Avizul Bancii Centrale Europene din 25 ianuarie 2012 cu privire la o propunere de directiva privind accesul la activitatea institutiilor de credit

In data de 25 ianuarie 2012, la Frankfurt pe Main, a fost adoptat Avizul Bancii Centrale Europene din 25 ianuarie 2012 cu privire la o propunere de directiva privind accesul la activitatea institutiilor de credit si supravegherea prudentiala a institutiilor de credit si a societatilor de investitii si o propunere de regulament privind cerintele prudentiale pentru institutiile de credit si societatile de investitii.

(CON/2012/5)
2012/C 105/01

Introducere si temei juridic

La 20 septembrie 2011, Banca Centrala Europeana (BCE) a primit din partea Consiliului Uniunii Europene o solicitare de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de directiva a Parlamentului European si a Consiliului privind accesul la activitatea institutiilor de credit si supravegherea prudentiala a institutiilor de credit si a societatilor de investitii si de modificare a Directivei 2002/87/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind supravegherea suplimentara a institutiilor de credit, a intreprinderilor de asigurare si a societatilor de investitii care apartin unui conglomerat financiar [1] (denumita in continuare “directiva propusa”). La 30 noiembrie 2011, BCE a primit din partea Consiliului o solicitare de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European si al Consiliului privind cerintele prudentiale pentru institutiile de credit si societatile de investitii [2] (denumit in continuare “regulamentul propus”).
Competenta BCE de a adopta un aviz privind directiva si regulamentul propuse se intemeiaza pe articolul 127 alineatul (4) si articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, intrucat directiva propusa si regulamentul propus cuprind dispozitii care afecteaza misiunile fundamentale ale Sistemului European al Bancilor Centrale (SEBC), respectiv definirea si aplicarea politicii monetare a Uniunii, promovarea bunei functionari a sistemelor de plati si contribuirea la buna desfasurare a politicilor promovate de autoritatile competente in ceea ce priveste supravegherea prudentiala a institutiilor de credit si stabilitatea sistemului financiar. Din motive de eficienta si claritate, BCE a decis sa adopte un singur aviz cu privire la aceste doua propuneri legislative. In conformitate cu articolul 17.5 prima teza din Regulamentul de procedura al Bancii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adopta prezentul aviz.

Observatii cu caracter general

1. Obiectivele regulamentului propus si ale directivei propuse
La 20 iulie 2011, Comisia Europeana a adoptat directiva propusa si regulamentul propus, care urmeaza sa inlocuiasca Directivele 2006/48/CE [3] si 2006/49/CE [4]. Propunerile reprezinta un pas important catre consolidarea reglementarii sectorului bancar si al societatilor de investitii si catre crearea unui sistem financiar mai sanatos si mai sigur in Uniune. BCE apreciaza angajamentul ferm al Uniunii de a pune in aplicare standardele si acordurile internationale in domeniul reglementarii financiare, tinand seama totodata, daca este cazul, de elementele specifice ale sistemului juridic si financiar al Uniunii. BCE sprijina cu fermitate punerea in aplicare eficace si in timp util a standardelor de capital si lichiditate de la Basel [5]. In acest sens, BCE constata rolul principal asumat de Comisie in indeplinirea angajamentului G20 “de a adopta si pune in aplicare pe deplin aceste standarde in termenul convenit, care este in conformitate cu redresarea economica si stabilitatea financiara” [6], prin faptul ca se numara printre primele institutii care propun punerea in aplicare a cadrului Basel III [7] si a acordurilor Grupului guvernatorilor bancilor centrale si al directorilor organismelor de supraveghere (Group of Central Bank Governors and Heads of Supervision – GHOS) [8] in legislatia Uniunii. Masurile propuse vor spori in mod substantial capacitatea de revenire dupa socuri la nivel de sistem, vor contribui la buna functionare a sistemului financiar si vor asigura un cadru stabil si durabil pentru prestarea de servicii financiare in Uniune.

2. Reforma legislatiei bancare a Uniunii
BCE apreciaza abordarea inovatoare a Comisiei, in special cu privire la regulamentul propus, care include cele mai multe dintre anexele tehnice la Directivele 2006/48/CE si 2006/49/CE si limiteaza optiunile si masurile discretionare ale statelor membre. Cadrul propus va conduce la o mai mare securitate juridica, reducand totodata riscurile de duplicare la nivelul statelor membre. Criza financiara a demonstrat si ea necesitatea de a actiona rapid si eficient. Este important sa se asigure nivelul corespunzator de flexibilitate pentru dezvoltarea reglementarilor bancare ale Uniunii. In ceea ce priveste revizuirile viitoare ale regulamentului propus, astfel cum s-a indicat in avize anterioare [9], BCE recomanda sa se asigure faptul ca numai principiile-cadru cuprinse in regulamentul propus si care reflecta optiuni politice fundamentale si chestiuni de fond fac in continuare obiectul procedurii legislative ordinare. Normele tehnice, inclusiv cele din regulamentul propus, ar trebui adoptate ca acte delegate sau de punere in aplicare in conformitate cu articolele 290 si 291 din tratat, acestea urmand a deveni principalul set de norme aplicabile institutiilor financiare din Uniune.

3. Cadrul de reglementare european unic in sectorul financiar
3.1. Dupa cum s-a afirmat in avizele anterioare [10], BCE sprijina cu fermitate dezvoltarea unui cadru de reglementare european unic pentru toate institutiile financiare [11], intrucat acesta promoveaza buna functionare a pietei unice in Uniune si faciliteaza integrarea financiara sporita in Europa. Un cadru de reglementare european unic asigura respectarea unui set unic de reguli prudentiale de catre institutiile financiare care presteaza servicii financiare in piata unica. Aceasta diminueaza oportunitatile de arbitraj de reglementare si denaturarea concurentei. In plus, normele armonizate imbunatatesc transparenta si reduc costurile de reglementare si conformare.
3.2. Cadrul de reglementare european unic necesita: (a) identificarea clara si corespunzatoare a domeniilor relevante pentru actele delegate si de punere in aplicare; (b) implicarea adecvata a autoritatilor europene de supraveghere (AES), utilizand astfel expertiza autoritatilor in elaborarea proiectelor de standarde tehnice; (c) o abordare consecventa si coordonata in ansamblul sectoarelor financiare; (d) criterii coerente in ansamblul legislatiei financiare a Uniunii pentru recursul la actele delegate sau de punere in aplicare, cu sau fara elaborarea in prealabil a unor proiecte de standarde tehnice de reglementare sau de punere in aplicare de catre AES [12]. In sectorul bancar, implicarea sistematica a Autoritatii bancare europene (ABE) in adoptarea legislatiei europene de punere in aplicare prin dezvoltarea proiectelor de standarde tehnice, in special atunci cand este necesara o analiza tehnica prealabila, va asigura un cadru de reglementare flexibil la nivelul Uniunii care va sustine in mod eficient piata unica a serviciilor financiare din Uniune.

4. Rolul consultativ al BCE cu privire la proiectele de acte delegate si proiectele de acte de punere in aplicare
4.1. Avand in vedere importanta actelor delegate si de punere in aplicare ca o componenta substantiala a cadrului de reglementare european unic, BCE face urmatoarele observatii cu privire la exercitarea rolului sau consultativ prevazut la articolul 127 alineatul (4) si articolul 282 alineatul (5) din tratat.
4.2. Proiectele de acte delegate si proiectele de acte de punere in aplicare elaborate de Comisie reprezinta “act al Uniunii propus” in sensul articolului 127 alineatul (4) din tratat si, respectiv, “proiect de act al Uniunii” in sensul articolului 282 alineatul (5) din tratat. Atat actele delegate, cat si actele de punere in aplicare constituie acte juridice ale Uniunii. In mod semnificativ, majoritatea versiunilor lingvistice ale articolului 282 alineatul (5) din tratat se refera la “proiecte” de acte juridice ale Uniunii cu privire la care BCE trebuie sa fie consultata [13]. Prin urmare, sfera de aplicare a obligatiei de a consulta BCE nu poate fi restransa doar la proiectele de acte intemeiate pe o propunere a Comisiei.
4.3. In cauza C-11/00 [14], Curtea de Justitie a stabilit ca obligatia de a consulta BCE are drept scop “in esenta sa asigure adoptarea actului de catre organul legislativ doar dupa consultarea acestei institutii, care, in temeiul functiilor specifice pe care le indeplineste in cadrul Uniunii in domeniul vizat si in virtutea nivelului ridicat de specializare de care se bucura, este calificata in mod specific pentru a contribui in mod constructiv la procesul legislativ avut in vedere”.
4.4. In acest context, pentru a beneficia de toate avantajele rolului consultativ exercitat de catre BCE, aceasta ar trebui consultata in timp util cu privire la orice proiect de act al Uniunii, inclusiv cu privire la proiectele de acte delegate si proiectele de acte de punere in aplicare care intra in sfera sa de competenta. In plus, avand in vedere importanta proiectelor de standarde tehnice ca parte a dezvoltarii legislatiei privind serviciile financiare din Uniune, BCE isi va exercita rolul sau consultativ in ceea ce priveste chestiunile ce intra in competenta sa, acordand o importanta deosebita termenelor-limita stabilite pentru adoptarea acestor acte si necesitatii de a asigura o adoptare facila a legislatiei de punere in aplicare.

Observatii specifice

5. Supraveghere macroprudentiala si posibilitatea unor norme mai stricte
5.1. Regulamentul propus stabileste standardele prudentiale care vor avea o aplicabilitate directa in ansamblul Uniunii. Dupa cum s-a aratat mai sus, BCE sprijina cu fermitate abordarea Comisiei, care stabileste in mod efectiv un cadru de reglementare european unic pentru institutiile financiare. In plus, BCE sustine pe deplin obiectivul abordarii unor expuneri la risc specifice privind, printre altele, anumite sectoare, regiuni sau state membre prin acte delegate care imputernicesc Comisia sa impuna cerinte prudentiale mai stricte, daca este necesar pentru a aborda modificari in intensitatea riscurilor microprudentiale sau macroprudentiale care rezulta din evolutiile pietei [15]. Cu toate acestea, actele delegate pe care Comisia le poate adopta ar trebui sa se extinda la cerintele prudentiale privind expunerile mari si cerintele de publicare, precum si la cerintele privind efectul de levier si lichiditatea, dupa ce aceste cerinte privind efectul de levier si lichiditatea vor deveni efectiv parte a cadrului de reglementare aplicabil al Uniunii. Totusi, BCE constata ca un termen de sase luni sau mai putin pentru impunerea unor cerinte mai stricte pentru abordarea unor astfel de riscuri va fi insuficient in numeroase cazuri si ar necesita un termen mult mai lung, de exemplu, doi ani sau mai mult, pentru a fi eficace si pentru a atinge obiectivul dorit [16].
5.2. De asemenea, BCE considera foarte important ca regulamentul propus sa permita statelor membre sa aplice cerinte prudentiale mai stricte atunci cand apar riscuri sistemice pentru stabilitatea financiara. Necesitatea unui asemenea aranjament este justificata, printre altele, de faptul ca ciclurile economice si financiare nu sunt complet armonizate intre statele membre, iar acestea se pot confrunta cu diferite tipuri de risc sistemic. De asemenea, exista si diferente semnificative intre caracteristicile structurale ale sectoarelor financiare din statele membre. Prin urmare, autoritatile cu un mandat macroprudential pot fi nevoite sa restranga coeficientii cantitativi si limitele anumitor instrumente de politica prudentiala cuprinse in regulamentul propus pentru a adapta mai bine cerintele prudentiale la situatia ciclica specifica a acestora si pentru a aborda efectiv riscurile sistemice asociate [17].
5.3. In acest context, anumite dispozitii din regulamentul propus permit o anumita adaptare a cerintelor prudentiale la nivel national. Prima este introducerea unui mecanism privind amortizorul de capital anticiclic [18]. A doua este extinderea propusa a sferei procesului de control prudential pentru a permite autoritatilor nationale sa aplice reguli prudentiale mai stricte in ceea ce priveste anumite institutii [19]. BCE constata, totusi, ca aceasta extindere propusa consta in primul rand intr-un instrument microprudential conceput sa abordeze riscurile care provin de la institutii individuale sau grupuri de institutii si nu pentru a fi utilizat ca instrument de politica macroprudentiala pentru abordarea riscurilor sistemice. In al treilea rand, regulamentul propus introduce posibilitatea ca autoritatile nationale sa adapteze ponderarea la risc sau sa stabileasca criterii mai stricte, de exemplu, raportul dintre volumul creditului si valoarea proprietatii imobiliare (loan-to-value ratio), pentru expunerile garantate cu proprietati imobiliare rezidentiale sau comerciale in cazul in care caracteristicile de risc ale acelui segment specific de piata o justifica intr-un anumit stat membru [20].
5.4. BCE sustine mecanismul mentionat mai sus, care permite autoritatilor nationale sa adapteze anumite cerinte prudentiale, si apreciaza ca ar trebui extins pentru a permite autoritatilor nationale sa impuna cerinte prudentiale mai stricte in scopuri macroprudentiale la nivel national. Aceasta extindere este necesara pentru a aborda in mod cuprinzator si eficient preocuparile in materie de stabilitate financiara generate de caracteristicile structurale ale unui sistem financiar national sau de riscurile sistemice. Prin urmare, domeniul de aplicare al acestui mecanism propus ar putea fi extins pentru a acoperi cerinte mai stricte pentru: (a) capital; (b) limite pentru expunerile mari; si (c) cerinte de lichiditate si rata efectului de levier, dupa ce sunt introduse in cadrul de reglementare al Uniunii. In acest context, ar trebui sa se permita autoritatilor nationale sa impuna cerinte mai stricte in legislatia nationala a acestora, respectiv sa restranga coeficientii cantitativi si limitele pentru elementele (a), (b) si (c), dupa transmiterea Comitetului european pentru risc sistemic (CERS) a unei notificari cu privire la masurile propuse; totusi, aceste cerinte ar trebui aplicate respectand pe deplin celelalte dispozitii ale regulamentului propus, care ar ramane neschimbate.
5.5. In vederea mentinerii transparentei si asigurarii consecventei masurilor adoptate in Uniune, BCE recomanda ca posibila aplicare a unor cerinte mai riguroase de catre autoritatile nationale sa faca obiectul unor garantii. In aceasta privinta, CERS ar putea juca un important rol de coordonare in ceea ce priveste evaluarea preocuparilor privind stabilitatea financiara si a posibilelor consecinte neintentionate si efecte de propagare ale acestor masuri asupra altor state membre. De asemenea, ABE si CERS ar putea publica pe website-urile lor actualizari periodice ale masurilor adoptate de statele membre care sunt mai stricte decat cele din regulamentul propus. In ultimul rand, atunci cand preocuparile privind stabilitatea financiara care au determinat aplicarea unor masuri prudentiale mai stricte inceteaza sa existe, coeficientii cantitativi si limitele ar trebui sa revina la nivelul armonizat stabilit de regulamentul propus.
5.6. In general, posibila aplicare a unor masuri prudentiale mai stricte de catre anumite state membre poate consolida atat stabilitatea financiara, cat si integrarea financiara din Uniune. In mod concret, prin atenuarea riscurilor sistemice si protejarea in mod coordonat a pietei unice impotriva acumularii unor riscuri sistemice excesive, autoritatile pot contribui efectiv la buna functionare a sistemului financiar al Uniunii si pot promova furnizarea durabila de servicii financiare pe piata unica pe termen mediu si lung.

