pe larg in scris si sustinute in fata instantei, cu cheltuieli de judecata, sens in care depune la dosar dovada achitarii onorariului avocatial (f. 156 – 157). In sustinere se arata ca toate articolele sunt nelegale, adauga la Legea 119/2010 unele dispozitii necuprinse in lege, in sensul ca obliga reclamantii sa solicite documente doveditoare privind veniturile pe care le-au realizat si sa le depuna la organul de pensii, insotite de o cerere de recalculare, iar in cazul nedepunerii acestor acte vor fi sanctionati cu determinarea punctajului mediu anual pe baza salariului mediu brut pe economie. De asemenea, se arata ca pentru recalcularea pensiilor se autorizeaza entitati implicate in acest proces sa incheie contracte cu diverse persoane pentru a proceda la recalcularea pensiilor, aceasta fiind nelegala intrucat nu s-au stabilit criterii pentru selectarea acestor persoane.
Totodata, solicita potrivit dispozitiilor art. 23 din Legea nr. 554/2004 publicarea hotararii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dupa ramanerea irevocabila a hotararii.
Cu privire la cererea de interventie formulata de Ministerului Administratiei si Internelor, solicita respingerea acesteia ca nefondata.

CURTEA:
Prin cererea inregistrata la data de 7 decembrie 2010, reclamantii Bercea Ionel, Carcu Ioan, Chereches Aurel, Ciuclea Florin Doru, Codrea Gheorghe, Dan Vasile, Galos Liviu, Iepure Viorel, Ladar Gavril, Pacurar Stelian Vasile, Pintea Alexandru, Prunean Vasile Ozon, Rosu Ion, Suciu Nicolae, Talos Cornel Vasile, Teodorescu Ion, Vaidos Ion si Varga Iosif, in contradictoriu cu paratul Guvernul Romaniei, au solicitat anularea art. 8, 11 si 15 din HG 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislatiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 527 din 28 iulie 2010, si suspendarea aplicarii art. 8, 11 si 15 din HG 735/2010, pana la solutionarea definitiva si irevocabila a cauzei, cu cheltuieli de judecata.
Prin Incheierea nr. 5 din 10 ianuarie 2011 a Curtii de Apel Cluj, pronuntata in Dosarul nr. 1.966/33/2010, s-a dispus suspendarea executarii prevederilor art. 11 si 15 din HG 735/2010 pana la solutionarea definitiva si irevocabila a Dosarului nr. 1.966/33/2010 al Curtii de Apel Cluj si s-a respins cererea de suspendare a prevederilor art. 8 din HG 735/2010.
In motivarea cererii lor, reclamantii au aratat ca stabilirea pensiei de urmas asa cum se prevede in art. 8 (“procentual din pensia recalculata la care ar fi avut dreptul sustinatorul decedat”) ar fi nelegala, intrucat insasi pensia recalculata la care s-ar raporta (la care ar fi avut dreptul sustinatorul decedat) ar fi stabilita nelegal, deoarece:
a) prin dispozitiile art. 2 alin. (2), (3), (4), (6) si (7), art. 6 alin. (1) si (2), precum si ale art. 10 alin. (2) din HG 735/2010, reclamantii sunt obligati sa solicite documente doveditoare privind veniturile pe care le-au realizat si sa le depuna la organul de pensii insotite de o cerere de recalculare a pensiei. Aceste dispozitii constituie adaugari la lege intrucat Legea nr. 119/2010, in aplicarea careia a fost adoptata hotararea, nu instituie in sarcina pensionarilor militari vreo astfel de obligatie;
b) conform art. 6 alin. (4) din HG 735/2010, in situatia in care nu se depun documente doveditoare privind veniturile de natura salariala din anumite perioade, sanctiunea consta in determinarea punctajului mediu anual pe baza salariului mediu brut pe economie din perioadele respective.
De altfel, constatand nelegalitatea dispozitiilor art. 2 alin. (2), (3), (4), (6) si (7), art. 6 alin. (1), (2) si (4), precum si ale art. 10 alin. (2) din HG 735/2010, Curtea de Apel Cluj a dispus anularea acestora prin Sentinta civila nr. 443 din 23 noiembrie 2010, pronuntata in Dosarul nr. 1.510/33/2010.
Apoi, dispozitia din art. 11, conform careia “pensiile de serviciu ale caror cuantumuri au fost stabilite prin aplicarea hotararilor definitive si irevocabile ale instantelor de judecata se recalculeaza potrivit prevederilor prezentei hotarari”, este nelegala pentru motivele aratate la punctul 1.