6. Fonduri proprii

6.1. BCE sprijina cu fermitate propunerea de consolidare a criteriilor de eligibilitate pentru fondurile proprii de reglementare, precum si armonizarea in continuare a deducerilor. Cerintele privind fondurile proprii reprezinta o piatra de temelie a reformei convenite la nivel international in domeniul capitalului. Prin urmare, din perspectiva stabilitatii financiare, este esential ca cerintele privind fondurile proprii din regulamentul propus sa asigure faptul ca sectorul bancar al Uniunii va detine capital de cea mai buna calitate, in special in ceea ce priveste fondurile proprii de nivel 1 de baza (common equity tier 1 capital), ceea ce va conduce la o capacitate ridicata de absorbtie a pierderilor. Criza a determinat noua reforma a capitalului sa puna un accent deosebit pe fondurile proprii de nivel 1 de baza. Obiectivul este de a se asigura ca institutiile de credit europene detin fonduri proprii de nivel 1 de baza de calitate ridicata similar celui detinut de omologii lor internationali si, de asemenea, de a asigura o deplina consecventa cu acordul Basel III, astfel cum a fost aprobat de GHOS [21]. In acest sens, ar trebui subliniate urmatoarele aspecte.
6.2. BCE sustine lista de conditii care trebuie indeplinite pentru calificarea drept fonduri proprii de nivel 1 de baza, care reflecta trasaturile fundamentale ale capitalului in ceea ce priveste permanenta, absorbtia pierderilor si flexibilitatea platilor. In conformitate cu acordul Basel III, “instrumentele de capital” la care se face trimitere in regulamentul propus ar trebui sa constea numai in actiuni la societati, astfel cum sunt definite in legislatiile nationale ale statelor membre (cu exceptia instrumentelor de capital emise de societatile mutuale, cooperativele de credit si institutii similare [22]), si ar trebui sa se califice drept fonduri proprii de nivel 1 de baza numai daca indeplinesc toate conditiile definite in regulamentul propus [23]. De asemenea, BCE recomanda ca, prin adoptarea unui act de punere in aplicare, Comisia sa aprobe lista formelor de actiuni eligibile drept fonduri proprii de nivel 1 de baza stabilita de ABE, pentru ca aceasta sa produca efecte obligatorii. In plus, ar trebui elaborate proiecte de standarde tehnice care sa detalieze mai mult conditiile de mai sus. Autoritatile competente, in cooperare cu ABE, ar trebui sa asigure permanent respectarea acestor conditii. Aceste garantii ar contribui la asigurarea in continuare a consecventei in Uniune si la reducerea posibilitatilor de inginerie financiara.
6.3. In ceea ce priveste investitiile semnificative in societati de asigurare, societati de reasigurare si holdinguri de asigurare, acordul Basel III presupune ca, peste un anumit prag, aceste investitii sa fie deduse din fondurile proprii de nivel 1 de baza, folosind abordarea deducerii corespunzatoare [24]. Acordul Basel III tine cont de faptul ca aceste entitati sunt in afara sferei de aplicare a consolidarii reglementarilor si urmareste sa evite dubla contabilizare a capitalului de reglementare. Regulamentul propus mentine posibilitatea, deja existenta in Directiva 2006/48/CE, ca autoritatile competente sa autorizeze aplicarea metodelor prevazute in Directiva 2002/87/CE [25] ca alternativa la “deducere” [26].
6.4. In general, BCE este de acord ca fondurile proprii de reglementare din cadrul unui grup bancar ar trebui utilizate numai pentru acoperirea pierderilor care rezulta din riscurile bancare. Astfel, BCE sprijina abordarea problemei dublei utilizari a fondurilor proprii de reglementare atat la nivel de grup bancar, respectiv consolidarea tuturor filialelor care sunt institutii si institutii financiare [27], cat si la nivel de conglomerat financiar, respectiv incluzand si filialele societati de asigurare in sfera de aplicare a consolidarii reglementarilor. In acest context, aplicarea metodelor stabilite in anexa I la Directiva 2002/87/CE nu ar trebui in niciun moment sa conduca la fonduri proprii de reglementare mai ridicate pentru grupurile de institutii si institutii financiare la care se face trimitere in regulamentul propus [28] fata de nivelul fondurilor proprii de reglementare aplicabil in cazul abordarii deducerii.
6.5. Tinand seama de acordul Basel III si, de asemenea, dupa caz, de principiile internationale ale Forumului comun privind conglomeratele financiare (Joint Forum on Financial Conglomerates), BCE recomanda asigurarea consecventei intersectoriale depline a acestor texte [29], ceea ce presupune alinierea regulamentului propus cu dispozitiile corespunzatoare ale Directivelor 2009/138/CE [30] si 2002/87/CE [31]. De asemenea, desi BCE sprijina elaborarea de catre Comitetul comun al AES a unor proiecte de standarde tehnice cu privire la metodele stabilite in Directiva 2002/87/CE, aceasta recomanda, din motive de claritate juridica si pentru evitarea inconsecventelor intersectoriale in legislatia privind serviciile financiare, introducerea acestei autorizari numai in Directiva 2002/87/CE [32].
6.6. In ianuarie 2011, GHOS a publicat acordul conform caruia toate instrumentele suplimentare de nivel 1 si de nivel 2 ale unei institutii ar trebui sa poata fi deduse integral si permanent sau convertite integral in fonduri proprii de nivel 1 de baza in momentul in care institutia devine neviabila [33]. Regulamentul propus confirma intentia legiuitorului de a incorpora in intregime acest acord [34]. BCE intelege ca Comisia va incorpora o astfel de cerinta pentru instrumentele suplimentare de nivel 1, cat si pentru cele de nivel 2, impreuna cu viitoarea propunere a Comisiei privind restructurarea bancara si gestionarea crizelor in sectorul financiar.

7. Capitalul cu rol de amortizare

7.1. BCE apreciaza faptul ca in directiva propusa s-a optat pentru a introduce mecanismul privind capitalul cu rol de amortizare, deoarece aceasta abordare va permite autoritatilor sa abordeze riscurile sistemice in mod eficient si flexibil in ansamblul statelor membre. In special, BCE considera ca amortizorul de capital anticiclic este un element esential al unui set mai amplu de instrumente macroprudentiale [35] si sprijina cu fermitate introducerea unui element anticiclic explicit in reglementarile financiare.
7.2. Amortizorul de capital anticiclic poate imbunatati substantial capacitatea sectorului bancar de a-si reveni dupa socuri si poate astfel contribui la buna functionare a serviciilor financiare de-a lungul intregului ciclu financiar. In aceasta privinta, BCE subliniaza faptul ca o decizie a autoritatilor nationale cu privire la amortizorul de capital anticiclic ar trebui sa faca obiectul unor cerinte de reciprocitate nelimitata pana la 2,5 % din activele ponderate la risc, in timp ce reciprocitatea voluntara ar trebui sa se aplice deasupra acestui prag. In plus, BCE sprijina propunerea ca autoritatile nationale sa aiba capacitatea de a stabili un amortizor de capital anticiclic care tine seama de orice variabile financiare si economice considerate relevante pentru evaluarea cresterii excesive a creditului si a acumularii de riscuri sistemice. Totusi aceste variabile nu ar trebui sa fie de natura structurala, deoarece amortizorul de capital anticiclic nu ar trebui sa aiba drept scop abordarea riscurilor structurale din sistemul financiar. Prin urmare, BCE propune ca variabilele de natura nonciclica incluse in mecanismul amortizorului de capital anticiclic sa fie eliminate din directiva propusa [36].

8. Lichiditate

8.1. BCE apreciaza angajamentul explicit al Comisiei de a introduce in legislatia Uniunii atat o cerinta de acoperire a necesarului de lichiditate (liquidity coverage requirement – LCR), cat si un indicator de finantare stabila neta (net stable funding ratio – NSFR), in conformitate cu acordurile Basel III [37]. Introducerea unui mecanism pentru riscul de lichiditate in legislatia propusa va aduce beneficii microprudentiale si macroprudentiale substantiale. Cerintele de lichiditate vor majora lichiditatea cu rol de amortizare a institutiilor de credit si vor diminua transformarea riscului de maturitate, reducand interconectarea excesiva din sistemul financiar si atenuand riscul sistemic de lichiditate. De asemenea, normele armonizate privind riscul de lichiditate ar trebui sa contribuie la atingerea unor conditii de concurenta echitabile, cu practici solide de gestionare a riscului de lichiditate, si sa aiba asupra economiei europene un efect general de crestere a bunastarii.
8.2. Cu privire la mecanismul privind lichiditatea propus, BCE ar dori sa sublinieze urmatoarele elemente.
8.2.1. In ceea ce priveste raportarea privind activele lichide, exista o serie de suprapuneri intre elementele prezentate in regulamentul propus cu privire la “raportarea privind activele lichide” [38] si elementele care fac obiectul raportarii suplimentare a activelor lichide [39]. In consecinta, BCE recomanda adoptarea unei liste unice si transparente de elemente de raportat. In ceea ce priveste tratarea actiunilor sau unitatilor la organisme de plasament colectiv (OPC) ca active lichide, este important sa se limiteze volumul relativ al acestor instrumente in totalul LCR, in plus fata de stabilirea unui prag in valoare absoluta de 250 milioane EUR, pentru a limita riscurile de concentrare la institutiile mici [40].
8.2.2. Bancile centrale ar trebui implicate in stabilirea masurii in care rezervele bancilor centrale pot fi incluse in stocul de active lichide in momente de criza [41].
8.2.3. Avand in vedere interactiunea semnificativa anticipata intre cerintele de lichiditate si operatiunile de politica monetara, BCE recomanda sa fie consultata de catre ABE cu ocazia elaborarii unei definitii uniforme a activelor de inalta calitate, precum si cu privire la evaluarea pana la 31 decembrie 2015 a modului in care se poate asigura utilizarea de surse de finantare stabile de catre institutii [42]. In ciuda efectelor pozitive ale reglementarii lichiditatii asupra punerii in aplicare a politicii monetare, si anume faptul ca lichiditatea cu rol de amortizare majorata a institutiilor de credit si finantarea mai stabila reduc ponderea institutiilor de credit persistente in operatiuni ale bancilor centrale, pot aparea si posibile efecte adverse, de exemplu, prin scaderea lichiditatii medii a colateralului si a calitatii creditului contrapartidei si prin afectarea bunei puneri in aplicare a politicii monetare.
8.2.4. Este foarte importanta elaborarea unui cadru adecvat de conformitate pentru LCR, si anume reguli privind utilizarea stocului de active lichide intr-un scenariu de criza si privind modul recomandat de reactie al autoritatilor competente in cazul unei incalcari. Data fiind relevanta LCR, din perspectiva supravegherii microprudentiale si macroprudentiale, BCE considera ca ABE, in cooperare cu CERS, ar trebui implicata in formularea unor orientari privind posibila eliberare si acumularea ulterioara a lichiditatii cu rol de amortizare in momente de criza [43].
8.3. Introducerea NSFR [44] va asigura faptul ca institutiile de credit au o finantare stabila pentru respectarea obligatiilor acestora. Una dintre problemele esentiale cu care s-au confruntat institutiile financiare in timpul crizei a fost nevoia urgenta de finantare care a rezultat din gradul ridicat de necorelare a scadentelor. Aceasta a condus la necesitatea de a apela in mod continuu la refinantarea datoriilor pe termen scurt pe pietele monetare interbancare, conducand la probleme de finantare care s-au propagat pe pietele financiare. In aceasta privinta, BCE sugereaza efectuarea de modificari pentru a evita orice posibila ambiguitate la punerea in aplicare a acestei cerinte. Desi modul in care NSFR este conceput poate necesita anumite reglaje fine, e de asteptat ca perioada lunga de observatie pana la 1 ianuarie 2018 sa ofere timpul necesar pentru calibrarea in continuare a indicatorului, pentru a evita riscul unor posibile consecinte neintentionate.

9. Efectul de levier

Criza financiara a demonstrat in mod clar necesitatea de a limita nivelurile excesive ale efectului de levier la sectorul financiar. Prin urmare, BCE apreciaza in mod deosebit angajamentul Comisiei de a introduce ca cerinta obligatorie o rata a efectului de levier independenta de riscuri, sub rezerva unei analize si calibrari corespunzatoare prin utilizarea la maximum a perioadei de analiza convenite [45]. In acest context, BCE sugereaza sa se clarifice, in regulamentul propus, angajamentul legiuitorului de a introduce aceasta cerinta [46].

10. Raportare in scopuri de supraveghere

Cadrele de raportare in scopuri de supraveghere pentru raportarea financiara (FINREP) si raportarea comuna (COREP) au fost elaborate ultima data de Comitetul supraveghetorilor bancari europeni [47]. Aceste cadre se bazeaza in prezent pe orientari si modele de raportare neobligatorii. In acest context, BCE recomanda: (a) clarificarea, in regulamentul propus, a cadrului de raportare COREP; (b) introducerea unui temei juridic clar pentru FINREP; si (c) detalierea in continuare a sferei proiectelor de standarde tehnice ce urmeaza a fi elaborate de ABE in acest domeniu [48]. In special, se propune ca ABE si CERS sa coopereze pentru a defini sfera informatiilor financiare necesare in scopul supravegherii macroprudentiale. In vederea colectarii informatiilor necesare pentru realizarea sarcinilor de supraveghere macroprudentiala cu privire la cerintele de raportare legate de expunerile mari, raportarea lichiditatii si rata efectului de levier [49], BCE sugereaza, de asemenea, introducerea cel putin a raportarii trimestriale si implicarea CERS in elaborarea proiectelor de standarde tehnice de punere in aplicare.

11. Imbunatatirea acordurilor de schimb de informatii

11.1. Desi reforma recenta a supravegherii financiare europene a produs deja modificari in ceea ce priveste acordurile de schimb de informatii [50], criza financiara a subliniat importanta asigurarii unor acorduri corespunzatoare de schimb de informatii intre autoritatile publice, in special intre bancile centrale, inclusiv BCE, si autoritatile de supraveghere. BCE sugereaza reflectarea schimbarilor introduse de reforma supravegherii in directiva propusa si imbunatatirea in continuare a schimbului de informatii intre autoritatile de supraveghere si bancile centrale din SEBC, inclusiv BCE, atunci cand aceste informatii sunt relevante pentru indeplinirea sarcinilor acestora [51]. De asemenea, BCE ar recomanda realizarea de catre Comisie, cu asistenta institutiilor si autoritatilor relevante (inclusiv BCE, CERS si ABE), in termen de doi ani de la intrarea in vigoare a directivei propuse, a unei analize complete a eficacitatii acestor acorduri si, dupa caz, formularea de propuneri pentru a imbunatati in continuare acest cadru la nivelul Uniunii, tinand seama in special de sinergiile semnificative legate de informatii dintre functia de banca centrala si cea de supraveghere prudentiala, atat in perioade normale, cat si in momente de criza [52].
11.2. BCE recomanda, de asemenea, evaluarea aprofundata de catre Comisie, in baza unui raport al ABE, a aplicarii regulamentului propus si a directivei propuse cu privire la cooperarea Uniunii si a statelor membre cu tari terte. Tinand seama de lectiile crizei financiare, aceasta analiza ar identifica lacune si ar evalua zonele care necesita imbunatatirea acordurilor de cooperare, schimb de informatii si reciprocitate, inclusiv aplicarea normelor de supraveghere in tari terte. Aceasta evaluare ar trebui sa includa si necesitatea de a imbunatati in continuare acordurile de cooperare intre statele membre si ABE, pe de o parte, si institutiile financiare internationale sau organisme precum Fondul Monetar International (FMI) sau Consiliul pentru Stabilitate Financiara, pe de alta parte.
Mai precis, BCE recomanda, de asemenea, o analiza completa a dispozitiilor directivei propuse cu privire la conditiile de acces pentru sucursalele institutiilor stabilite in tari terte, pentru a imbunatati armonizarea normelor din statele membre care reglementeaza infiintarea de sucursale ale institutiilor de credit cu sediul central in afara Uniunii si pentru a asigura consecventa intersectoriala a legislatiei Uniunii privind serviciile financiare [53].

12. Alte aspecte

Diverse alte aspecte legate de: (a) cooperarea dintre autoritatile competente pentru supravegherea si monitorizarea contrapartidelor centrale; (b) competentele de supraveghere; (c) aspecte legate de guvernanta; (d) regulile si terminologia aplicabile institutiilor externe de evaluare a creditului (ECAI); (e) securitizare sunt abordate, de asemenea, in anexa la aviz si genereaza propuneri de modificari specifice.
In cazul in care BCE recomanda modificarea regulamentului si directivei propuse, propunerile de redactare specifice insotite de o explicatie in acest sens se regasesc in anexa.

Adoptat la Frankfurt pe Main, 25 ianuarie 2012.
Vicepresedintele BCE
Vítor CONSTANCIO
[1] COM(2011) 453 final.
[2] COM(2011) 452 final.
[3] Directiva 2006/48/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 14 iunie 2006 privind initierea si exercitarea activitatii institutiilor de credit (JO L 177, 30.6.2006, p. 1).
[4] Directiva 2006/49/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 14 iunie 2006 privind rata de adecvare a capitalului intreprinderilor de investitii si al institutiilor de credit (JO L 177, 30.6.2006, p. 201).
[5] A se vedea punctul 29 din Declaratia din 11- 12 noiembrie 2010 a liderilor de la Summitul G20 de la Seul, conform careia “noul cadru va fi transpus in legislatia noastra nationala si va fi pus in aplicare incepand cu 1 ianuarie 2013 si aplicat pe deplin pana la 1 ianuarie 2019”.
[6] Punctul 29 din Declaratia din 11- 12 noiembrie 2010 a liderilor de la Summitul G20 de la Seul.
[7] A se vedea “Basel III: A global regulatory framework for more resilient banks and banking systems”, Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancara, decembrie 2010, versiune revizuita din iunie 2011 (denumit in continuare “acordul Basel III”).
[8] A se vedea comunicatele de presa ale GHOS din 26 iulie si 12 septembrie 2010, disponibile pe website-ul BRI, la adresa www.bis.org.
[9] A se vedea, de exemplu, punctul 2 din Avizul BCE CON/2009/17 din 5 martie 2009 la solicitarea Consiliului Uniunii Europene cu privire la o propunere de directiva a Parlamentului European si a Consiliului de modificare a Directivelor 2006/48/CE si 2006/49/CE in ceea ce priveste bancile afiliate institutiilor centrale, anumite elemente ale fondurilor proprii, expunerile mari, mecanismele de supraveghere si gestionarea crizelor (JO C 93, 22.4.2009, p. 3). Toate avizele BCE se publica pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu.
[10] A se vedea, de exemplu, punctul 3 din Avizul BCE CON/2011/42 din 4 mai 2011 cu privire la o propunere de directiva a Parlamentului European si a Consiliului de modificare a Directivelor 2003/71/CE si 2009/138/CE in ceea ce priveste competentele Autoritatii europene pentru asigurari si pensii ocupationale si ale Autoritatii europene pentru valori mobiliare si piete (JO C 159, 28.5.2011, p. 10).
[11] A se vedea punctul 20 din concluziile Consiliului European din 18- 19 iunie 2009.
[12] Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European si al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autoritatii europene de supraveghere (Autoritatea bancara europeana), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE si de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12); Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European si al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autoritatii europene de supraveghere (Autoritatea europeana de asigurari si pensii ocupationale), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE si de abrogare a Deciziei 2009/79/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 48); si Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European si al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autoritatii europene de supraveghere (Autoritatea europeana pentru valori mobiliare si piete), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE si de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 84). Regulamentele de instituire a AES introduc o procedura pentru elaborarea de catre AES a proiectelor de standarde tehnice de reglementare si punere in aplicare inaintea aprobarii acestora de catre Comisie sub forma de acte delegate si, respectiv, acte de punere in aplicare.
[13] Articolul 282 alineatul (5) din tratat se refera la proiecte de acte ale Uniunii in urmatoarele versiuni lingvistice: bulgara (“проект на акт на Съюза”); spaniola (“proyecto de acto de la Unión”); daneza (“udkast”); germana (“Entwurf für Rechtsakte der Union”); estona (“ettepanekute”); greaca (“σχέδιο πράξης της Ένωσης”); franceza (“projet d’acte de l’Union”); italiana (“progetto di atto dell’Unione”); letona (“projektiem”); lituaniana (“Sąjungos aktų projektų”); neerlandeza (“ontwerp van een handeling van de Unie”); portugheza (“projectos de acto da União”); romana (“proiect de act al Uniunii”); slovaca (“navrhovaných aktoch Únie”); slovena (“osnutki aktov Unije”); finlandeza (“esityksistä”); suedeza (“utkast”). Versiunea irlandeza este “gniomh Aontais arna bheartu”, care corespunde notiunii de acte “planificate” ale Uniunii.
[14] Hotararea din 10 iulie 2003 in cauza C-11/00, Comisia Comunitatilor Europene/Banca Centrala Europeana (Rec., p. I-7147, in special punctele 110 si 111).
[15] Articolul 443 din regulamentul propus.
[16] A se vedea considerentul 87 din regulamentul propus.
[17] A se vedea raportul intermediar comun al Consiliului pentru Stabilitate Financiara, al Fondului Monetar International si al Bancii Reglementelor Internationale catre G20 privind instrumentele si cadrele de politica macroprudentiala din 27 octombrie 2011, disponibil pe website-ul Consiliului pentru Stabilitate Financiara, la adresa www.financialstabilityboard.org.
[18] A se vedea titlul VII capitolul 4 din directiva propusa.
[19] Articolul 95 din directiva propusa.
[20] Articolul 119 alineatul (2) din regulamentul propus.
[21] A se vedea comunicatele de presa ale GHOS din 26 iulie si 12 septembrie 2010.
[22] A se vedea articolul 27 din regulamentul propus.
[23] A se vedea articolul 26 alineatul (1) din regulamentul propus.
[24] A se vedea punctul 84 din acordul Basel III.
[25] Directiva 2002/87/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 decembrie 2002 privind supravegherea suplimentara a institutiilor de credit, a intreprinderilor de asigurare si a intreprinderilor de investitii care apartin unui conglomerat financiar si de modificare a Directivelor 73/239/CEE, 79/267/CEE, 92/49/CEE, 92/96/CEE, 93/6/CEE si 93/22/CEE ale Consiliului si a Directivelor 98/78/CE si 2000/12/CE ale Parlamentului European si ale Consiliului (JO L 35, 11.2.2003, p. 1).
[26] A se vedea articolul 46 din regulamentul propus.
[27] In conformitate cu articolul 16 din regulamentul propus.
[28] In conformitate cu articolul 16 din regulamentul propus.
[29] A se vedea punctul 6.1 din Avizul CON/2011/42.
[30] Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate si desfasurarea activitatii de asigurare si de reasigurare (Solvabilitate II) (JO L 335, 17.12.2009, p. 1).
[31] O comparatie a acestor texte arata o serie de diferente privind tratamentul participatiilor intersectoriale la nivel individual si de grup. De exemplu, in temeiul Directivei 2009/138/CE, participatiile unei intreprinderi de asigurare la institutii sau institutii financiare sunt deduse la nivel individual, indiferent daca intreprinderea de asigurare si institutiile fac parte din acelasi conglomerat financiar. Prin contrast, regulamentul propus prevede o derogare, respectiv autoritatile competente pot decide sa nu deduca detinerile institutiei in alte institutii, institutii financiare sau intreprinderi de asigurare la nivel individual atunci cand: entitatile fac parte din acelasi conglomerat financiar; sau atunci cand nu fac parte dintr-un conglomerat financiar, dar se utilizeaza una dintre cele trei metode stabilite in anexa I la Directiva 2002/87/CE. In ceea ce priveste sfera supravegherii de grup, institutiile de credit, societatile de investitii si institutiile financiare sunt incluse in sfera supravegherii de grup in temeiul Directivei 2009/138/CE. In schimb, sfera supravegherii in temeiul regulamentului propus se limiteaza la institutii si institutii financiare care sunt filiale ale unui institutii sau, dupa caz, la holdingul financiar sau holdingul financiar mixt (articolul 16 din regulamentul propus).
[32] A se vedea articolul 139 din directiva propusa de modificare a articolului 21 din Directiva 2002/87/CE. Aceasta ar necesita eliminarea articolului 46 alineatul (4) din regulamentul propus.
[33] A se vedea considerentul 27 din regulamentul propus si comunicatul de presa al GHOS din 13 ianuarie 2011.
[34] A se vedea considerentul 27 din regulamentul propus.
[35] Amortizorul de capital anticiclic urmeaza a fi activat in perioade de crestere excesiva a creditului asociate cu acumularea de riscuri sistemice si este eliberat in situatii de criza.
[36] A se vedea articolul 126 alineatul (3) litera (c) si articolul 126 alineatul (4) din directiva propusa.
[37] A se vedea considerentele 75 si 76 din regulamentul propus.
[38] Articolul 404 din regulamentul propus.
[39] Anexa III din regulamentul propus.
[40] Articolul 404 alineatul (5) din regulamentul propus.
[41] A se vedea, in special, articolele 403 si 404 si anexa III la regulamentul propus.
[42] A se vedea articolul 481 din regulamentul propus.
[43] A se vedea articolul 402 din regulamentul propus.
[44] A se vedea considerentul 76 si articolul 481 alineatul (3) din regulamentul propus.
[45] A se vedea considerentele 64-70 din regulamentul propus.
[46] A se vedea articolul 482 din regulamentul propus.
[47] A se vedea compendiul de standarde si orientari al Comitetului supraveghetorilor bancari europeni, pp. 448-473.
[48] A se vedea articolul 94 din regulamentul propus.
[49] Articolele 383, 403 si 417 din regulamentul propus.
[50] A se vedea Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, Regulamentul (UE) nr. 1092/2010, Regulamentul (UE) nr. 1096/2010 al Consiliului din 17 noiembrie 2010 privind acordarea unor competente specifice Bancii Centrale Europene referitoare la functionarea Comitetului european pentru risc sistemic (JO L 331, 15.12.2010, p. 162).
[51] A se vedea, de exemplu, punctele 13-15 din Avizul CON/2009/17, punctul 2.2 din Avizul BCE CON/2010/23 din 18 martie 2010 cu privire la o propunere de Directiva a Parlamentului European si a Consiliului de modificare a Directivelor 1998/26/CE, 2002/87/CE, 2003/6/CE, 2003/41/CE, 2003/71/CE, 2004/39/CE, 2004/109/CE, 2005/60/CE, 2006/48/CE, 2006/49/CE si 2009/65/CE cu privire la competentele Autoritatii Bancare Europene, ale Autoritatii Europene pentru Asigurari si Pensii Ocupationale si ale Autoritatii Europene pentru Valori Mobiliare si Piete (JO C 87, 1.4.2010, p. 1) si punctul 5 din Avizul CON/2011/42.
[52] A se vedea punctul 15 din Avizul CON/2009/17.
[53] A se vedea, de exemplu, Propunerea de directiva a Parlamentului European si a Consiliului privind pietele instrumentelor financiare, de abrogare a Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European si a Consiliului [COM(2011) 656 final].
————————————————–
ANEXA. Propuneri de redactare pentru directiva propusa

Textul propus de Comisie | Modificarile propuse de BCE [1] |

Modificarea 1
Considerentul 3 din directiva propusa
“(3) Cerintele prudentiale generale prevazute in Regulamentul [inserat de OP] sunt completate de masuri individuale care urmeaza sa fie stabilite de catre autoritatile competente in urma unui proces continuu de analiza prudentiala a fiecarei institutii de credit si societati de investitii in parte. Gama masurilor de supraveghere trebuie prevazuta in prezenta directiva si autoritatile competente trebuie sa aiba posibilitatea de a-si exercita puterea de apreciere in ceea ce priveste masurile care trebuie aplicate. Cu privire la masurile individuale privind lichiditatile, autoritatile competente trebuie sa tina seama de principiile enuntate in liniile directoare privind lichiditatea, publicate de Comitetul supraveghetorilor bancari europeni [nota de subsol].” | “(3) Cerintele prudentiale generale prevazute in Regulamentul [inserat de OP] sunt completate de masuri individuale care urmeaza sa fie stabilite de catre autoritatile competente in urma unui proces continuu de analiza prudentiala a fiecarei institutii de credit si societati de investitii in parte. Gama masurilor de supraveghere trebuie prevazuta in prezenta directiva si autoritatile competente trebuie sa aiba posibilitatea de a-si exercita puterea de apreciere in ceea ce priveste masurile care trebuie aplicate. Cu privire la masurile individuale privind lichiditatile, autoritatile competente trebuie sa tina seama de principiile enuntate in liniile directoare privind lichiditatea, publicate de Comitetul supraveghetorilor bancari europeni [nota de subsol].” |
ExplicatieAES inlocuiesc comitetele Lamfalussy de nivel 3 si isi asuma toate sarcinile si responsabilitatile acestor comitete, inclusiv continuarea activitatilor si proiectelor in curs, de exemplu, considerentul 10 si articolul 8 alineatul (1) litera (1) din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010. Prin urmare, in considerent ar trebui eliminata trimiterea la aceste orientari. |

Modificarea 2
Articolul 2 alineatul (4) din directiva propusa (nou)
Nu exista text. | “4.ABE elaboreaza proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a detalia criteriile de includere a unei institutii pe lista de la alineatul (3) si pentru tipurile de cazuri care pot fi acoperite de legislatia nationala prevazute la articolul 3 alineatul (2) Se deleaga Comisiei competenta de a adopta proiectele de standarde tehnice de reglementare mentionate la primul paragraf, in conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.” |
ExplicatieIn prezent, nu este posibil sa se stabileasca criteriile pe baza carora sunt selectate entitatile enumerate in articolul 2 alineatul (3) din directiva propusa. Pentru a reduce optiunile si puterile discretionare nationale, BCE propune ca ABE sa elaboreze criterii obiective pe baza carora sa se poata evalua in viitoarele modificari ale directivei propuse daca lista cuprinsa la articolul 2 alineatul (3) punctele 3-22 ar trebui modificata. O sugestie o reprezinta aplicarea aceleiasi proceduri tipurilor de cazuri acoperite in temeiul articolului 3 alineatul (2) din directiva propusa. Aceasta modificare ar trebui coroborata cu articolul 136 litera (a) din directiva propusa, care acorda Comisiei puterea de a face adaptari tehnice ale listei din articolul 2 al directivei propuse. |

Modificarea 3
Articolul 7 din directiva propusa
“Articolul 7 Cooperarea cu ABEIn exercitarea atributiilor care le revin, autoritatile competente iau in considerare convergenta in ceea ce priveste instrumentele de supraveghere si practicile de supraveghere in punerea in aplicare a actelor cu putere de lege si a actelor administrative adoptate in temeiul prezentei directive. In acest scop, statele membre se asigura ca: (a) autoritatile competente participa la activitatile ABE; (b) autoritatile competente fac toate eforturile necesare pentru a respecta liniile directoare si recomandarile emise de ABE in conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010; (c) mandatele nationale conferite autoritatilor competente nu impieteaza asupra indeplinirii atributiilor care le revin in calitate de membri ai ABE sau in temeiul prezentei directive si al Regulamentului [inserat de OP].” | “Articolul 7 Cooperarea cu ABE si in cadrul Sistemului european de supraveghere financiara (SESF)In exercitarea atributiilor care le revin, autoritatile competente iau in considerare convergenta in ceea ce priveste instrumentele de supraveghere si practicile de supraveghere in punerea in aplicare a actelor cu putere de lege si a actelor administrative adoptate in temeiul prezentei directive si al Regulamentului [inserat de OP]. In acest scop, statele membre se asigura ca: (a)autoritatile competente, ca parte la SESF, coopereaza cu incredere si deplin respect reciproc, in special la asigurarea fluxului de informatii corespunzatoare si fiabile intre acestea si alte parti la SESF, in conformitate cu principiul cooperarii loiale, in temeiul articolului 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeana; (a)(b) autoritatile competente participa la activitatile ABE si, dupa caz, la colegiile de supraveghetori; (b)(c) autoritatile competente fac toate eforturile necesare pentru a respecta liniile directoare si recomandarile emise de ABE in conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 si cu avertizarile si recomandarile emise de catre CERS in conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1092/2010; (d)autoritatile competente coopereaza strans cu CERS; (c)(e) mandatele nationale conferite autoritatilor competente nu impieteaza asupra indeplinirii atributiilor care le revin in calitate de membri ai ABE ori ai CERS, dupa caz, sau in temeiul prezentei directive si al Regulamentului [inserat de OP].” |
ExplicatieDin motive de claritate si securitate juridica, modificarile vor asigura ca directiva propusa reflecta principiile de cooperare stabilite in Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 [2], Regulamentul (UE) nr. 1096/2010 si in regulamentele de instituire a AES. BCE recomanda introducerea unor modificari similare in alte directive relevante privind sectorul financiar, dupa caz. |

Modificarea 4
Articolul 8 din directiva propusa
“Articolul 8 Dimensiunea europeana a supravegheriiIn exercitarea atributiilor generale care le revin, autoritatile competente dintr-un stat membru iau in calcul in mod corespunzator efectul potential al deciziilor lor asupra stabilitatii sistemului financiar din toatele celelalte state membre in cauza, in special in situatii de urgenta, pe baza informatiilor disponibile la momentul respectiv.” | “Articolul 8 Dimensiunea europeana a supravegheriiIn exercitarea atributiilor generale care le revin, autoritatile competente dintr-un stat membru iau in calcul in mod corespunzator efectul potential al deciziilor lor asupra stabilitatii sistemului financiar din toatele celelalte state membre in cauza, in special in situatii de urgenta, pe baza informatiilor disponibile la momentul respectiv, tinand seama de necesitatea imbunatatirii functionarii pietei interne si integrarii pietelor financiare europene.” |
ExplicatieModificarea propusa urmareste sa clarifice mai mult obiectivele care vor fi urmarite de autoritatile competente in ceea ce priveste dimensiunea europeana a activitatilor acestora. De asemenea, considerentul 42 din directiva propusa ar trebui modificat in consecinta. |