Dispozitia din art. 15, conform careia “pentru recalcularea pensiilor prevazute la art. 1 se autorizeaza entitatile implicate in acest proces, din cadrul institutiilor din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, sa incheie contracte de prestari servicii/conventii civile”, este nelegala.
In HG 735/2010 nu s-au precizat clar activitatile (colectarea datelor din arhive, introducerea datelor in sistemul informatic, prelucrarea datelor etc.) pentru care “entitatile implicate in acest proces” ar putea incheia astfel de contracte si conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca persoanele cu care se vor incheia astfel de contracte.
De altfel, cu privire la art. 15 din HG 735/2010, la punctul 6 din Avizul Consiliului Legislativ nr. 927 din 19 iulie 2010 referitor la proiectul acestui act al Guvernului s-a aratat ca “in legatura cu incheierea de contracte de prestari servicii/conventii civile pentru recalcularea pensiilor, reclamantii au opinat ca aceasta ipoteza juridica nu este suficient de clar fundamentata si formulata. Astfel, pe langa faptul ca aceasta operatiune presupune alocarea unor fonduri banesti”, nu sunt precizate conditiile in care entitatile implicate in acest proces ar putea recurge la aceste contracte (de exemplu, lipsa personalului calificat pentru realizarea acestor recalculari, daca este o regula sau o exceptie, cu ce categorie de prestatori de servicii ar urma sa se incheie aceste contracte etc.); in orice caz, reclamantii considera ca recurgerea la asemenea contracte ar trebui facuta numai in subsidiar, in cazuri temeinic motivate.
In ciuda recomandarilor facute de Consiliul Legislativ, la redactarea formei finale nu s-a tinut cont de acest aviz, Guvernul autorizand entitatile implicate in acest proces sa decida cu cine incheie aceste contracte si ce conditii de calificare trebuie sa indeplineasca persoanele care vor contribui la stabilirea unui drept fundamental al pensionarilor militari. Pe langa motivele obiective (lipsa din arhive a statelor de plata, caracterul ilizibil al statelor de plata intocmite cu multi ani in urma si redactare cu cerneala de slaba calitate etc.), acesta poate fi un alt motiv al intocmirii cu mari deficiente a documentele doveditoare privind veniturile lunare.
Paratul Guvernul Romaniei, prin intampinare, a solicitat respingerea actiunii formulate de reclamanti.
Paratul a aratat ca HG 735/2010 a fost adoptata in temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 3 alin. (3) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor.
La elaborarea actului au fost respectate dispozitiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, precum si cele cuprinse in Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum si a altor documente, in vederea adoptarii/aprobarii, regulament aprobat prin HG 561/2009. Totodata, paratul a mai aratat ca proiectul actului administrativ a fost avizat de catre autoritatile publice interesate in aplicarea acestuia, respectiv de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Justitiei.
Proiectul a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, cu Avizul nr. 927 din 19 iulie 2010.
In conformitate cu dispozitiile art. 3 alin. (3) din Legea nr. 119/2010, au fost emise HG 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislatiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor si HG 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevazute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, acte normative care reglementeaza procedura de recalculare a pensiilor de serviciu acordate in baza unor legi speciale.
In urma analizei de detaliu a sistemului de pensii publice si a evolutiei acestuia prin pastrarea structurii actuale in corelatie cu tendintele macroeconomice si demografice din Romania s-au conturat o serie de probleme majore, prezente si viitoare.
Existenta unor sisteme speciale de pensii publice, care au introdus o serie de privilegii si tratamente favorabile unor categorii profesionale, a condus la crearea unui decalaj urias intre cea mai mare si cea mai mica pensie platita de stat. Existenta unor acte normative care reglementeaza organizarea si functionarea diferitelor sisteme de pensii publice ingreuneaza in mod evident functionarea sistemului de pensii.
Aceste aspecte au condus la necesitatea reformarii sistemului public de pensii prin adoptarea unei legi unitare a pensiilor publice, motivata de o serie de factori macroeconomici si sociali si prin care s-a urmarit asigurarea sustenabilitatii financiare a sistemului de pensii publice, eliminarea discrepantelor privind contributia la bugetul asigurarilor sociale si inegalitatile de alocare a resurselor pentru finantarea pensiilor publice, eliminarea legilor speciale de pensionare care prevad criterii diferite, avantajoase, in favoarea anumitor categorii profesionale, armonizare a sistemului public de pensii cu practica europeana si cu recomandarile Uniunii Europene in domeniu si simplificarea legislatiei referitoare la pensiile publice.