Modificarea 5
Articolele 49-51 din directiva propusa
“TITLUL VIISUPRAVEGHERE PRUDENTIALACAPITOLUL 1 Principii de supraveghere prudentiala SECTIUNEA I Competentele statului membru de origine si ale statului membru gazda Articolul 49Competentele statului membru de origine de a efectua controale (1) Supravegherea prudentiala a unei institutii, inclusiv a activitatilor desfasurate de aceasta in conformitate cu articolele 33 si 34, este responsabilitatea autoritatilor competente din statul membru de origine, fara a aduce atingere dispozitiilor prezentei directive, care stabileste atributii in acest sens pentru autoritatile din statul membru gazda. (2) Aplicarea alineatului (1) nu impiedica supravegherea pe baza consolidata.Articolul 50 Competentele statului membru gazdaMasurile luate de statul membru gazda nu pot prevedea tratamente discriminatorii sau restrictive pe baza faptului ca o institutie este autorizata in alt stat membru.Articolul 51 Colaborarea in materie de supraveghere […]” | “TITLUL VIISUPRAVEGHERE PRUDENTIALACAPITOLUL 1 Principii de supraveghere prudentiala SECTIUNEA I Competentele statului membru de origine si ale statului membru gazda Articolul 49 Competentele statului membru de origine de a efectua controale (1) Supravegherea prudentiala a unei institutii, inclusiv a activitatilor desfasurate de aceasta in conformitate cu articolele 33 si 34, este responsabilitatea autoritatilor competente din statul membru de origine, fara a aduce atingere dispozitiilor prezentei directive, care stabileste atributii in acest sens pentru autoritatile din statul membru gazda. (2) Aplicarea alineatului (1) nu impiedica supravegherea pe baza consolidata. Articolul 50 Competentele statului membru gazdaMasurile luate de statul membru gazda nu pot prevedea tratamente discriminatorii sau restrictive pe baza faptului ca o institutie este autorizata in alt stat membru. Articolul 510 Colaborarea in materie de supraveghere Cooperarea intre statul membru de origine si statul membru gazda[…]” |
Explicatie Articolul 50 din directiva propusa reproduce articolul 41 al treilea paragraf din Directiva 2006/48/CE. Acest al treilea paragraf face trimitere la al doilea paragraf din articolul 41, care abordeaza supravegherea lichiditatii sucursalelor si masurile care ar putea fi luate de statele membre gazda care rezulta din punerea in aplicare a politicilor monetare ale acestora [3]. Acest al treilea paragraf, care este caduc intrucat facea trimitere la masurile de mai sus, ar trebui, de asemenea, eliminat, astfel cum s-a procedat pentru primul si al doilea paragraf din acelasi articol al Directivei 2006/48/CE [4]. Obiectivul regulamentului propus este de a imbunatati securitatea juridica in ceea ce priveste rolurile autoritatilor de origine si a celor gazda prevazute in titlurile prevederilor sus-mentionate. In primul rand, articolul 49 alineatul (1) prevede principiul competentei statului membru de origine. Aceasta nu aduce atingere dispozitiilor directivei propuse care atribuie resposanbilitate autoritatilor competente din statul membru gazda. Prin urmare, trimiterea la competenta statului membru gazda din titlul articolului 50 este inselatoare de vreme ce acest aspect este deja abordat in articolul precedent. In al doilea rand, articolul 50 nu este necesar intrucat principiul nediscriminarii este inclus chiar in dispozitiile tratatului. |

Modificarea 6
Articolul 54 alineatul (2) din directiva propusa
“(2) Dispozitiile de la alineatul (1) nu impiedica autoritatile competente din diferite state membre sa faca schimb de informatii sau sa transmita informatii catre ABE in conformitate cu prezenta directiva, cu Regulamentul [inserat de OP] si cu alte directive aplicabile institutiilor de credit si cu articolele 31 si 35 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010. Informatiile respective sunt supuse conditiilor privind secretul profesional prevazute la alineatul (1).” | “(2) Dispozitiile de la alineatul (1) nu impiedica autoritatile competente din diferite state membre sa faca schimb de informatii sau sa transmita informatii catre ABE in conformitate cu prezenta directiva, cu Regulamentul [inserat de OP] si cu alte directive aplicabile institutiilor de credit si cu articolele 31, si 35 si 36 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 si articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1092/2010. Informatiile respective sunt supuse conditiilor privind secretul profesional prevazute la alineatul (1).” |
ExplicatieModificarea propusa clarifica faptul ca autoritatile competente si ABE pot transmite CERS toate informatiile necesare pentru ca CERS sa-si indeplineasca sarcinile in conformitate cu conditiile prevazute la articolul 36 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 si articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1092/2010. BCE recomanda introducerea unor modificari similare in alte directive relevante privind sectorul financiar, dupa caz. |

Modificarea 7
Articolul 59 din directiva propusa
“Articolul 59 Transmiterea de informatii privind aspectele monetare, sistemice si legate de plati (1) Nicio prevedere din prezentul capitol nu impiedica o autoritate competenta sa transmita entitatilor de mai jos informatiile de care acestea au nevoie in indeplinirea responsabilitatilor lor: […] (4) Intr-o situatie de urgenta, astfel cum se mentioneaza la articolul 109 alineatul (1), statele membre permit autoritatilor competente sa comunice fara intarziere […].” | “Articolul 59 Transmiterea de informatii privind aspectele monetare, sistemice si legate de plati (1) Nicio prevedere din prezentul capitol nu impiedica Statele membre iau masurile corespunzatoare pentru a indeparta obstacolele ce impiedicao autoritate competentaautoritatile competente sa transmita entitatilor de mai jos informatiile de care acestea au nevoie in indeplinirea responsabilitatilor respective alelor: […] (4) Statele membre iau masurile necesare pentru a se asigura ca, Iintr-o situatie de urgenta, astfel cum se mentioneaza la articolul 109 alineatul (1), statele membrepermit autoritatileor competente sa comunicae, fara intarziere […].” |
Explicatie Criza financiara a confirmat ca este foarte important sa se asigure acorduri corespunzatoare de schimb de informatii intre autoritatile publice, in special intre bancile centrale si autoritatile de supraveghere. Prin urmare, BCE sugereaza imbunatatirea in continuare a metodelor de schimb de informatii intre autoritatile de supraveghere si bancile centrale ale SEBC, inclusiv BCE, cu privire la informatiile relevante pentru indeplinirea atributiilor statutare ale acestora, in special in situatii de urgenta (a se vedea si modificarea 12). |

Modificarea 8
Articolul 64 din directiva propusa
“Articolul 64 Competentele de supraveghereIn sensul articolului 99 si al aplicarii Regulamentului [inserat de OP], autoritatile competente au cel putin urmatoarele competente: […].” | “Articolul 64Competentele de supraveghereIn sensul articolului 99 si al aplicarii Regulamentului [inserat de OP], autoritatile competente au cel putin urmatoarele competente: […] (k) indepartarea din functie a unuia sau mai multor membri ai organului de conducere in cazul neindeplinirii cerintelor prevazute la articolul 87.” |
ExplicatieModificarea propusa are drept scop asigurarea faptului ca legislatiile nationale imputernicesc autoritatile competente sa ia masurile adecvate, inclusiv indepartarea din functie a membrilor organului de conducere si a principalilor directori care nu indeplinesc cerintele prevazute la articolul 87 din directiva propusa, in conformitate cu standardele internationale [5]. |

Modificarea 9
Articolul 67 alineatul (1) din directiva propusa
“(1) Prezentul articol se aplica in toate situatiile de mai jos: […].” | “(1)Prezentul articol se aplica in toate situatiile de mai jos: […] (n) institutie a fost gasita vinovata de o incalcare grava a dispozitiilor nationale adoptate in conformitate cu Directiva 2005/60/CE privind prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor si finantarii terorismului[nota de subsol]”. |
Explicatie Autoritatile competente ar trebui sa aiba posibilitatea de a retrage autorizatia unei institutii in conformitate cu articolul 18 litera (f) din directiva propusa, atunci cand a comis incalcari grave ale normelor Uniunii privind prevenirea spalarii de bani si a finantarii terorismului. |

Modificarea 10
Articolul 75 alineatul (5) din directiva propusa
“(5) […] Functia de administrare a riscurilor poate informa direct organul de conducere in functia sa de supraveghere, in cazul in care este necesar, independent de conducerea superioara.Coordonatorul functiei de administrare a riscurilor trebuie sa fie un membru independent al conducerii superioare, cu responsabilitati distincte privind functia de administrare a riscurilor. […].” | “(5) […] Functia de administrare a riscurilor poate informa direct organul de conducere in functia sa de supraveghere, in cazul in care este necesar, independent de conducerea superioara, si poate exprima preocupari si avertiza acest organism, dupa caz, in situatia aparitiei unor riscuri specifice care afecteaza sau pot afecta institutia, fara a aduce atingere organului de conducere in functia sa de supraveghere si/sau de conducere prevazute de prezenta directiva si Regulamentul [inserat de OP].Coordonatorul functiei de administrare a riscurilor trebuie sa fie un membru independent al conducerii superioare, cu responsabilitati distincte privind functia de administrare a riscurilor. […].” |
ExplicatieBCE recomanda aceasta propunere de modificare pentru a preciza ca functia de administrare a riscurilor include atributia de a exprima preocupari si de a avertiza organul de conducere in functia sa de supraveghere in situatia unor evolutii privind expunerile la risc ale unei institutii. |

Modificarea 11
Articolul 87 din directiva propusa
“Articolul 87 Organul de conducere (1) Autoritatile competente cer ca toti membrii organului de conducere al oricarei institutii sa aiba in orice moment o reputatie suficient de buna, sa posede suficiente cunostinte, competente si experienta si sa dedice suficient timp pentru indeplinirea sarcinilor sale. In special, membrii organului de conducere trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: […] (b) Organul de conducere trebuie sa posede, in ansamblul sau, cunostinte, competente si experienta adecvate pentru a putea intelege activitatile institutiei, inclusiv principalele riscuri. […] (5) ABE elaboreaza proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza urmatoarele: […] (b) notiunea de detinere de catre organul de conducere, in ansamblul sau, de cunostinte, competente si experienta adecvate, mentionata la alineatul (1) litera (b); […].” | “Articolul 87 Organul de conducere (1) Autoritatile competente cer ca toti membrii organului de conducere al oricarei institutii sa aiba in orice moment o reputatie suficient de buna, sa posede suficiente cunostinte, competente si experienta si sa dedice suficient timp pentru indeplinirea sarcinilor sale. In special, membrii organului de conducere trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: […] (b) Organul de conducere trebuie sa posede, individual si in ansamblul sauin ansamblul sau, cunostinte, competente si experienta adecvate pentru a putea intelege activitatile institutiei, inclusiv principalele riscuri. […] (5) ABE elaboreaza proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza urmatoarele: […] (b) notiunea de detinere de catre organul de conducere, individual si in ansamblul sau, de cunostinte, competente si experienta adecvate, mentionata la alineatul (1) litera (b); […].” |
ExplicatieScopul modificarii este sa asigure ca nu numai organul de conducere in mod colectiv, ci si fiecare membru individual al organului de conducere are cunostintele corespunzatoare si competentele necesare [a se vedea punctul 5.1 din Cartea verde a Comisiei privind guvernanta corporativa in institutiile financiare si politicile de remunerare [6]]. In acest sens, se propune ca ABE sa fie incredintata cu misiunea de a dezvolta proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru precizarea motiunii de cunostinte, competente si experienta individuale adecvate pentru membrii organului de conducere. |

Modificarea 12
Articolul 109 alineatul (1) din directiva propusa
“(1)In cazul in care survine o situatie de urgenta, inclusiv o situatie definita la articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 sau o situatie in care se manifesta evolutii negative ale pietelor, care ar putea pune in pericol lichiditatea pietei si stabilitatea sistemului financiar din oricare dintre statele membre in care au fost autorizate entitati ale unui grup sau in care s-au infiintat sucursale semnificative in conformitate cu articolul 52, autoritatea responsabila cu supravegherea consolidata avertizeaza cat mai curand posibil, cu respectarea capitolului 1 sectiunea 2 si, unde este cazul, a articolelor 54 si 58 din Directiva 2004/39/CE, ABE, CERS si autoritatile mentionate la articolul 59 alineatul (4) si articolul 60 si comunica toate informatiile esentiale pentru indeplinirea atributiilor acestora. Obligatiile respective se aplica tuturor autoritatilor competente. Daca autoritatea mentionata la articolul 59 alineatul (4) constata prezenta unei situatii descrise la primul paragraf, aceasta avertizeaza cat mai curand posibil autoritatile competente mentionate la articolul 107, precum si ABE.Atunci cand acest lucru este posibil, autoritatea competenta si autoritatea mentionata la articolul 59 alineatul (4) utilizeaza caile de comunicare definite existente.” | “(1) In cazul in care survine o situatie de urgenta, inclusiv o situatie definita la articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 sau o situatie in care se manifesta evolutii negative ale pietelor, care ar putea pune in pericol lichiditatea pietei si stabilitatea sistemului financiar din oricare dintre statele membre in care au fost autorizate entitati ale unui grup sau in care s-au infiintat sucursale semnificative in conformitate cu articolul 52, autoritatea responsabila cu supravegherea consolidata avertizeaza cat mai curand posibil, cu respectarea capitolului 1 sectiunea 2 si, unde este cazul, a articolelor 54 si 58 din Directiva 2004/39/CE, ABE, CERS, bancile centrale si autoritatile mentionate la articolul 59 alineatul (4) si articolul 60 sicomunica toate informatiile esentialerelevante pentru indeplinirea atributiilor acestora. Obligatiile respective se aplica tuturor autoritatilor competente. Daca o banca centrala sau CERSautoritatea mentionata la articolul 59 alineatul (4) constata prezenta unei situatii descrise la primul paragraf, aceasta avertizeaza cat mai curand posibil autoritatile competente mentionate la articolul 107, precum si ABE.Atunci cand acest lucru este posibil, autoritatea competentaautoritatile competente, si autoritatea mentionata la articolul 59 alineatul (4)bancile centrale si CERS utilizeaza caile de comunicare definite existente.” |
ExplicatieAstfel cum s-a indicat in modificarile 4 si 5 din Avizul CON/2009/17, modificarile propuse urmaresc sa clarifice notiunea de “autoritati” din acest articol. In special, ar trebui prevazut clar ca autoritatile prevazute la articolul 59 alineatul (4) corespund bancilor centrale si CERS, nu autoritatilor competente. Referintele incrucisate din cuprinsul textului la aceasta notiune de “autoritati” ar trebui evitate pentru a facilita interpretarea directivei propuse si pentru sporirea securitatii juridice.Celelalte modificari propuse urmaresc sa clarifice natura informatiilor ce vor fi transmise, in conformitate cu articolul 59 din directiva propusa. In special, informatiile transmise nu ar trebui sa fie definite doar ca informatii “esentiale”, ci ar trebui sa includa si orice informatii “relevante” pentru indeplinirea atributiilor bancilor centrale si ale CERS [7]. |

Modificarea 13
Articolul 126 alineatul (4) din directiva propusa
“(4) Variabilele mentionate la alineatul (3) litera (c) pot include […].” | “(4)Variabilele m” |
ExplicatieA se vedea punctul 17 din aviz. Modificarea propusa [eliminarea alineatului (4) din articolul 126 al directivei propuse] va elimina elementul structural din amortizorul de capital anticiclic, aliniind directiva propusa cu elementele operationale ale acordului Basel III. In acest context, articolul 126 alineatul (8) litera (h) din directiva propusa ar trebui eliminat in consecinta, ca si trimiterea la “variabile structurale” din considerentul 58 al directivei propuse, precum si a doua si a treia teza din considerentul 60 al directivei propuse. |

Modificarea 14
Articolul 149 alineatul (6) din directiva propusa
“(6) Statele membre pot impune o perioada de tranzitie mai scurta decat cea precizata la alineatul (1), daca o astfel de masura este justificata de cresterea excesiva a creditului in orice moment din perioada respectiva. In cazul in care un stat membru recurge la o astfel de masura, perioada mai scurta se aplica doar in scopul calcularii amortizorului de capital anticiclic specific institutiei de catre institutiile care sunt autorizate in statul membru pentru care este responsabila autoritatea desemnata.” | “(6) Statele membre pot impune o perioada de tranzitie mai scurta decat cea precizata la alineatul (1) pentru punerea in aplicare a rezervei de conservare a capitalului si a amortizorului de capital anticiclic, daca o astfel de masura este justificata de cresterea excesiva a creditului in orice moment din perioada respectiva. In cazul in care un stat membru recurge la o astfel de masura, perioada mai scurta se aplica doar in scopul calcularii amortizorului de capital anticiclic specific institutiei de catre institutiile care sunt autorizate in statul membru pentru care este responsabila autoritatea desemnatastabilita pentru amortizorul de capital anticiclic poate fi recunoscuta de alte state membre in scopul calcularii de catre institutiile autorizate la nivel national a cerintei privind amortizorul de capital anticiclic cu specific institutional.” |
ExplicatieStatele membre care se confrunta cu o crestere excesiva a creditului in perioada de tranzitie, astfel cum se specifica la articolul 149 alineatul (1) din directiva propusa, pot lua in considerare accelerarea acumularii amortizorului de conservare a capitalului si a amortizorului de capital anticiclic [8]. Pentru a evita arbitrajul de reglementare, altor state membre ar trebui sa li se permita sa recunoasca aplicarea anticipata a amortizorului de capital anticiclic. |

Modificarea 15
Articolul 150 alineatul (5) din directiva propusa (nou)
Nu exista text. | “(5) Pana la 31 decembrie 2014, Comisia consulta AES, SEBC, CERS si alte parti relevante pentru a analiza eficacitatea acordurilor de schimb de informatii in temeiul prezentei directive, in special in temeiul titlului VII capitolul 1 sectiunea 2, si va formula propuneri, dupa caz, pentru a dezvolta in continuare aceste dispozitii si/sau acorduri, tinand seama in special de sinergiile semnificative legate de informatii dintre functiile bancilor centrale si cele de supraveghere prudentiala, atat in perioade normale, cat si in momente de criza.” |
Explicatie A se vedea punctul 11 din aviz. |

Modificarea 16
Articolul 150 alineatul (6) din directiva propusa (nou)
Nu exista text. | “(6) Pana la 31 decembrie 2014, ABE analizeaza si raporteaza cu privire la aplicarea dispozitiilor prezentei directive si ale Regulamentului [inserat de OP] in ceea ce priveste cooperarea Uniunii si a statelor membre cu tari terte. Analiza identifica orice lacune si evalueaza zonele care necesita imbunatatiri in ceea ce priveste acordurile de cooperare, schimb de informatii si reciprocitate, inclusiv aplicarea normelor de supraveghere in tari terte. ABE evalueaza, de asemenea, necesitatea de a dezvolta in continuare acordurile de cooperare intre statele membre si ABE, pe de o parte, si institutiile financiare internationale sau organisme precum FMI sau Consiliul pentru Stabilitate Financiara, pe de alta parte.Comisia examineaza evaluarea cuprinsa in raportul ABE pentru a stabili daca sunt necesare propuneri legislative.” |
ExplicatiePentru a asigura cooperarea si schimbul de informatii eficient intre autoritatile din Uniune si din statele membre si autoritatile din tari terte, pentru a asigura aplicarea normelor de supraveghere in aceste tari, tinand totodata seama de raportul prevazut la articolul 33 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, este necesar ca ABE sa examineze in mod cuprinzator si sa raporteze cu privire la acest aspect pana la 31 decembrie 2014. Acest raport ar trebui sa acopere, de asemenea, aspectele referitoare la acordurile de cooperare si schimb de informatii cu institutiile financiare internationale. In baza aspectelor identificate de acest raport, Comisia va evalua daca este necesara o propunere legislativa pentru a imbunatati acest cadru. |

Modificarea 17
Articolul 150 alineatul (7) din directiva propusa (nou)
Nu exista text. | “(7) La primirea unui mandat din partea Comisiei, ABE exploreaza masura in care entitatile din sectorul financiar care declara ca isi desfasoara activitatea in conformitate cu principiile bancare islamice sunt acoperite in mod corespunzator de dispozitiile prezentei directive si ale Regulamentului [inserat de OP]. Comisia analizeaza raportul elaborat de ABE si, daca este cazul, transmite o propunere legislativa Parlamentului European si Consiliului.” |
ExplicatieAvand in vedere cresterea recenta a numarului de entitati din sectorul financiar din Europa care-si desfasoara activitatile in conformitate cu principiile bancare islamice, BCE recomanda sa se incredinteze ABE sarcina de a realiza o analiza completa a acestui tip de activitate financiara si de examinare a necesitatii ajustarii corespunzatoare a cadrului bancar al Uniunii. |

Propuneri de redactare pentru regulamentul propus

Textul propus de Comisie | Modificarile propuse de BCE [9] |

Modificarea 1
Preambulul regulamentului propus (referire noua)
“avand in vedere Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, in special articolul 114,avand in vedere propunerea Comisiei Europene,dupa transmiterea proiectului de act legislativ catre parlamentele nationale,avand in vedere avizul Comitetului Economic si Social European,hotarand in conformitate cu procedura legislativa ordinara,” | “avand in vedere Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, in special articolul 114,avand in vedere propunerea Comisiei Europene,dupa transmiterea proiectului de act legislativ catre parlamentele nationale, avand in vedere avizul Bancii Centrale Europene ,,avand in vedere avizul Comitetului Economic si Social European,hotarand in conformitate cu procedura legislativa ordinara,” |
ExplicatieIn conformitate cu articolul 296 din tratat, care prevede ca actele juridice fac trimitere la orice avize prevazute in tratate, modificarea propusa este necesara pentru a reflecta faptul ca actul Uniunii este adoptat in conformitate cu articolul 127 alineatul (4) si articolul 282 alineatul (5) din tratat, care prevad obligatia de a consulta BCE cu privire la orice act al Uniunii propus in domeniile care tin de competentele sale. |

Modificarea 2
Considerentul 16a din regulamentul propus (nou)
Nu exista text. | “(16a) Raportul Grupului la nivel inalt privind supravegherea financiara in Uniunea Europeana, prezidat de Jacques de Larosière, a afirmat ca supravegherea microprudentiala nu poate proteja in mod eficace stabilitatea financiara fara a lua in considerare in mod adecvat evolutiile la nivel macroprudential, in timp ce supravegherea macroprudentiala nu are insemnatate decat daca poate avea un efect asupra supravegherii la nivel microprudential.Cooperarea stransa intre ABE si CERS este esentiala pentru o functionare pe deplin eficace a CERS si pentru a garanta ca avertismentelor si recomandarilor sale li se da curs. In special, ABE ar trebui sa poata transmite CERS toate informatiile relevante colectate de catre autoritatile competente in conformitate cu obligatiile de raportare prevazute in prezentul regulament.” |
ExplicatieConsiderentul propus abordeaza importanta supravegherii macroprudentiale in ansamblul Uniunii si clarifica faptul ca informatiile care fac obiectul cerintelor de raportare au scopuri atat microprudentiale, cat si macroprudentiale. Un considerent identic ar putea fi introdus in directiva propusa. |

Modificarea 3
Considerentul 56a din regulamentul propus (nou)
Nu exista text. | “(56a) lectie importanta a crizei este necesitatea de a intari in mod semnificativ capacitatea de absorbtie a pierderilor a capitalului de reglementare. In acest scop, acordul Basel III cere ca, in privinta societatilor pe actiuni, “pentru ca un instrument sa fie inclus in fondurile proprii de nivel 1 de baza, acesta trebuie sa indeplineasca toate criteriile definite in acord, iar criteriile trebuie indeplinite numai cu actiuni comune”. Regulamentul pune in aplicare aceste criterii stricte pentru “a acoperi instrumentele de fonduri proprii de cea mai buna calitate pentru bancile care isi desfasoara activitatea la nivel international si care sunt societati pe actiuni”.” |
ExplicatiePropunerea urmareste sa sublinieze dispozitiile relevante ale acordului Basel III in ceea ce priveste criteriile de eligibilitate pentru actiuni ca instrumente din fondurile proprii de nivel 1 de baza (a se vedea si modificarile 6, 7, 8 si 9). |

Modificarea 4
Considerentul 68 din regulamentul propus
“(68) Rata efectului de levier constituie un nou instrument de reglementare si supraveghere pentru Uniune. In conformitate cu acordurile internationale, trebuie sa fie introdus initial ca o caracteristica suplimentara a carei aplicare in cazul fiecarei institutii ramane la latitudinea autoritatilor de supraveghere. Obligatii de raportare pentru institutii ar permite revizuirea si calibrarea adecvata, in vederea migrarii catre o masura cu caracter obligatoriu in 2018.” | “(68) Rata efectului de levier constituie un nou instrument de reglementare si supraveghere pentru Uniune, i. In conformitate cu acordurile internationaleacordul Basel III. Aceasta rata trebuie sa fie introdusa initial ca o caracteristica suplimentara a carei aplicare in cazul fiecarei institutii ramane la latitudinea autoritatilor de supraveghere. Obligatii de raportare pentru institutii ar permite revizuirea si calibrarea adecvata, in vedereapentrumigrarii catre o masura cu caracter obligatoriua asigura aplicarea obligatorie a ratei efectului de levier dinin 2018.” |
ExplicatieAceasta modificare clarifica faptul ca rata efectului de levier se va aplica de la 1 ianuarie 2018. |

Modificarea 5
Articolul 4 din regulamentul propus (definitii noi)
Nu exista text. | “ “institutie externa de evaluare a creditului” (ECAI) inseamna o agentie de rating de credit care este inregistrata sau certificata in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 sau o banca centrala care acorda ratinguri de credit care sunt exceptate de la aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1060/2009.”“ “ECAI desemnata” inseamna o ECAI desemnata de catre o institutie.” |
ExplicatieDin motive de claritate, modificarea propusa defineste “ECAI” si “ECAI desemnata” si le adauga la lista definitiilor din regulamentul si directiva propuse. Deoarece Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 [10]defineste ECAI drept toate agentiile de rating de credit care au fost inregistrate sau certificate in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 sau bancile centrale care acorda ratinguri de credit care sunt exceptate de la Regulamentul (CE) nr. 1060/2009, nu este necesara definirea ECAI “eligibile” si/sau “recunoscute” in regulamentul si directiva propuse. Din acelasi motiv, celelalte dispozitii care fac trimitere la acesti termeni ar trebui modificate in consecinta. Din motive de consecventa intersectoriala, BCE recomanda, de asemenea, sa se asigure ca dispozitiile corespund celor din directiva propusa a Parlamentului European si a Consiliului de modificare a Directivelor 2003/71/CE si 2009/138/CE in ceea ce priveste competentele Autoritatii europene pentru asigurari si pensii ocupationale si ale Autoritatii europene pentru valori mobiliare si piete [11]in discutie care se refera la ECAI. Acest lucru este valabil si pentru normele privind punerea in corespondenta a evaluarii de credit a ECAI si posibilitatea implicarii Comitetului comun al AES [12]. |

Modificarea 6
Articolul 24 alineatul (4) din regulamentul propus
“(4)ABE elaboreaza, actualizeaza si publica o lista a formelor de instrumente de capital din fiecare stat membru care se califica drept instrumente din fondurile proprii de nivel 1 de baza. ABE elaboreaza si publica aceasta lista pana la 1 ianuarie 2013.” | “(4)Autoritatile competente notifica ABE elaboreaza, actualizeaza si publica o lista a formelor de instrumente de capital din fiecare stat membru care se calificacu privire la formele de actiuni pe care le considera eligibile drept instrumente din fondurile proprii de nivel 1 de baza conform legislatiei nationale a acestora. ABE evalueaza aceste forme de actiuni in mod continuu si elaboreaza un proiect de lista a formelor de actiuni din fiecare stat membru care se califica drept instrumente din fondurile proprii de nivel 1 de baza in conformitate cu alineatul (5) elaboreaza si publica aceasta lista pana la 1 ianuarie 2013. La cererea unui stat membru sau din proprie initiativa, ABE poate decida sa solicite avize juridice pentru a evalua eligibilitatea formelor de actiuni notificate de statele membre in raport cu conditiile definite la articolul 26.” |
ExplicatieABE ar trebui sa fie competenta sa evalueze formele de actiuni considerate eligibile drept instrumente din fondurile proprii de nivel 1 de baza pe baza informatiilor primite de la autoritatile competente si in conformitate cu regulile definite in regulamentul propus, in special articolul 26 alineatul (1) din regulamentul propus. In acest sens, ABE poate solicita, de asemenea, avize juridice externe pentru a evalua eligibilitatea anumitor forme de actiuni notificate de catre statele membre. |

Modificarea 7
Articolul 24 alineatele (5) si (6) din regulamentul propus (nou)
Nu exista text. | “(5) ABE elaboreaza proiecte de standarde tehnice de punere in aplicare in care se precizeaza formele de actiuni care indeplinesc cerintele definite la articolul 26.ABE inainteaza proiectele de standarde tehnice de punere in aplicare Comisiei pana la data de 1 ianuarie 2013.Se confera Comisiei competenta de a adopta proiectele de standarde tehnice de punere in aplicare mentionate la primul paragraf, in conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.(6)Numai formele de actiuni incluse in actul de punere in aplicare adoptat de catre Comisie in conformitate cu alineatul (5) sunt considerate eligibile ca instrumente din fondurile proprii de nivel 1 de baza.Autoritatile competente monitorizeaza in mod continuu conformitatea cu conditiile pentru fondurile proprii de nivel 1 de baza definite in capitolul 2.” |
ExplicatieABE ar trebui sa fie competenta sa evalueze formele de actiuni eligibile drept instrumente din fondurile proprii de nivel 1 de baza pe baza informatiilor primite de la autoritatile competente si in conformitate cu regulile definite in regulamentul propus, in special articolul 26 alineatul (1). BCE propune ca proiectul de lista elaborat de ABE sa fie convertit intr-un act de punere in aplicare al Comisiei. |

Modificarea 8
Articolul 26 alineatul (1) din regulamentul propus
“(1) Instrumentele de capital se califica drept instrumente din fondurile proprii de nivel 1 de baza numai daca sunt indeplinite toate conditiile de mai jos:[…].” | “(1) Instrumentele de capital emise de alte institutii decat cele prevazute la articolul 27 constau din actiuni ale intreprinderilor mentionate in lista prevazuta la articolul 24 alineatul (4) si se califica drept instrumente din fondurile proprii de nivel 1 de baza numai daca sunt indeplinite toate conditiile de mai jos:[…].” |
ExplicatieRegulamentul propus face referire la “instrumente de capital” drept componente ale elementelor de fonduri proprii de nivel 1 de baza. Acordul Basel III face referire la “actiuni comune” ca forma predominanta a capitalului comun de nivel 1. BCE recomanda clarificarea faptului ca instrumentele din fondurile proprii de nivel 1 de baza vor consta numai in actiuni care indeplinesc criteriile prevazute la articolul 26 alineatul (1) din regulamentul propus. |

Modificarea 9
Articolul 26 alineatul (3) din regulamentul propus
“(3) ABE elaboreaza proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza urmatoarele: (a) natura si formele aplicabile ale finantarii indirecte a instrumentelor de capital; (b) sensul “elementelor care pot fi distribuite” pentru a stabili suma disponibila pentru a fi distribuita detinatorilor instrumentelor de fonduri proprii ale unei institutii.” | “(3) ABE elaboreaza proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza urmatoarele: (a) natura si formele aplicabile ale finantarii indirecte a instrumentelor de capital; (b) sensul “elementelor care pot fi distribuite” pentru a stabili suma disponibila pentru a fi distribuita detinatorilor instrumentelor de fonduri proprii ale unei institutii.; (c) sensul “distributiilor preferentiale”; (d) definitia si implicatiile “absorbirii primei si a proportional celei mai mari parti a pierderilor pe masura aparitiei lor”; (e) natura unui plafon sau a altei restrictii asupra nivelului maxim de elemente care pot fi distribuite.” |
ExplicatieBCE considera ca ABE ar trebui sa elaboreze proiecte de standarde tehnice de reglementare in domeniile mentionate mai sus pentru a imbunatati aplicarea armonizata a criteriilor pentru eligibilitatea actiunilor ca elemente de fonduri proprii de nivel 1 de baza in ansamblul statelor membre. |

Modificarea 10
Articolul 46 din regulamentul propus
“Articolul 46 Alte derogari si alternative la deducere in cazul in care se aplica consolidarea (1) Ca alternativa la deducerea detinerilor unei institutii de instrumente din fondurile proprii de nivel 1 de baza ale societatilor de asigurare, ale societatilor de reasigurare si ale holdingurile de asigurare in care institutia detine o investitie semnificativa, autoritatile competente pot permite institutiilor sa aplice metodele nr. 1, 2 sau 3 din anexa I la Directiva 2002/87/CE. Institutia trebuie sa aplice metoda aleasa in mod consecvent de-a lungul timpului. O institutie poate aplica metoda nr. 1 (consolidare contabila) numai daca a primit acordul prealabil al autoritatii competente. Autoritatea competenta isi poate da acordul numai daca considera ca este adecvat nivelul de gestiune integrata si de control intern al entitatilor care ar fi incluse in consolidare in conformitate cu metoda 1. […] (3) Autoritatile competente pot permite institutiilor sa nu deduca o participatie intr-un element mentionat la articolul 33 alineatul (1) literele (h) si (i) in urmatoarele cazuri: (a) daca participatia este intr-o entitate relevanta care este inclusa in aceeasi supraveghere suplimentara ca si institutia in conformitate cu Directiva 2002/87/CE; (b) daca o institutie mentionata la articolul 25 detine o participatie intr-o alta astfel de institutie ori in cadrul institutiei de credit centrale sau regionale si sunt indeplinite urmatoarele conditii: […].” | “Articolul 46 Alte derogari si alternative la deducere in cazul in care se aplica consolidarea (1) Ca alternativa la deducerea detinerilor unei institutii de instrumente din fondurile proprii de nivel 1 de baza ale societatilor de asigurare, ale societatilor de reasigurare si ale holdingurile de asigurare in care institutia detine o investitie semnificativa, autoritatile competente pot permite institutiilor sa aplice metodele nr. 1, 2 sau 3 din anexa I la Directiva 2002/87/CE, cu conditia ca aplicarea acestor metode sa nu conduca la fonduri proprii mai ridicate fata de abordarea deducerii la nivelul institutiilor si institutiilor financiare prevazute la articolul 16. Institutia trebuie sa aplice metoda aleasa in mod consecvent de-a lungul timpului. O institutie poate aplica metoda nr. 1 (consolidare contabila) numai daca a primit acordul prealabil al autoritatii competente. Autoritatea competenta isi poate da acordul numai daca considera ca este adecvat nivelul de gestiune integrata si de control intern al entitatilor care ar fi incluse in consolidare in conformitate cu metoda 1. […] (3) Autoritatile competente pot permite institutiilor sa nu deduca o participatie intr-un element mentionat la articolul 33 alineatul (1) literele (h) si (i) in urmatoarele cazuri: (a) daca participatia este intr-o entitate relevanta care este inclusa in aceeasi supraveghere suplimentara ca si institutia in conformitate cu Directiva 2002/87/CE; (b) atunci cand alternativa la deducere nu conduce la fonduri proprii mai mari fata de abordarea deducerii la nivelul institutiilor si institutiilor financiare prevazute la articolul 16; (c) daca o institutie mentionata la articolul 25 detine o participatie intr-o alta astfel de institutie ori in cadrul institutiei de credit centrale sau regionale si sunt indeplinite urmatoarele conditii: […].” |
ExplicatieBCE intelege ca eliminarea dublei utilizari a fondurilor proprii de reglementare la nivel sectorial (prin deducerea investitiilor semnificative in intreprinderile de asigurare) si determinarea cerintelor suplimentare de fonduri proprii la nivelul conglomeratului financiar (prin utilizarea uneia dintre cele trei metode prevazute in anexa I la Directiva 2002/87/CE) nu se exclud reciproc. In consecinta, orice alternativa la abordarea deducerii convenita de catre GHOS nu ar trebui sa conduca la fonduri proprii de reglementare mai ridicate la nivelul grupului de institutii si institutii financiare prevazute la articolul 16 din regulamentul propus. . |