Masurile ce au fost adoptate prin actul administrativ contestat se adreseaza tuturor persoanelor care beneficiaza de pensie acordata in baza Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat si, respectiv, in baza Legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat si alte drepturi de asigurari sociale ale politistilor. Prin emiterea actului s-a urmarit respectarea egalitatii de tratament intre toti participantii la sistemul public de pensii, contribuabili si beneficiari, respectiv instituirea unui tratament nediscriminatoriu in ceea ce priveste drepturile si obligatiile prevazute de lege.
S-a amintit si imprejurarea ca, pronuntandu-se asupra obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, a stabilit ca sunt constitutionale dispozitiile privind recalcularea pensiilor de serviciu prevazute la art. 1 din lege, cu exceptia pensiilor de serviciu ale judecatorilor, procurorilor si judecatorilor, respectiv magistratilor-asistenti ai Curtii Constitutionale, recalcularea acestora urmand a se realiza conform prevederilor legale in vigoare.
Relevanta in speta este si Decizia nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, in care s-a statuat ca “o lege nu este retroactiva atunci cand modifica pentru viitor o stare de drept nascuta anterior si nici atunci cand suprima producerea in viitor a efectelor unei situatii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru ca in aceste cazuri legea noua nu face altceva decat sa refuze supravietuirea legii vechi si sa reglementeze modul de actiune in timpul urmator intrarii ei in vigoare, adica in domeniul ei propriu de aplicare” – a carei aplicabilitate a fost consemnata si prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 871 din 25 iunie 2010 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor.
Astfel, in executarea dispozitiilor legale, Guvernul a fost abilitat sa aprobe prin hotarare, in termen de 15 zile de la intrarea in vigoare a Legii nr. 119/2010, metodologia de recalculare a pensiilor prevazute la art. 1.
Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 119/2010, pensiile fostilor militari devin pensii in intelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, iar recalcularea lor are loc in temeiul acestui act normativ, astfel cum dispune in mod imperativ art. 3 alin. (1) din Legea nr. 119/2010: “Pensiile prevazute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate in plata, se recalculeaza prin determinarea punctajului mediu anual si a cuantumului fiecarei pensii, utilizand algoritmul de calcul prevazut de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.”
Asadar, recalcularea pensiilor reclamantilor se face prin efectul Legii nr. 119/2010 si este obligatorie in toate cazurile prevazute la art. 1 din acest act normativ, iar nu facultativa si lasata la latitudinea beneficiarilor.
Ca atare, la termenele prevazute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 119/2010, recalcularea pensiilor stabilite pe baza legislatiei anterioare, care devin pensii in intelesul Legii nr. 19/2000, trebuie sa isi produca efectele.
Metodologia de recalculare a pensiilor aprobata prin HG 735/2010, data in aplicarea legii, prevede la art. 2 alin. (3) posibilitatea beneficiarilor de a solicita, pentru perioadele in care si-au desfasurat activitatea in Ministerul Apararii Nationale, documentele doveditoare prin centrele militare judetene/ zonale/ de sector sau prin unitatile militare din care au facut parte, dupa caz.
Solutia aleasa este fireasca, intrucat pensiile militare de stat erau stabilite in functie de vechimea in serviciu. In schimb, in sistemul public de pensii, pensiile se stabilesc prin determinarea punctajului mediu anual in raport de stagiul de cotizare, iar, ca regula, constituie stagiu de cotizare perioadele in care persoanele au platit contributii de asigurari sociale. Trebuie astfel dovedita realizarea unor venituri pentru care s-au platit contributii de asigurari sociale.
Art. 6 alin. (1) din HG 735/2010 prevede, ca regula, ca “Determinarea punctajului mediu anual se face pe baza datelor din dosarele de pensie existente in pastrare la structurile de pensii din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, precum si Serviciul Roman de Informatii” si, potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, “in situatia in care in dosarele de pensionare sunt inscrise perioade care constituie vechime in serviciu, fara date referitoare la venitul realizat lunar, determinarea punctajului mediu anual se efectueaza pe baza documentelor doveditoare solicitate de beneficiari structurilor prevazute la art. 2 alin. (3) si (4)”.
Cu toate acestea, chiar daca nu se solicita si nu se depun documentele doveditoare necesare stabilirii punctajelor medii anuale, din care sa reiasa veniturile realizate lunar, la art. 5 alin. (4) din Legea nr. 119/2010 s-a prevazut in mod expres ca “In cazul pensiilor prevazute la alin. (1), pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare si pentru care nu pot fi dovedite venituri de natura salariala, la determinarea punctajului mediu anual se utilizeaza salariul mediu brut pe economie din perioadele respective”.
Aceste documente sunt cerute, asadar, doar in completarea datelor din dosarele de pensie deja existente, iar dispozitiile art. 6 alin. (4) din HG 735/2010 reiau modalitatea de calcul prevazuta de art. 5 alin. (4) din Legea nr. 119/2010 in sensul aratat, respectiv ca “pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare si pentru care nu au putut fi dovedite veniturile realizate lunar sau documentele doveditoare nu au fost depuse in termenul pentru recalculare prevazut de lege, la determinarea punctajului mediu anual se utilizeaza salariul mediu brut pe economie din perioadele respective”, astfel cum prevede art. 6 alin. (5) din HG 735/2010.
Astfel, este vorba de o modalitate de calcul stabilita prin lege, care devine aplicabila numai in situatia in care pentru anumite perioade de cotizare nu pot fi dovedite venituri de natura salariala, si reprezinta o garantie din partea statului a minimului pensiei de care vor beneficia fostii militari.
Este de observat, totodata, ca dispozitiile art. 161 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 prevad ca “In conditiile in care, pentru o anumita perioada care constituie stagiu de cotizare, in carnetul de munca nu sunt inregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare ale acestora. In caz contrar, la determinarea punctajului mediu anual se utilizeaza salariul minim pe tara, in vigoare in perioada respectiva”.
Asadar, beneficiarii recalcularii pensiilor in temeiul Legii nr. 119/2010 au un regim mai favorabil decat asiguratii din sistemul public de pensii, intrucat in cazul in care nu sunt dovedite drepturile salariale, punctajul mediu anual se raporteaza nu la salariul minim pe tara, ci la salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.
Sub un alt aspect, raportat la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, mentionam ca aceasta a statuat ca legea nu garanteaza un anumit cuantum al dreptului patrimonial, ci doar plata acestuia, ca drept castigat. Dreptul la pensie este dreptul garantat de Constitutie, iar nu cuantumul acestuia, legiuitorul fiind in drept sa modifice, ori de cate ori apare aceasta necesitate, conditiile si criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul si cuantumul acestora.
In concluzie, in raport cu motivele expuse mai sus, intrucat sustinerile reclamantilor nu sunt in masura sa sustina nelegalitatea Hotararii Guvernului nr. 735/2010, paratul a solicitat respingerea cererii de anulare a acestui act administrativ ca neintemeiata.
Totodata, reclamantii au depus la dosarul cauzei o precizare de actiune prin care au solicitat anularea art. 2, 6 si 10 din HG 735/2010.
In motivare s-a aratat ca dispozitiile art. 2 ii obliga, prin adaugare la lege, sa solicite documentele doveditoare ale veniturilor, desi Legea nr. 119/2010 nu are nicio dispozitie in acest sens. Prin dispozitiile art. 6 sunt sanctionati, prin adaugare la lege, cu recalcularea pensiei pe baza salariului mediu pe economie daca nu depun documente doveditoare privind veniturile, iar prin art. 10 se dispune in mod nelegal sa depuna cereri de recalculare a pensiei si documente doveditoare.
In final, s-a precizat ca, in conformitate cu prevederile art. 23 din Legea nr. 554/2004, Sentinta civila nr. 443/2010 a Curtii de Apel Cluj va fi general obligatorie doar de la data ramanerii definitive si irevocabile.
Ministerul Administratiei si Internelor a formulat cerere de interventie in interesul paratului Guvernul Romaniei prin care a solicitat respingerea cererii de anulare a art. 8, 11 si 15 din HG 735/2010.
Se arata ca temeiurile de fapt si de drept invocate de catre reclamanti nu constituie motive de nelegalitate a procedurii de emitere a actului administrativ, iar pe considerente de oportunitate instanta nu poate dispune anularea unui act administrativ.
Se mai invedereaza ca prevederile legale contestate trebuie analizate prin prisma dispozitiilor art. 161 alin. (2), art. 164 si art. 167^2 din Legea nr. 19/2000, intrucat procedura de stabilire, plata, suspendare, recalculare, incetare si contestare a pensiilor este cea prevazuta in acest act normativ.
Analizand cererea de chemare in judecata formulata, Curtea retine urmatoarele:
HG 735/2010 a fost adoptata in baza art. 3 alin. (3) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor. Instanta a fost investita cu anularea art. 2, 6, 8, 10, 11 si 15 din HG 735/2010, invocandu-se ca principal faptul ca a fost adoptata cu exces de putere, fiind prevazuta pentru prima data obligatia depunerii cererilor de recalculare a pensiilor si a documentelor doveditoare a veniturilor realizate, sub sanctiunea calcularii pensiei prin raportare la venitul mediu pe economie, cu posibilitatea de a delega atributia efectuarii operatiunilor administrative pe care le presupune recalcularea pensiilor militarilor unor entitati de drept privat prin incheierea unor contracte de prestari servicii.
Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, a fost abrogata in mod expres HG 735/2010, in intregul sau.
Prima chestiune care trebuie lamurita este aceea daca nu cumva demersul reclamantilor nu a ramas lipsit de obiect ca urmare a acestui incident survenit dupa sesizarea instantei de judecata, respectiv daca reclamantii mai justifica un interes actual in sustinerea cererii de anulare a unui act administrativ care a fost abrogat dupa sesizarea instantei.
In incercarea de a da un raspuns acestei probleme controversate, Curtea constata ca nici legea contenciosului administrativ si nici teoria dreptului administrativ nu mentioneaza cu ocazia enumerarii conditiilor de admisibilitate a actiunii in contencios administrativ cerinta ca actul normativ sa fie in vigoare.
In speta, reclamantii au argumentat ca normele contestate au produs efecte juridice intre data adoptarii si data abrogarii lor, in sensul ca au determinat emiterea unor decizii de recalculare a pensiilor incepand cu data de 1 ianuarie 2011, cu luarea in considerare a regulii determinarii punctajului prin raportare la salariul mediu pe economie pentru perioadele in privinta carora nu s-a facut dovada drepturilor salariale de catre beneficiari.
In conditiile in care paratul nu a contestat aceasta imprejurare sustinuta de reclamanti, Curtea apreciaza ca acestia justifica in continuare un interes in atacarea Hotararii Guvernului nr. 735/2010 care a stat la baza emiterii deciziilor de recalculare.
In Legea nr. 24/2000, la art. 4 alin. (3) se prevede ca actele normative date in executarea legilor, ordonantelor sau hotararilor Guvernului se emit in limitele si potrivit normelor care le ordona.
Hotararile de Guvern reprezinta o categorie de acte administrative specifice organelor centrale ale puterii executive; ele se adopta pentru organizarea executarii legilor si nu pot contraveni principiilor si dispozitiilor cuprinse intr-o lege. Conformitatea cu legea a tuturor actelor juridice, fiind o consecinta a principiului suprematiei legii, se aplica oricarui act ce emana de la alte organe. Cat priveste actele administrative, acestea fiind acte de executare a legii, conditia de conformitate este indiscutabila.
Intrucat hotararea de Guvern se adopta in baza legii si urmareste organizarea si executarea in concret a legii, aceasta nu poate institui norme derogatorii de la lege, posibilitate rezervata doar actelor normative de nivel cel putin egal cu cel al reglementarii de baza. De aceea, atunci cand o hotararea Guvernului incalca legea sau adauga la lege, ea poate fi anulata.
In continuare se va reda continutul prevederilor contestate si se va efectua o analiza punctuala a motivelor de nelegalitate invocate.
Art. 2 din HG 735/2010 este redactat dupa cum urmeaza: “(1) Recalcularea pensiilor prevazute la art. 1 se realizeaza prin determinarea stagiilor de cotizare si punctajelor medii anuale, pe baza veniturilor realizate lunar de catre beneficiari si stabilirea cuantumului fiecarei pensii. (2) Documentele doveditoare necesare stabilirii punctajelor medii anuale in vederea recalcularii pensiilor sunt prevazute in anexele nr. 1a, 1b si 2. (3) Pentru perioadele in care beneficiarii si-au desfasurat activitatea in Ministerul Apararii Nationale, documentele doveditoare se solicita de catre acestia prin centrele militare judetene/zonale/de sector sau prin unitatile militare din care au facut parte, dupa caz. (4) Pentru perioadele in care beneficiarii si-au desfasurat activitatea in celelalte institutii din sistemul national de aparare, ordine publica si siguranta nationala, precum si din sistemul administratiei penitenciarelor, documentele doveditoare se solicita de catre acestia de la ultima unitate din care au facut parte sau de la structura de resurse umane a inspectoratelor generale/similare, in situatia in care aceste unitati au fost desfiintate. (5) Pentru personalul trimis in misiune permanenta in strainatate sau, dupa caz, pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, la determinarea punctajului mediu anual se vor lua in calcul veniturile corespunzatoare functiei pe care acesta a fost incadrat in tara. (6) Documentele doveditoare obtinute in conditiile alin. (3) si (4) se depun de catre beneficiari la structurile de pensii din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, precum si Serviciul Roman de Informatii de la care primesc drepturile de pensie. (7) Recalcularea prevazuta la alin. (1) se efectueaza in ordinea inregistrarii documentelor doveditoare la structurile de pensii, iar in lipsa acestora, incepand cu cele mai vechi dosare aflate in plata, in functie de anul si luna deschiderii dreptului la pensie.”