Modificarea 11
Articolul 95 din regulamentul propus
“Articolul 95Raportarea cerintelor privind fondurile proprii (1) Institutiile care calculeaza cerintele de fonduri proprii pentru riscul de pozitie raporteaza aceste cerinte de fonduri proprii cel putin o data la 3 luni.Raportarea include informatii financiare elaborate in conformitate cu cadrul contabil care reglementeaza institutia in temeiul Regulamentului (CE) nr. 1606/2002 si al Directivei 86/635/CEE, in masura in care acest lucru este necesar pentru a obtine o imagine cuprinzatoare a profilului de risc al activitatilor institutiei.Obligatiile prevazute la articolul 87 impun ca institutiile sa intocmeasca rapoarte in acest sens cel putin de doua ori pe an.Institutiile comunica rezultatele si toate celelalte date componente necesare autoritatilor competente. (2) ABE elaboreaza proiecte de standarde tehnice de punere in aplicare prin care sa uniformizeze formatele, frecventele si datele de raportare, precum si solutiile informatice care trebuie aplicate in Uniunea Europeana pentru astfel de raportari. Formatele de raportare sunt proportionale cu natura, volumul si complexitatea activitatilor institutiilor. ABE inainteaza aceste proiecte de standarde tehnice de punere in aplicare Comisiei pana la data de 1 ianuarie 2013.Competenta de a adopta standardele tehnice de punere in aplicare mentionate la primul paragraf este delegata Comisiei in conformitate cu procedura prevazuta la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.” | “Articolul 95 Raportarea cerintelor privind fondurile proprii si a informatiilor financiare (1) Obligatiile prevazute la articolul 87 impun ca institutiile sa intocmeasca rapoarte in acest sens celputin trimestrialInstitutiile care calculeaza cerintele de fonduri proprii pentru riscul de pozitie raporteaza aceste cerinte de fonduri proprii cel putin o data la 3 luni. (1a) Raportarea include, de asemenea, informatii financiare elaborate in conformitate cu cadrul contabil care reglementeaza institutia in temeiul Regulamentului (CE) nr. 1606/2002 si al Directivei 86/635/CEE, in masura in care acest lucru este: (a) ABE considera ca aceste informatii sunt necesare pentru a obtine o imagine cuprinzatoare a profilului de risc al activitatilor institutiei; (b) ABE, in colaborare cu CERS, considera ca aceste informatii sunt necesare pentru indeplinirea sarcinilor de supraveghere macroprudentiala, in conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 si Regulamentul (UE) nr. 1093/2010. Obligatiile prevazute la articolul 87 impun ca institutiile sa intocmeasca rapoarte in acest sens cel putin de doua ori pe an.Institutiile comunica rezultatele si toate celelalte date componente necesare autoritatilor competente in timp util. (2) ABE elaboreaza proiecte de standarde tehnice de punere in aplicare prin care sa specifice definitiile si criteriile de clasificare si sa uniformizeze formatele, frecventele si datele de raportare, precum si solutiile informatice care trebuie aplicate in Uniunea Europeana pentru astfel de raportari. Formatele de raportare si frecventa acesteia sunt proportionale cu natura, volumul si complexitatea activitatilor institutiilor. ABE consulta CERS cu privire la elaborarea proiectelor de standarde tehnice de punere in aplicare referitoare la informatiile prevazute la alineatul (1a) litera (b). ABE inainteaza aceste proiecte de standarde tehnice de punere in aplicare Comisiei pana la data de 1 ianuarie 2013. Competenta de a adopta standardele tehnice de punere in aplicare mentionate la primul paragraf este delegata Comisiei in conformitate cu procedura prevazuta la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.” |
ExplicatieAceasta modificare clarifica temeiul juridic actual pentru adoptarea formatelor de raportare COREP si introduce un temei juridic pentru formatele de raportare FINREP [13]. In plus, BCE recomanda ca raportarea sa aiba loc trimestrial, in termen de doua luni de la trimestrul de referinta, pentru a asigura un flux mai bun de informatii. De asemenea, ar trebui clarificat faptul ca informatiile furnizate in scopuri de supraveghere macroprudentiala ar trebui sa urmeze definitii si criterii de clasificare comune. ABE si CERS ar trebui sa coopereze pentru a defini sfera informatiilor financiare necesare in scopul supravegherii macroprudentiale. Este important sa se asigure ca formatele si frecventele de raportare sunt adaptate in functie de dimensiunea institutiilor. In vederea colectarii informatiilor necesare pentru realizarea sarcinilor de supraveghere macroprudentiala cu privire la cerintele de raportare pentru expunerile mari, raportarea lichiditatii si rata efectului de levier [14], BCE sugereaza introducerea cel putin a raportarii trimestriale si implicarea CERS in elaborarea proiectelor de standarde tehnice de punere in aplicare. In final, in conformitate cu principiul proportionalitatii, proiectele de standarde tehnice de punere in aplicare ar putea include cerinte specifice in ceea ce priveste frecventa raportarii, in functie de natura, amploarea si complexitatea activitatii institutiilor. |

Modificarea 12
Articolul 130 din regulamentul propus
“Sectiunea 3 Recunoasterea si punerea in corespondenta (mapping) a evaluarilor riscului de credit Subsectiunea 1 Recunoasterea institutiilor externe de evaluare a creditului Articolul 130 Institutiile externe de evaluare a creditului (1) O evaluare externa a creditului poate fi folosita pentru determinarea ponderii de risc aplicabile unei expuneri in temeiul prezentului capitol numai daca a fost emisa de o institutie externa de evaluare a creditului eligibila sau a fost aprobata de o institutie externa de evaluare a creditului eligibila in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1060/2009. (2) Institutiile externe de evaluare a creditului eligibile sunt toate agentiile de rating de credit care au fost inregistrate sau certificate in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 si bancile centrale care acorda ratinguri de credit exceptate de la aplicarea dispozitiilor Regulamentului (CE) nr. 1060/2009. (3) ABE publica o lista cu institutiile externe de evaluare a creditului eligibile.” | “Sectiunea 3 RecunoastereaUtilizarea evaluarilor de credit si punerea in corespondenta (mapping) a evaluarilor riscului de credit Subsectiunea 1 Recunoasterea iInstitutiilor externe de evaluare a creditului Articolul 130Utilizarea evaluarilor de credit de catre iiInstitutiile externe de evaluare a creditului (1) O evaluare externa a creditului poate fi folosita pentru determinarea ponderii de risc aplicabile unei expuneri in temeiul prezentului capitol numai daca a fost emisa de o institutie externa de evaluare a creditului eligibila sau a fost aprobata de o institutie externa de evaluare a creditului eligibila in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1060/2009. (2) Institutiile externe de evaluare a creditului eligibile sunt toate agentiile de rating de credit care au fost inregistrate sau certificate in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 si bancile centrale care acorda ratinguri de credit exceptate de la aplicarea dispozitiilor Regulamentului (CE) nr. 1060/2009. (3) ABE publica o listalista cu institutiile externe de evaluare a creditului eligibilein conformitate cu articolul 2 alineatul (4) si articolul 18 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 pe website-ul acesteia.” |
Explicatie Modificarea propusa urmareste sa alinieze regulamentul propus cu procedura existenta in prezent in Regulamentul (CE) nr. 1060/2009, in care AEVMP si, respectiv, Comisia determina listele de agentii de rating de credit si banci centrale care sunt exceptate de la aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1060/2009 (a se vedea modificarile 5, 14 si 15). |
Modificarea 13
Articolul 238 alineatul (6) din regulamentul propus
“(6) Autoritatile competente trebuie sa informeze ABE cu privire la cazurile specifice mentionate la alineatul (2), daca eventuala reducere a valorilor ponderate la risc ale expunerilor nu este justificata de un transfer proportional al riscului de credit catre parti terte, precum si cu privire la utilizarea de catre institutii a alineatului (4). ABE monitorizeaza diversele practici din acest domeniu si emite orientari in conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.” | “(6) Autoritatile competente trebuie sa informeze ABE cu privire la cazurile specifice mentionate la alineatul (2), daca eventuala reducere a valorilor ponderate la risc ale expunerilor nu este justificata de un transfer proportional al riscului de credit catre parti terte, precum si cu privire la utilizarea de catre institutii a alineatului (4). ABE monitorizeaza diversele practici din acest domeniu si, tinand seama de cele mai bune practici observate, emiteelaboreaza proiecte de standardeorientaritehnice de punere in aplicare in conformitate cu articolul 156 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.” |
ExplicatieBCE considera ca, pentru a asigura conditii de concurenta echitabile in domeniul securitizarii si pentru a creste transparenta si claritatea normelor aplicabile, ABE ar trebui sa elaboreze proiecte de standarde tehnice de punere in aplicare, nu orientari, in ceea ce priveste recunoasterea transferului semnificativ de risc de credit, permitand o reducere a valorilor ponderate la risc a expunerilor. Imbunatatirea transparentei si claritatii normelor in acest domeniu ar contribui nu numai la asigurarea unor conditii de concurenta echitabile la nivel transfrontalier si pentru ansamblul participantilor pe piata, dar, de asemenea, ar crea conditiile pentru revitalizarea pietelor de securitizare. O modificare similara este propusa pentru articolul 239 alineatul (6) din regulamentul propus. |

Modificarea 14
Articolul 262 din regulamentul propus
“Articolul 262 Recunoasterea institutiilor externe de evaluare a creditului (1) Institutiile pot utiliza evaluarile creditului efectuate de o institutie externa de evaluare a creditului pentru a determina ponderea de risc a unei pozitii din securitizare numai daca evaluarea creditului a fost emisa de o institutie externa de evaluare a creditului sau a fost aprobata de o institutie externa de evaluare a creditului eligibila in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1060/2009. (2) Institutiile externe de evaluare a creditului eligibile sunt toate agentiile de rating de credit care au fost inregistrate sau certificate in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 si bancile centrale care acorda ratinguri de credit exceptate de la dispozitiile Regulamentului (CE) nr. 1060/2009. (3) ABE publica o lista cu institutiile externe de evaluare a creditului eligibile.” | “Articolul 262RecunoastereaUtilizarea evaluarilor de credit de catre iInstitutiile externe de evaluare a creditului (1) Institutiile pot utiliza evaluarile creditului efectuate de o institutie externa de evaluare a creditului pentru a determina ponderea de risc a unei pozitii din securitizare numai daca evaluarea creditului a fost emisa de o institutie externa de evaluare a creditului sau a fost aprobata de o institutie externa de evaluare a creditului eligibila in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1060/2009. (2) Institutiile externe de evaluare a creditului eligibile sunt toate agentiile de rating de credit care au fost inregistrate sau certificate in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 si bancile centrale care acorda ratinguri de credit exceptate de la dispozitiile Regulamentului (CE) nr. 1060/2009. (3) ABE publica o lista cu institutiile externe de evaluare a creditului eligibile.” |
ExplicatieA se vedea modificarile 5, 12 si 15. |

Modificarea 15
Articolul 263 din regulamentul propus
“Articolul 263 Cerinte care trebuie indeplinite de evaluarile creditului efectuate de institutiile externe de evaluare a credituluiIn vederea calcularii valorilor ponderate la risc ale expunerilor in conformitate cu sectiunea 3, institutiile trebuie sa utilizeze numai o evaluare a creditului efectuata de o institutie externa de evaluare a creditului eligibila, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:[…](b)evaluarile creditului, precum si procedurile, metodologiile, ipotezele si elemente-cheie care stau la baza acestora au fost publicate de institutia externa de evaluare a creditului. De asemenea, analiza pierderilor si a fluxurilor de numerar, precum si sensibilitatea ratingurilor la modificarile ipotezelor pe care se bazeaza, inclusiv performanta activelor din portofoliu,sunt publicate de institutia externa de evaluare a creditului. Informatiile care sunt puse numai la dispozitia unui numar limitat de entitati nu se considera a fi informatii publicate. Evaluarile creditului sunt incluse in matricea de tranzitie a institutiei externe de evaluare a creditului; […].” | “Articolul 263 Cerinte care trebuie indeplinite de evaluarile creditului efectuate de institutiile externe de evaluare a credituluiIn vederea calcularii valorilor ponderate la risc ale expunerilor in conformitate cu sectiunea 3, institutiile trebuie sa utilizeze numai o evaluare a creditului efectuata de o institutie externa de evaluare a creditului eligibila, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: […] (b) evaluarile creditului, precum si procedurile, metodologiile, ipotezele si elemente-cheie care stau la baza acestora au fost publicate de institutia externa de evaluare a creditului. De asemenea, analiza pierderilor si a fluxurilor de numerar, precum si sensibilitatea ratingurilor la modificarile ipotezelor pe care se bazeaza, inclusiv performanta activelor din portofoliu,sunt publicate de institutia externa de evaluare a creditului, impreuna cu evaluarile creditului, procedurile, metodologiile, ipotezele si elementele-cheie care stau la baza evaluarilor, in conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1060/2009. Informatiile care sunt puse numai la dispozitia unui numar limitat de entitati nu se considera a fi informatii publicate. Evaluarile creditului sunt incluse in matricea de tranzitie a institutiei externe de evaluare a creditului; […].” |
ExplicatieModificarile urmaresc sa clarifice faptul ca cerintele din regulamentul propus le suplimenteaza pe cele deja prevazute in Regulamentul (CE) nr. 1060/2009. |

Modificarea 16
Articolul 295 alineatul (2) litera (b) din regulamentul propus
“(b)autoritatea competenta a contrapartidei centrale mentionate la litera (a) a publicat un document care confirma ca acea contrapartida centrala se conformeaza tuturor recomandarilor pentru contrapartide centrale publicate de Comitetul pentru Sisteme de Plati si de Decontare si de Comitetul tehnic al Organizatiei Internationale a Comisiilor de Valori Mobiliare;” | “(b) autoritatea competenta aautoritatile competente pentru supravegherea si monitorizarea contrapartidei centrale mentionate la litera (a) aau publicat un document care confirma ca acea contrapartida centrala se conformeaza tuturor recomandarilorstandardelor internationale aplicabile pentru contrapartide centrale publicate de Comitetul pentru Sisteme de Plati si de Decontare si de Comitetul tehnic al Organizatiei Internationale a Comisiilor de Valori Mobiliare;” |
ExplicatieAcest articol stabileste conditiile in care “autoritatea competenta” confirma respectarea de catre contrapartida centrala (CCP) a tuturor recomandarilor pentru CCP publicate de Comitetul pentru Sisteme de Plati si de Decontare si de Organizatia Internationala a Comisiilor de Valori Mobiliare (CPSS-IOSCO). Este posibil ca “autoritatea competenta” sa nu poata aborda pe cont propriu in mod adecvat competentele comune ale autoritatilor de reglementare si de monitorizare ale valorilor mobiliare. Prin urmare, ar trebui sa se faca referire de fapt la “autoritatile competente pentru supravegherea si monitorizarea CCP”, in conformitate cu Avizul CON/2011/1 [15]. De asemenea, aceasta ar corespunde cu proiectul de principii CPSS-IOSCO pentru infrastructurile pietelor financiare (IPF) care prevad ca “se asteapta ca autoritatile relevante, in conformitate cu responsabilitatile acestora de reglementare, supraveghere si monitorizare a unei IPF, sa realizeze propriile evaluari ale IPF” [16]. De asemenea, trimiterea la recomandarile CPSS-IOSCO pentru CCP poate deveni caduca in curand, deoarece recomandarile vor fi inlocuite de catre principiile pentru IPF. Prin urmare, utilizarea unui termen mai general poate fi mai adecvata, pentru a evita neintelegerile si pentru a pregati evolutiile viitoare. |