Principala nemultumire a reclamantilor in legatura cu acest text din hotararea de Guvern vizeaza obligatia instituita in sarcina destinatarilor Legii nr. 119/2010 de a efectua demersuri administrative la centrele militare judetene/zonale/de sector sau la unitatile militare din care au facut parte in vederea identificarii veniturilor de natura salariala de care au beneficiat in timpul activitatii si de a depune documentele doveditoare la structurile de pensii din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor si din Serviciul Roman de Informatii, de la care primesc drepturile de pensie.
Afirmatiile reclamantilor potrivit carora acest act administrativ emis in aplicarea Legii nr. 119/2010 ar institui obligatii suplimentare in sarcina lor sunt intemeiate. Si aceasta, intrucat Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor stabileste la art. 4 alin. (1) “ca recalcularea pensiilor prevazute la art. (1) se realizeaza de catre institutiile in evidenta carora se afla persoanele beneficiare …”, iar in art. 7 alin. (1) se arata ca “procedura de stabilire, plata, suspendare, recalculare, incetare si contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevazuta de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare”. Referirile se vor face in continuare la Legea nr. 19/2000, desi a fost abrogata prin Legea nr. 263/2010, incepand cu data 1 ianuarie 2011, intrucat procedura de stabilire, plata, suspendare, recalculare, incetare si contestare a pensiilor prevazuta de acest din urma act normativ este identica cu cea din Legea nr. 19/2000.
Din reglementarea de ansamblu a Legii nr. 19/2000 la care face trimitere Legea nr. 119/2010 se deduce ca in orice situatie in care apar modificari legislative in materia pensiilor casele teritoriale de pensii au obligatia de a proceda la recalcularea pensiilor din oficiu. Cum dreptul la acordarea pensiei al reclamantilor era nascut la momentul modificarii Legii nr. 164/2001 prin Legea nr. 119/2010, iar pensia se afla in plata, odata cu schimbarea cadrului legislativ trebuia sa se dispuna recalcularea cuantumului acesteia prin aplicarea modalitatii de calcul stipulate la art. 3 din Legea nr. 119/2010, nefiind necesare formularea unei cereri in acest scop si nici depunerea unor documente suplimentare de catre beneficiarii pensiilor in plata.
Sarcina identificarii veniturilor persoanelor carora li s-a stabilit dreptul la pensie apartine, potrivit dreptului comun in materie de asigurari sociale, caselor teritoriale de pensii. Aceasta concluzie rezulta din suma de obligatii pe care legiuitorul a stabilit-o in sarcina angajatorilor, pe de o parte, si a CNPAS sau a caselor teritoriale de pensii, pe de alta parte, prin urmatoarele dispozitii legale: art. 6 alin. (1) – obligatia angajatorilor de a depune lunar la casa teritoriala de pensii declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor sociale de stat, art. 36 alin. (1) si (2) – colectarea, evidenta si pastrarea datelor privind contributiile de asigurari sociale se asigura prin casele teritoriale de pensii, art. 39 – stagiul de cotizare se certifica asiguratilor anual, din oficiu, de catre CNPAS, prin casele teritoriale de pensii, art. 89 alin. (1) si (2) – revizuirea din oficiu in situatia in care se constata erori in stabilirea si in plata drepturilor de pensie sau daca elementele avute in vedere la calculul initial al pensiei au suferit modificari inscrise si confirmate in Declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor sociale de stat.
Prin urmare, prin rasturnarea sarcinii probei veniturilor salariale obtinute de reclamanti in timpul activitatii li se creeaza un dezavantaj net daca ne raportam la beneficiarii dreptului de pensie din sistemul public de pensii si se instituie in sarcina acestora o obligatie suplimentara pe care nici Legea nr. 119/2010 si nici Legea nr. 19/2000 nu o prevad. Aceasta obligatie este una excesiva deoarece o parte dintre unitatile militare in care au fost incadrati reclamantii au fost desfiintate ca efect al restructurarii fortelor armate romane, fiind intampinate dificultati majore in identificarea statelor de plata ale fostilor militari. Apoi, la dosarele de pensionare aceste documente nu se gasesc deoarece dreptul de pensie le-a fost stabilit pe baza veniturilor din ultima perioada de activitate, fara a se avea in vedere totalitatea veniturilor salariale.
Intrucat art. 8 – privitor la pensia de urmas – si art. 11 – privitor la pensiile stabilite prin aplicarea unor hotarari definitive si irevocabile ale instantelor de judecata – din HG 735/2010 fac trimite la aceeasi metodologie de recalculare, Curtea apreciaza ca si aceste dispozitii contravin art. 4 si 7 din Legea nr. 119/2010.