Modificarea 17
Articolul 296 alineatul (5) litera (b) din regulamentul propus
“(b) legislatia, reglementarile si normele relevante si acordurile contractuale aplicabile institutiei sau contrapartidei centrale ori obligatorii pentru acestea asigura, in cazul in care membrul compensator intra in stare de nerambursare sau in insolventa, transferul pozitiilor institutiei legate de contractele si de tranzactiile in cauza si al garantiilor reale aferente catre un alt membru compensator in perioada de risc de marja relevanta.” | “(b) legislatia, reglementarile si normele relevante si acordurile contractuale aplicabile institutiei sau contrapartidei centrale ori obligatorii pentru acestea asigurafaciliteaza, in cazul in care membrul compensator intra in stare de nerambursare sau in insolventa, transferul pozitiilor institutiei legate de contractele si de tranzactiile in cauza si al garantiilor reale aferente catre un alt membru compensator in perioada de risc de marja relevanta.” |
ExplicatieRegulamentul propus prevede ca cerintele de capital mai mici pentru participantii directi s-ar aplica portofoliilor clientilor numai daca acestea sunt complet separate de portofoliile membrului compensator al unui client si se asigura ca pozitiile pot fi “portate” catre alt membru compensator in cazul neindeplinirii obligatiilor de catre membrul compensator al clientului. In alte circumstante, clientii s-ar confrunta cu cerinte de capital mult mai ridicate asociate tranzactiilor pur bilaterale. In practica, desi prima conditie poate fi indeplinita [si acest lucru va fi incurajat de catre principiul propus de CPSS/IOSCO privind separarea [17]], oferirea asigurarii juridice a portabilitatii in toate circumstantele se poate dovedi dificil si poate imposibil de realizat. Cu toate acestea, contrapartidele centrale deja incearca deseori sa faciliteze portabilitatea, ceea ce vor fi obligate in baza principiilor propuse de CPSS/IOSCO. Prin urmare, BCE ar sugera inlocuirea termenului “asigura” cu “faciliteaza”, ceea ce ar oferi o reducere a cerintelor de capital in prezenta masurilor luate de contrapartidele centrale care sprijina portabilitatea, dar care de fapt nu o “asigura”. In acest context, ar trebui retinut ca separarea solida a pozitiilor si colateralului este deja benefica din perspectiva stabilitatii financiare, deoarece protejeaza clientul impotriva riscului de credit in raport cu neindeplinirea obligatiilor de catre membrul compensator al acestuia. Dat fiind angajamentul G20 de a extinde compensarea centrala la toate produsele derivate tranzactionate pe pietele nereglementate [18] si deoarece in practica numerosi participanti mai mici vor avea acces doar indirect la aceasta compensare, aceasta modificare ar fi benefica pentru punerea eficace in aplicare a angajamentului G20 si pentru promovarea stabilitatii financiare. |

Modificarea 18
Articolul 299 alineatul (7) din regulamentul propus
“(7) ABE elaboreaza norme tehnice de punere in aplicare care specifica urmatoarele:(a)frecventa si datele calculelor specificate la alineatul (1); (b) frecventa, datele si formatul uniform ale notificarii specificate la alineatul (4); (c)situatiile in care autoritatea competenta a unei institutii care actioneaza ca membru compensator poate solicita frecvente mai mari de calcul si de raportare decat cele prevazute la literele (a) si (b). ABE prezinta Comisiei aceste proiecte de norme tehnice de punere in aplicare pana la 1 ianuarie 2014.” | “(7) ABE, in stransa colaborare cu autoritatile competente pentru supravegherea si monitorizarea contrapartidelor centrale, elaboreaza norme tehnice de punere in aplicare care specifica urmatoarele: (a) frecventa si datele calculelor specificate la alineatul (1); (b) frecventa, datele si formatul uniform ale notificarii specificate la alineatul (4); (c) situatiile in care autoritatea competenta a unei institutii care actioneaza ca membru compensator poate solicita frecvente mai mari de calcul si de raportare decat cele prevazute la literele (a) si (b). ABE, in stransa colaborare cu autoritatile competente pentru supravegherea si monitorizarea contrapartidelor centrale, prezinta Comisiei aceste proiecte de norme tehnice de punere in aplicare pana la 1 ianuarie 2014.” |
ExplicatieUn nivel adecvat al cerintelor privind capitalul este esential pentru stabilitatea financiara. O stransa coordonare intre autoritatile de reglementare in domeniul valorilor mobiliare, autoritatile de supraveghere in domeniul bancar si bancile centrale ca autoritati de monitorizare este necesara pentru a evita suprapunerea reglementarilor sau aparitia unor lacune. In cadrul recomandarilor CPSS/IOSCO, autoritatile de reglementare, supraveghere si monitorizare au pozitii egale. Prin urmare, elaborarea oricaror proiecte de standarde tehnice de punere in aplicare si de cerinte pentru CCP de catre o autoritate a Uniunii ar trebui realizata in cooperare cu membrii SEBC. |

Modificarea 19
Articolul 402 din regulamentul propus
“Articolul 402Respectarea cerintelor de lichiditateIn cazul in care o institutie de credit nu indeplineste sau este de asteptat sa nu indeplineasca cerinta prevazuta la articolul 401 alineatul (1), institutia trebuie sa informeze de indata autoritatile competente si sa transmita acestora, fara intarziere, un plan de restabilire rapida a conformitatii cu articolul 401. Pana cand conformitatea nu este restabilita, institutia de credit raporteaza zilnic elementele, la sfarsitul fiecarei zi lucratoare, cu exceptia cazului in care autoritatea competenta aproba o frecventa de raportare mai mica si o intarziere mai mare. Autoritatile competente acorda aprobarea doar pe baza situatiei individuale a fiecarei institutii de credit. Acestea monitorizeaza punerea in aplicare a planului de restabilire si, daca este cazul, cer o restabilire mai rapida a conformitatii.” | “Articolul 402 Respectarea cerintelor de lichiditateIn cazul in care o institutie de credit nu indeplineste sau este de asteptat sa nu indeplineasca cerinta prevazuta la articolul 401 alineatul (1), institutia trebuie sa informeze de indata autoritatile competente si sa transmita acestora, fara intarziere, un plan de restabilire rapida a conformitatii cu articolul 401. Pana cand conformitatea nu este restabilita, institutia de credit raporteaza zilnic elementele, la sfarsitul fiecarei zi lucratoare, cu exceptia cazului in care autoritatea competenta aproba o frecventa de raportare mai mica si o intarziere mai mare. Autoritatile competente acorda aprobarea doar pe baza situatiei individuale a fiecarei institutii de credit. Acestea monitorizeaza punerea in aplicare a planului de restabilire si, daca este cazul, cer o restabilire mai rapida a conformitatii.ABE, in colaborare cu CERS, elaboreaza orientari privind conformarea cu cerintele de lichiditate, inclusiv principii pentru posibila utilizare a stocului de active lichide intr-o situatie de criza si modalitatea de abordare a nerespectarii.” |
Explicatie Un cadru adecvat de conformitate pentru cerinta de acoperire a necesarului de lichiditate ar trebui sa permita institutiilor sa utilizeze stocul de active lichide intr-o situatie de criza. Un asemenea cadru nu este foarte important doar in scopuri microprudentiale, ci si dintr-o perspectiva mai larga la nivel de piata si sistem. In cazul in care cerinta de acoperire a necesarului de lichiditate devine o constrangere permanenta, cerinta poate creste efectul prociclic si poate inrautati impactul socurilor de lichiditate, deoarece institutiile de credit nu ar putea sa-si utilizeze activele lichide pentru a raspunde unui soc. Aceasta ar putea conduce la vanzari in regim de urgenta, tezaurizarea lichiditatii si limitarea creditului. Articolul 402 din regulamentul propus introduce un cadru de baza pentru conformitatea cu cerintele de lichiditate, acordand autoritatilor competente libertatea de a asigura utilizarea adecvata si restaurarea portofoliului de active lichide. In opinia BCE, ABE, in colaborare cu CERS, ar trebui implicata in formularea de orientari cu privire la posibila eliberare si acumulare a ansamblului de active lichide in momente de criza.In conformitate cu considerentele 74 si 75 din regulamentul propus, BCE intelege ca aceasta dispozitie ar trebui sa se aplice, de asemenea, societatilor de investitii si, prin urmare, ar recomanda inlocuirea trimiterii la “institutii de credit” cu notiunea de “institutii” in intregul articol. |

Modificarea 20
Articolul 404 alineatul (1) din regulamentul propus
“(1)Institutiile raporteaza elementele de mai jos ca active lichide, cu exceptia cazului in care sunt excluse in temeiul alineatului (2) si numai daca activele lichide indeplinesc conditiile de la alineatul (3): (a) numerar si depozite detinute la bancile centrale, in masura in care aceste depozite pot fi retrase in momente de criza; (b) active transferabile cu un nivel extrem de ridicat de lichiditate si de calitate a creditului; (c) active transferabile care reprezinta creante asupra administratiei centrale a unui stat membru sau a unei tari terte ori garantate de aceasta, daca institutia este expusa unui risc de lichiditate in statul membru sau tara terta in cauza, pe care il acopera prin detinerea acestor active lichide; (d) active transferabile cu un nivel ridicat de lichiditate si de calitate a creditului.[…].” | “(1) Institutiile raporteaza elementele de mai jos ca active lichide, cu exceptia cazului in care sunt excluse in temeiul alineatului (2) si numai daca activele lichide indeplinesc conditiile de la alineatul (3): (a) numerar; si (b) depozite detinute la bancile centrale, in masura in care aceste depozite pot fi retrase in momente de criza; (b) (c) active transferabile cu un nivel extrem de ridicat de lichiditate si de calitate a creditului; (c) (d) active transferabile care reprezinta creante asupra administratiei centrale a unui stat membru sau a unei tari terte ori garantate de aceasta, daca institutia este expusa unui risc de lichiditate in statul membru sau tara terta in cauza, pe care il acopera prin detinerea acestor active lichide; (d) (e) active transferabile cu un nivel ridicat de lichiditate si de calitate a creditului.In ceea ce priveste depozitele detinute la bancile centrale prevazute la articolul 404 alineatul (1) litera (b), autoritatea competenta si banca centrala au drept obiectiv un punct de vedere comun cu privire la masura in care aceste depozite pot fi retrase in momente de criza. […].” |
ExplicatieModificarea propusa urmareste sa clarifice faptul ca bancile centrale ar trebui implicate in determinarea tipului de active detinute la bancile centrale care ar trebui considerate active lichide. Acest lucru corespunde acordului Basel III, care precizeaza ca autoritatile de supraveghere competente ar trebui sa discute si sa convina cu bancile centrale relevante masura in care rezervele bancilor centrale ar trebui incluse in stocul de active lichide. Cu alte cuvinte, acestea ar trebui sa determine masura in care rezervele bancilor centrale pot fi utilizate in momente de criza [19]. In timp ce articolul 404 din regulamentul propus face referire la “depozitele detinute la bancile centrale, in masura in care aceste depozite pot fi retrase in momente de criza”, anexa III la regulamentul propus face referire la “rezerve ale bancilor centrale, in masura in care aceste rezerve pot fi utilizate in momente de criza”. Dat fiind ca acestea sunt concepte echivalente, terminologia ar putea fi armonizata (a se vedea si modificarea 30). In ceea ce priveste depozitele detinute in Eurosistem, BCE considera ca depozitele overnight, respectiv fondurile depuse la facilitatea de depozit si detinerile din conturile curente ale institutiilor de credit minus obligatiile medii de constituire a rezervelor minime obligatorii pe perioada de 30 de zile ar trebui sa fie incluse in activele lichide. |

Modificarea 21
Articolul 404 alineatul (5) din regulamentul propus
“(5)Actiunile sau unitatile la OPC-uri pot fi tratate ca active lichide pana la o valoare absoluta de 250 de milioane EUR, cu conditia ca cerintele prevazute la articolul 127 alineatul (3) sa fie indeplinite si ca OPC-ul, in afara de instrumentele financiare derivate destinate diminuarii riscului ratei dobanzii sau riscului de credit, sa investeasca doar in active lichide.” | “(5) Actiunile sau unitatile la OPC-uri pot fi tratate ca active lichide pana la o valoare absoluta de 250 de milioane EUR, cu conditia ca ponderea acestora in cerinta totala de acoperire a necesarului de lichiditate sa nu depaseasca pragul determinat in conformitate cu alineatul (5a), ca cerintele prevazute la articolul 127 alineatul (3) sa fie indeplinite si ca OPC-ul, in afara de instrumentele financiare derivate destinate diminuarii riscului ratei dobanzii sau riscului de credit, sa investeasca doar in active lichide.” |
Explicatie In ceea ce priveste tratarea actiunilor sau unitatilor la OPC-uri ca active lichide, BCE este preocupata de caracterul adecvat al stabilirii numai unei limite absolute de 250 milioane EUR, deoarece aceasta ar permite institutiilor mai mici sa indeplineasca cerinta de acoperire a necesarului de lichiditate doar cu aceste instrumente. In schimb, pentru a limita riscul de concentrare, ar putea fi introdusa o limita de 10 % din cerinta totala de acoperire a necesarului de lichiditate, de exemplu. BCE considera ca ABE ar trebui sa evalueze in continuare si sa calibreze in mod corespunzator aceasta limita ca parte a analizei sale de ansamblu privind definirea activelor lichide.In plus, tratarea actiunilor sau unitatilor la OPC-uri ca active lichide in regulamentul propus este inconsecventa, cel putin pentru Eurosistem, cu cerinta din articolul 404 alineatul (3) litera (b) din regulamentul propus conform careia activele lichide trebuie sa fie colateral eligibil in perioade normale pentru nevoile de lichiditate intraday si facilitatile de lichiditate overnight ale unei banci centrale dintr-un stat membru. De fapt, actiunile sau unitatile la OPC-uri nu sunt colateral eligibil pentru operatiunile de politica monetara ale Eurosistemului, indiferent de tipul de active-suport in care investesc OPC-urile. In plus, actiunile sau unitatile la OPC-uri nu sunt incluse in lista detaliata de active lichide din acordul Basel III. |

Modificarea 22
Articolul 404 alineatul (5a) din regulamentul propus (nou)
Nu exista text. | “(5a)ABE elaboreaza proiecte de standarde tehnice de punere in aplicare care precizeaza pragul prevazut la alineatul (5). ABE inainteaza aceste proiecte de standarde tehnice de punere in aplicare Comisiei pana la data de 1 ianuarie 2014. Se confera Comisiei competenta de a adopta proiectele de standarde tehnice de punere in aplicare mentionate la primul paragraf, in conformitate cu procedura prevazuta la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.” |
ExplicatieBCE sugereaza ca ABE sa stabileasca, prin intermediul proiectelor de standarde tehnice de punere in aplicare, pragul prevazut la articolul 404 alineatul (5) din regulamentul propus, pentru a determina ponderea maxima a actiunilor/unitatilor la OPC-uri in LCR total. |

Modificarea 23
Articolul 443 din regulamentul propus
“Articolul 443 Cerinte prudentiale Comisia este abilitata sa adopte acte delegate in conformitate cu articolul 445, sa impuna cerinte prudentiale mai stricte, pentru o perioada limitata de timp, pentru toate expunerile sau pentru expunerile pe unul sau mai multe sectoare, regiuni sau state membre, in cazul in care acest lucru este necesar pentru a raspunde la modificarea intensitatii riscurilor micro si macroprudentiale generate de evolutia pietei in urma intrarii in vigoare a prezentului regulament, in special la recomandarea sau pe baza opiniei CERS, cu privire la[…].” | “Articolul 443 Cerinte prudentiale (1) Comisia este abilitata sa adopte acte delegate in conformitate cu articolul 445, sa impuna cerinte prudentiale mai stricte, pentru o perioada limitata de timp, pentru toate expunerile sau pentru expunerile pe unul sau mai multe sectoare, regiuni sau state membre, in cazul in care acest lucru este necesar pentru a raspunde la modificarea intensitatii riscurilor micro si macroprudentiale generate de evolutia pietei in urma intrarii in vigoare a prezentului regulament, in special la recomandarea sau pe baza opiniei CERS, cu privire la […] (1) cerintele privind expunerile mari prevazute la articolul 381 si articolele 384-392; (m) cerintele de publicare prevazute la articolele 419-420 si articolele 422-436; (n) cerintele privind lichiditatea si efectul de levier [dupa ce vor fi introduse in cadrul normativ al Uniunii]. Aceasta delegare de competente se supune procedurii mentionate la articolul 446. (2) CERS poate recomanda extinderea listei cerintelor prudentiale prevazuta la alineatul (1).” |
ExplicatieSfera actelor delegate care pot fi adoptate de Comisie ar trebui extinsa pentru a acoperi si cerintele prudentiale privind expunerile mari si cerintele de publicare, precum si, dupa ce devin parte a cadrului de reglementare aplicabil al Uniunii, cerintele privind efectul de levier si lichiditatea.BCE propune si ca CERS sa poata emite recomandari adresate Comisiei cu privire la extinderea listei de cerinte prudentiale. |

Modificarea 24
Partea IXa din regulamentul propus (nou)
Nu exista text. | “PARTEA IXa APLICAREA DE CERINTE PRUDENTIALE MAI STRICTE DE CATRE AUTORITATILE NATIONALE Articolul 443° Aplicarea de cerinte prudentiale mai stricte de catre autoritatile nationale(1)Autoritatile nationale, din proprie initiativa sau pe baza unei recomandari CERS adoptate in temeiul Regulamentului (UE) nr. 1092/2010, pot impune institutiilor cerinte prudentiale mai stricte daca sunt identificate riscuri macroprudentiale care constituie o amenintare pentru stabilitatea financiara la nivel national in urmatoarele domenii: (a) nivelul fondurilor proprii prevazut la articolul 87 alineatul (1); (b) cerintele privind expunerile mari, prevazute la articolul 381 si articolele 384-392; (c) cerintele privind lichiditatea si efectul de levier [dupa ce vor fi introduse in cadrul normativ al Uniunii].(2)Autoritatile nationale notifica CERS propunerea lor de impunere a unor cerinte prudentiale mai stricte in conformitate cu alineatul (1) literele (a)-(c) in cel mult doua zile lucratoare de la data propunerii lor cu privire la riscurile macroprudentiale pentru stabilitatea financiara. In conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 si avand in vedere cerintele privind confidentialitatea, CERS indeplineste un rol coordonator prin evaluarea, la cererea Comisiei sau a cel putin trei state membre, preocuparile referitoare la stabilitatea financiara si posibilele efecte de propagare si consecinte neintentionate asupra altor state membre care ar putea fi generate de impunerea cerintelor mai stricte. (3) Cerintele mai stricte prevazute la alineatul (1) se aplica doar prin inasprirea limitelor si coeficientilor cantitativi pentru elementele prevazute la alineatul (1) literele (a), (b) si (c) si cu respectarea deplina a tuturor celorlalte aspecte ale prevederilor prezentului regulament. (4) CERS si ABE publica cerintele prudentiale mai stricte adoptate de autoritatile nationale pe website-urile lor. (5) Atunci cand CERS apreciaza ca riscurile macroprudentiale pentru stabilitatea financiara care au fost identificate, precum si evaluate conform alineatului (2), si care au condus la impunerea cerintelor prudentiale mai stricte inceteaza sa mai existe, autoritatile nationale abroga cerintele prudentiale mai stricte si prevederile initiale ale prezentului regulament devin aplicabile. Daca acest lucru nu se intampla, CERS emite o recomandare adresata Comisiei in sensul deschiderii unei actiuni impotriva unui stat membru daca statul membru in cauza nu actioneaza adecvat din perspectiva riscului sistemic. (6) In conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1092/2010, CERS poate recomanda extinderea listei cerintelor prudentiale prevazuta la alineatul (1).” |
ExplicatieAceasta modificare are drept scop definirea procedurilor si conditiilor in care autoritatile nationale pot impune cerinte prudentiale mai stricte in cazul aparitiei in statele membre a riscurilor sistemice pentru stabilitatea financiara, precum si precizarea rolului CERS in acest context (pentru mai multe detalii privind rationamentul acestor prevederi, a se vedea punctele 5.4-5.6 din aviz).BCE propune si ca CERS sa poata emite recomandari adresate Comisiei cu privire la extinderea listei de cerinte prudentiale. |

Modificarea 25
Articolul 444 alineatul (3) din regulamentul propus
“(3) Comisia adopta primul act delegat mentionat la alineatul (1) cel tarziu la 31 decembrie 2015. Un act delegat adoptat in conformitate cu prezentul articol nu se aplica totusi inainte de 1 ianuarie 2015.” | “(3) Comisia adopta primul act delegat mentionat la alineatul (1) cel tarziu la 31 decembrie 20145. Un act delegat adoptat in conformitate cu prezentul articol nu se aplica totusi inainte de 1 ianuarie 2015.” |
ExplicatiePentru a fi in conformitate cu angajamentul Comisiei de a pune in aplicare cerinta de acoperire a necesarului de lichiditate pana la 1 ianuarie 2015, actul delegat care detaliaza cerinta ar trebui adoptat pana la 31 decembrie 2014 cel tarziu. |

Modificarea 26
Articolul 473 alineatul (1) litera (c) din regulamentul propus (nou)
Nu exista text. | “(c)aceste unitati cu rang prioritar se califica pentru nivelul 1 de calitate a creditului.” |
ExplicatieArticolul 124 din regulamentul propus prevede ca anumite categorii de obligatiuni garantate sunt eligibile pentru tratament preferential atunci cand indeplinesc anumite cerinte. Una dintre aceste categorii consta in obligatiunile garantate securitizate cu unitati cu rang prioritar emise de organismele franceze “Fonds Communs de Créances” (FCC) sau de organisme echivalente de securitizare guvernate de legislatia unui stat membru care securitizeaza expunerile la proprietatile rezidentiale. Una dintre cerintele prevazute de articolul 124 pentru aceasta categorie de obligatiuni garantate este ca unitatile cu rang prioritar emise de FCC sau de catre organisme echivalente de securitizare sa nu depaseasca 10% din valoarea nominala a emisiunii in circulatie. Articolul 473 alineatul (1) din regulamentul propus prevede ca, pana la 31 decembrie 2014, limita de 10 % pentru unitatile cu rang prioritar emise de FCC sau de catre organismele echivalente de securitizare prevazute la articolul 124 alineatul (1) literele (d) si (e) nu se aplica in anumite conditii. Astfel, pana la 31 decembrie 2014, nu este impusa nicio limita cu privire la procentajul de unitati cu rang prioritar emise de FCC sau de catre organismele echivalente de securitizare prevazute la articolul 124 alineatul (1) literele (d) si (e) din regulamentul propus.Dupa cum a aratat in Avizul CON/2010/65 [20] BCE considera ca obiectivul autoritatilor de reglementare in viitorul apropiat ar trebui sa fie eliminarea limitei de exceptare de 10% pentru FCC sau organismele echivalente de securitizare prevazute la articolul 124 alineatul (1) literele (d) si (e) si elaborarea unui set riguros de criterii pentru activele care urmeaza sa fie incluse in portofoliul de acoperire al obligatiunilor garantate, care: (a) nu se bazeaza pe ratinguri externe; (b) sunt suficient de puternice sa asigure increderea pietei in obligatiunile garantate, acordand totodata institutiilor financiare suficient timp pentru a-si adapta modelul de afaceri; (c) permit securitizarea numai in cadrul unui grup; (d) solicita de la autoritatile de supraveghere o abordare “prin transparenta” pentru activele-suport ale securitizarii. BCE apreciaza masurile de reglementare care atenueaza dependenta legislatiei de ratingurile externe. Cu toate acestea, BCE propune pastrarea unei trimiteri la cea mai favorabila calitate a creditului necesara pentru aceste unitati atat timp cat derogarea prevazuta la articolul 473 alineatul (1) se aplica pentru a oferi credibilitate si transparenta cu privire la piata obligatiunilor garantate. |

Modificarea 27
Articolul 473 alineatul (2) din regulamentul propus
“(2) Pana la 1 ianuarie 2013, Comisia analizeaza oportunitatea derogarii prevazute la alineatul (1) si, dupa caz, oportunitatea aplicarii unui tratament similar in cazul altor forme de obligatiuni garantate. In urma analizei, Comisia poate, daca este cazul, sa adopte acte delegate in conformitate cu articolul 445 pentru a permanentiza respectiva derogare sau sa prezinte propuneri legislative de extindere a derogarii la alte forme de obligatiuni garantate.” | “(2) Pana la 1 ianuarie 2013, Comisia analizeaza oportunitatea derogarii prevazute la alineatul (1) si, dupa caz, oportunitatea aplicarii unui tratament similar in cazul altor forme de obligatiuni garantate. In urma analizei, Comisia poate, daca este cazul, sa adopte acte delegate in conformitate cu articolul 445 pentru a permanentiza respectiva derogare sau pentru a o abroga. sa prezinte propuneri legislative de extindere a derogarii la alte forme de obligatiuni garantate.” |
Explicatie A se vedea explicatia de la modificarea 26. |

Modificarea 28
Articolul 481 din regulamentul propus
“Articolul 481 Cerinte de lichiditate (1) […] ABE va analiza in raportul sau in special caracterul adecvat al calibrarii urmatorilor factori: […] (2) Pana la 31 decembrie 2013, ABE transmite Comisiei un raport privind definitiile uniforme adecvate pentru lichiditatea ridicata, lichiditatea extrem de ridicata si calitatea creditului in cazul activelor transferabile in sensul articolul 404. […] (3) Pana la 31 decembrie 2015, ABE transmite Comisiei un raport din care sa reiasa daca si cum se poate asigura o utilizare de surse de finantare stabile de catre institutii […] Pana la 31 decembrie 2016, pe baza acestor rapoarte, Comisia transmite Parlamentului European si Consiliului un raport si, daca este cazul, o propunere legislativa.” | “Articolul 481 Cerinte de lichiditate (1) […] ABE, dupa consultarea BCE, va analiza in raportul sau in special caracterul adecvat al calibrarii urmatorilor factori: […] (d) limita corespunzatoare ca procentaj din totalul cerintei de acoperire a necesarului de lichiditate pentru actiunile sau unitatile la OPC-uri in sensul articolului 404 alineatul (5). (2) Pana la 31 decembrie 2013, ABE, dupa consultarea BCE, transmite Comisiei un raport privind definitiile uniforme adecvate pentru lichiditatea ridicata, lichiditatea extrem de ridicata si calitatea creditului in cazul activelor transferabile in sensul articolul 404 […] (3) Pana la 31 decembrie 2015, ABE, dupa consultarea BCE, transmite Comisiei un raport din care sa reiasa daca si cum se poate asigura o utilizare de surse de finantare stabile de catre institutii […]Pana la 31 decembrie 2016, pe baza acestor rapoarte, Comisia transmite Parlamentului European si Consiliului un raport si, daca este cazul, o propunere legislativa.” |
ExplicatieModificarea propusa referitoare la consultarea BCE urmareste sa clarifice ca BCE ar trebui sa contribuie la elaborarea rapoartelor, datorita competentei si expertizei sale in domeniu. Se anticipeaza ca interactiunea dintre reglementarea lichiditatii si operatiunile de politica monetara sa fie semnificativa si complexa si, prin urmare, este important sa se asigure ca reglementarea nu conduce la consecinte neintentionate in ceea ce priveste recurgerea la finantarea bancii centrale si pietele financiare conexe. Astfel cum s-a mentionat la modificarea 24, ABE ar putea elabora proiecte de standarde tehnice de punere in aplicare privind calibrarea limitei pentru investitiile in actiuni sau unitati la OPC-uri ca procentaj din cerinta totala de acoperire a necesarului de lichiditate.Modificarile propuse referitoare la punerea in aplicare a NSFR urmaresc sa evite orice posibila ambiguitate in ceea ce priveste punerea in aplicare a acestei cerinte, chiar daca continutul exact al NSFR inca nu este determinat. Acordul Basel III prevede ca NSFR va trece la un standard minim pana la 1 ianuarie 2018, dupa o perioada de observatie care include o clauza de revizuire pentru a acoperi orice consecinte neintentionate. |

Modificarea 29
Articolul 482 alineatul (1) din regulamentul propus
“(1) Pana la 31 decembrie 2016, Comisia transmite Parlamentului European si Consiliului un raport privind impactul si eficienta ratei efectului de levier. Daca este cazul, raportul este insotit de o propunere legislativa privind introducerea unuia sau mai multor niveluri ale ratei efectului de levier, pe care institutiile ar trebui sa le respecte, sugerand o calibrare adecvata a acestor niveluri si orice ajustari corespunzatoare ale indicatorului de masurare a capitalului si ale indicatorului de masurare a expunerii totale, definiti la articolul 416.” | “(1)Pana la 31 decembrie 2016, Comisia transmite Parlamentului European si Consiliului un raport privind impactul si eficienta ratei efectului de levier. Daca este cazul, Raportul este insotit de o propunere legislativa privind introducerea unuia sau mai multor niveluri ale ratei efectului de levier, pe care institutiile ar trebuisunt obligate sa le respecte, sugerand o calibrare adecvata a acestor niveluri si orice ajustari corespunzatoare ale indicatorului de masurare a capitalului si ale indicatorului de masurare a expunerii totale, definiti la articolul 416.” |
ExplicatieModificarea propusa urmareste sa elimine orice preocupari cu privire la angajamentul de a introduce o rata a efectului de levier, sub rezerva unei calibrari corespunzatoare, in urma perioadei de observatie. |

Modificarea 30
Anexa III la regulamentul propus
“ANEXA IIIElemente supuse unor cerinte suplimentare de raportare a activelor lichide […].” | “ANEXA IIIElemente supuse unor cerinte suplimentare de raportare a activelor lichide […].” |
ExplicatiePentru a evita ambiguitatile si pentru a simplifica raportarea activelor lichide pe institutii, BCE recomanda eliminarea anexei III si inglobarea continutului acesteia, cu adaptarile si modificarile necesare, in lista de active lichide prezentata in articolul 404 alineatul (1) din regulamentul propus. Trimiterile la anexa III din alte dispozitii ale regulamentului propus ar trebui eliminate in consecinta. In cazul in care anexa III ramane parte a regulamentului propus, sensul elementelor supuse raportarii “suplimentare” din titlu ar trebui clarificat pentru a evita chestiuni de interpretare. |
[1] Scrisul cu caractere aldine in cuprinsul textului arata unde BCE propune inserarea unui text nou. Pasajele taiate din cuprinsul textului indica unde BCE propune eliminarea textului.
[2] Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 al Parlamentului European si al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind supravegherea macroprudentiala la nivelul Uniunii Europene a sistemului financiar si de infiintare a unui Comitet european pentru risc sistemic (JO L 331, 15.12.2010, p. 1).
[3] A se vedea, in aceasta privinta, punctul 11 din Avizul CON/2009/17 si modificarea 3.
[4] A se vedea, in aceasta privinta, dispozitiile tranzitorii ale articolului 145 din directiva propusa.
[5] A se vedea, de exemplu, Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancara, Core principles methodology, octombrie 2006, p. 38.
[6] COM(2010) 284 final.
[7] A se vedea modificarea 5 din Avizul CON/2009/17.
[8] Punctele 133 si 150 din acordul Basel III.
[9] Scrisul cu caractere aldine in cuprinsul textului arata unde BCE propune inserarea unui text nou. Pasajele taiate din cuprinsul textului indica unde BCE propune eliminarea textului.
[10] Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind agentiile de rating de credit (JO L 302, 17.11.2009, p. 1).
[11] COM(2011) 8 final.
[12] A se vedea punctul 6.4 din Avizul CON/2011/42.
[13] Modelele COREP si FINREP, in vigoare la data raportarii, astfel cum au fost intocmite sub forma de orientari ABE publicate pe website-ul ABE, la adresa http://www.eba.europa.eu, sau, dupa caz, sub forma de proiecte de standarde tehnice elaborate de ABE si adoptate de catre Comisie in temeiul articolului 74 alineatul (2) din Directiva 2006/48/CE.
[14] Articolele 383, 403 si 417 din regulamentul propus.
[15] Avizul BCE CON/2011/1 din 13 ianuarie 2011 cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European si al Consiliului privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapartidele centrale si registrele centrale de tranzactii (JO C 57, 23.2.2011, p. 1).
[16] A se vedea punctul 1.27 din Principles for Financial Market Infrastructures, raport consultativ, martie 2011, publicat de Comitetul pentru Sisteme de Plati si de Decontare si de Comitetul tehnic al Organizatiei Internationale a Comisiilor de Valori Mobiliare, disponibil pe website-ul IOSCO, la adresa www.iosco.org.
[17] A se vedea Principles for Financial Market Infrastructures, raport consultativ, martie 2011, publicat de Comitetul pentru Sisteme de Plati si de Decontare si de Comitetul tehnic al Organizatiei Internationale a Comisiilor de Valori Mobiliare.
[18] A se vedea angajamentele G20 din septembrie 2009 si iunie 2010.
[19] Punctul 40, nota de subsol 9 din acordul Basel III.
[20] Avizul BCE CON/2010/65 din 6 august 2010 cu privire la o propunere de Directiva a Parlamentului European si a Consiliului de modificare a Directivelor 2006/48/CE si 2006/49/CE in ceea ce priveste cerintele de capital pentru portofoliul de tranzactionare si pentru resecuritizare, precum si procesul de supraveghere a politicilor de remunerare (JO C 223, 18.8.2010, p. 1).

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close