Apoi, prin art. 6 din HG 735/2010 s-a stabilit ca: “(1) Determinarea punctajului mediu anual se face pe baza datelor din dosarele de pensie existente in pastrare la structurile de pensii din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, precum si Serviciul Roman de Informatii. (2) In situatia in care in dosarele de pensionare sunt inscrise perioade care constituie vechime in serviciu, fara date referitoare la venitul realizat lunar, determinarea punctajului mediu anual se efectueaza pe baza documentelor doveditoare solicitate de beneficiari structurilor prevazute la art. 2 alin. (3) si (4). (3) Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare, altele decat cele prevazute la alin. (2), la determinarea punctajului mediu anual se aplica prevederile Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare. (4) Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare si pentru care nu au putut fi dovedite veniturile realizate lunar sau documentele doveditoare nu au fost depuse in termenul pentru recalculare prevazut de lege, la determinarea punctajului mediu anual se utilizeaza salariul mediu brut pe economie din perioadele respective. (5) In perioada 1 aprilie 2001 – 1 august 2007, punctajelor anuale nu li se aplica plafonarea prevazuta de legislatia privind pensiile din sistemul public in vigoare in perioada respectiva.”
Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor prevede la art. 5 alin. (4) ca “pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare pentru care nu pot fi dovedite venituri de natura salariala, la determinarea punctajului mediu anual se utilizeaza salariul mediu brut pe economie din perioadele respective”. Dupa cum se poate observa, dispozitiile art. 6 din HG 735/2010 extind posibilitatea determinarii punctajului mediu anual prin raportare la salariul mediu brut pe economie din perioada respectiva si la situatia in care documentele doveditoare nu au fost depuse de catre beneficiarii pensiilor in plata in interiorul termenului pentru recalculare prevazut de lege. Aceasta dispozitie contravine flagrant prevederilor art. 5 alin. (4) din Legea nr. 119/2010 si art. 4 din Legea nr. 24/2000, deoarece aduce atingere substantei dreptului la pensie care este garantat de catre Constitutia Romaniei. Restrangerea exercitiului acestui drept nu are nicio justificare rezonabila si nu reprezinta o masura proportionala raportat la scopul urmarit: reducerea cheltuielilor publice, ci reflecta doar graba autoritatilor publice de a micsora drepturile patrimoniale ale reclamantilor prin infrangerea unor principii constitutionale, fiind de notorietate ca veniturile militarilor depaseau de regula cu mult valoarea salariului mediu brut pe economie din perioada respectiva.
Nu pot fi retinute in apararea paratului dispozitiile art. 161 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 care prevad ca “In conditiile in care, pentru o anumita perioada care constituie stagiu de cotizare, in carnetul de munca nu sunt inregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare ale acestora. In caz contrar, la determinarea punctajului mediu anual se utilizeaza salariul minim pe tara, in vigoare in perioada respectiva”, deoarece prezentarea de catre asigurat a unor acte doveditoare este lasata la latitudinea acestuia si nu reprezinta o obligatie, a carei nerespectare sa fie sanctionata prin determinarea punctajului pe baza salariului mediu brut pe economie. Apoi prezentarea unor acte doveditoare in conditiile Legii nr. 19/2000 constituie o situatie de exceptie, si anume in cazul pensionarilor care nu au avut carnet de munca (avand in vedere ca acest document contine toate datele privind veniturile), in timp ce art. 6 alin. (2) din HG 735/2010 instituie pentru pensionarii militari o regula, avand in vedere ca in dosarele de pensie sunt inscrise doar veniturile din ultimele luni de activitate.
La art. 10 din HG 735/2010 se prevede ca: “(1) Pensia de serviciu recalculata, potrivit Legii nr. 119/2010, poate fi modificata la cererea beneficiarului, in baza actelor doveditoare prezentate de acesta, intocmite conform prevederilor legale, din care rezulta date si elemente, altele decat cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial, perioade suplimentare la vechimea in munca sau la vechimea in serviciu, care, conform Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se au in vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare. (2) Drepturile de pensii recalculate potrivit alin. (1) se acorda astfel: a) de la data de intai a lunii urmatoare expirarii procesului de recalculare, daca cererea, impreuna cu documentele doveditoare, a fost depusa in termenul general de prescriptie; b) din prima zi a lunii urmatoare celei in care cererea, impreuna cu documentele doveditoare, a fost depusa la casa de pensii, dupa termenul prevazut la lit. a).”
Pentru argumentele expuse in paragrafele anterioare, si acest text contravine Legii nr. 119/2010 in masura in care modificarea pensiei recalculate nu se face din oficiu, de vreme ce premisa avuta in vedere de legiuitor este chiar cea a recalcularii gresite a drepturilor de pensie, pe baza unor documente incomplete sau eronate. In sistemul public de pensii, art. 89 din Legea nr. 19/2000 prevedea ca, in situatia in care se constata erori in stabilirea si in plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile si modificarile legale, atragand, dupa caz, raspunderea celor vinovati.
Un alt text criticat de reclamanti este cel de la art. 15 din HG 735/2010, potrivit caruia “pentru recalcularea pensiilor prevazute la art. 1 se autorizeaza entitatile implicate in acest proces, din cadrul institutiilor din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, sa incheie contracte de prestari servicii/conventii civile”.
Autorizarea entitatilor din cadrul institutiilor din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala implicate in procesul de recalculare a pensiilor de a incheia contracte de prestari servicii/conventii civile contravine art. 4 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 care stabileste ca “recalcularea pensiilor prevazute la art. 1 se realizeaza de catre institutiile in evidenta carora se afla persoanele beneficiare”. Asadar, aceasta atributie nu poate fi delegata unor entitati de drept privat, deoarece tine de exercitiul autoritatii de stat si este rezervata organelor administrative centrale si locale infiintate, prin lege, in acest scop.
Intrucat art. 2, 6, 8, 10, 11 si 15 din HG 735/2010 adauga la Legea nr. 119/2010, in executarea careia a fost emisa Hotararea Guvernului atacata, paratul Guvernul Romaniei a incalcat prevederile cuprinse in art. 4 din Legea nr. 24/2000.
Pentru aspectele de fapt si drept sus-aratate, instanta, in baza dispozitiilor art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, va admite actiunea precizata formulata de reclamantii Bercea Ionel, Carcu Ioan, Chereches Aurel, Ciuclea Florin Doru, Codrea Gheorghe, Dan Vasile, Galos Liviu, Iepure Viorel, Ladar Gavril, Pacurar Stelian Vasile, Pintea Alexandru, Prunean Vasile Ozon, Rosu Ion, Suciu Nicolae, Talos Cornel Vasile, Teodorescu Ion, Vaidos Ion si Varga Iosif, in contradictoriu cu paratul Guvernul Romaniei.
Va dispune anularea dispozitiilor art. 2, 6, 8, 10, 11 si 15 din HG 735/2010.
In raport cu solutia data actiunii principale, se va solutiona si cererea de interventie in interesul paratului, intre aceste cereri existand o stransa legatura, astfel ca in temeiul art. 51 si urmatoarele, raportat la art. 28 alin. (1) si corelat cu art. 1 si urmatoarele din Legea nr. 554/2004, se va respinge cererea de interventie accesorie formulata in interesul paratului de catre intervenientul Ministerul Administratiei si Internelor.
In baza dispozitiilor art. 23 din Legea nr. 554/2004 se va dispune publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a hotararii la data ramanerii irevocabile.

In temeiul art. 274 din Codul de procedura civila, retinand culpa procesuala a paratului, Curtea va obliga paratul Guvernul Romaniei la plata sumei de 1.708,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, in favoarea reclamantilor, reprezentand onorariul avocatial.

PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii
HOTARASTE:

Admite actiunea precizata formulata de reclamantii Bercea Ionel, Carcu Ioan, Chereches Aurel, Ciuclea Florin Doru, Codrea Gheorghe, Dan Vasile, Galos Liviu, Iepure Viorel, Ladar Gavril, Pacurar Stelian Vasile, Pintea Alexandru, Prunean Vasile Ozon, Rosu Ion, Suciu Nicolae, Talos Cornel Vasile, Teodorescu Ion, Vaidos Ion si Varga Iosif, toti cu domiciliul procesual ales la Cabinetul avocatului Iepure Viorel, cu sediul in localitatea Cluj-Napoca, Str. Coastei nr. 5 – 7, ap. 6, judetul Cluj, in contradictoriu cu paratul Guvernul Romaniei, cu sediul in Bucuresti, Piata Victoriei nr. 1, sectorul 1.
Respinge cererea de interventie accesorie formulata in interesul paratului de catre intervenientul Ministerul Administratiei si Internelor, cu sediul in Bucuresti, Piata Revolutiei nr. 1A, sectorul 1.
Dispune anularea dispozitiilor art. 2, 6, 8, 10, 11 si 15 din HG 735/2010.
Dispune publicarea prezentei hotarari in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, potrivit art. 23 din Legea nr. 554/2004.
Obliga paratul Guvernul Romaniei la plata sumei de 1.708,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, in favoarea reclamantilor.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 21 februarie 2011.