Curtea de Conturi a Uniunii Europene a adoptat Avizul nr. 2/2012

Avizul nr. 2/2012 [prezentat in temeiul articolului 287 alineatul (4) al doilea paragraf, al articolului 311 si al articolului 322 alineatul (2) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, coroborate cu articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice] referitor la propunerea modificata de decizie a Consiliului privind sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene — COM(2011) 739,
la propunerea modificata de regulament al Consiliului de stabilire a masurilor de punere in aplicare a sistemului de resurse proprii al Uniunii Europene — COM(2011) 740,
la propunerea modificata de regulament al Consiliului privind metodele si procedura de punere la dispozitie a resurselor proprii traditionale si a resursei proprii bazate pe VNB si privind masurile de acoperire a necesitatilor de trezorerie — COM(2011) 742,
la propunerea de regulament al Consiliului privind metodele si procedura de punere la dispozitie a resursei proprii bazate pe taxa pe valoarea adaugata — COM(2011) 737 si
la propunerea de regulament al Consiliului privind metodele si procedura de punere la dispozitie a resursei proprii bazate pe taxa pe tranzactiile financiare — COM(2011) 738
2012/C 112/01
CUPRINS
| Puncte | Pagina |
INTRODUCERE … | 1-4 | 3 |
PARTEA I … | 5-54 | 3 |
Sinteza … | 5-11 | 3 |
Observatii specifice … | 12-54 | 4 |
Eliminarea resursei proprii bazate pe TVA … | 12-13 | 4 |
Introducerea unei resurse noi provenite din incasarile din TVA ale statelor membre … | 14-24 | 4 |
Noua resursa bazata pe TVA este simplificata, dar sunt necesare clarificari cu privire la circumstantele care conduc la actualizarea calculelor … | 17-18 | 4 |
Argumentele in sprijinul raportarii cazurilor de frauda si de nereguli sunt neclare … | 19 | 4 |
Este necesar sa se aduca precizari in ceea ce priveste cerintele legate de control si de acces … | 20-22 | 5 |
Rapoartele statelor membre vor contribui la efortul Comisiei de monitorizare a controalelor interne … | 23 | 5 |
Procedurile de recuperare si de anulare a creantelor ar trebui armonizate … | 24 | 5 |
Introducerea unei resurse proprii noi provenite din incasarile statelor membre din taxa pe tranzactiile financiare … | 25-36 | 5 |
Introducerea TTF ar putea sa contribuie la consolidarea bugetara a statelor membre … | 30 | 6 |
Riscurile existente in ceea ce priveste supozitiile in legatura cu veniturile provenite din TTF … | 31-34 | 6 |
Schimbari in compozitia contributiilor varsate de statele membre … | 35 | 6 |
Este necesar sa se aduca precizari in ceea ce priveste cerintele legate de control si de acces … | 36 | 6 |
Reformarea mecanismelor de corectie … | 37-47 | 6 |
Corectia sub forma unei sume forfetare reprezinta un pas spre simplificare, dar este in continuare lipsita de transparenta … | 40-42 | 6 |
Absenta unor criterii pentru stabilirea “sarcinii bugetare excesive”… | 43-44 | 7 |
Evaluarea la jumatatea perioadei a aplicabilitatii corectiilor prevazute … | 45-47 | 7 |
Reducerea procentului din resursele proprii traditionale retinut de statele membre pentru a-si acoperi costurile de colectare … | 48-51 | 7 |
Corelatia dintre cota de retinere si costurile de colectare este in continuare neclara … | 49-50 | 7 |
Este posibil ca cresterea resurselor proprii traditionale sa fie mai mica decat s-a preconizat, in ciuda reducerii cotei de retinere … | 51 | 7 |
Resursa proprie bazata pe venitul national brut … | 52-54 | 8 |
Nedefinirea a ceea ce constituie “modificari semnificative ale VNB”… | 53-54 | 8 |
PARTEA II … | 8 |
Lista observatiilor pentru fiecare propunere legislativa … | 8 |

CURTEA DE CONTURI A UNIUNII EUROPENE,

avand in vedere Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, in special articolul 287 alineatul (4) al doilea paragraf, articolul 311 si articolul 322 alineatul (2),
avand in vedere avizele anterioare ale Curtii de Conturi cu privire la sistemul resurselor proprii ale Comunitatilor Europene si, in special, Avizul nr. 4/2005 [1], Avizul nr. 2/2006 [2] si Avizul nr. 2/2008 [3] referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind sistemul resurselor proprii ale Comunitatilor Europene,
avand in vedere solicitarile adresate de Consiliu in data de 21 octombrie si in data de 12 decembrie 2011 in scopul obtinerii unui aviz referitor la propunerile mentionate anterior,
intrucat Consiliul European de la Fontainebleau din 25 si 26 iunie 1984 a concluzionat [4], inter alia, ca politica in materie de cheltuieli este, in ultima instanta, modalitatea esentiala de solutionare a problemei dezechilibrelor bugetare, dar ca orice stat membru a carui sarcina bugetara este excesiva in raport cu prosperitatea sa relativa poate beneficia in orice moment de un mecanism de corectie,
intrucat Consiliul European de la Berlin din 24 si 25 martie 1999 a concluzionat [5], inter alia, ca sistemul de resurse proprii ale Uniunii ar trebui sa fie echitabil, transparent, simplu, eficient din punctul de vedere al costurilor, precum si bazat pe criterii care sa reflecte in mod optim capacitatea de contributie a fiecarui stat membru,
intrucat Consiliul European de la Bruxelles din 15 si 16 decembrie 2005 a ajuns la un acord [6] privind, inter alia, faptul ca procedurile convenite pentru resursele proprii ar trebui sa stea sub semnul obiectivului general al echitatii si sa garanteze, astfel, ca niciun stat membru nu suporta o sarcina bugetara excesiva in raport cu prosperitatea sa relativa, precum si faptul ca aceste proceduri ar trebui sa introduca, in consecinta, dispozitii particulare referitoare la anumite state membre,

ADOPTA PREZENTUL AVIZ:

INTRODUCERE
1. In opinia Curtii, sistemul actual de finantare a bugetului UE este unul complex si lipsit de transparenta. Comisia a revizuit acest sistem in efortul de a remedia unele dintre deficientele care il afecteaza in prezent. Propunerea prezentata de Comisie se fondeaza pe oportunitatile furnizate de Tratatul privind functionarea Uniunii Europene [7] (TFUE), care permit crearea de categorii noi de resurse si care tin cont de necesitatea consolidarii bugetare pentru a face fata crizei financiare actuale.
2. La 9 noiembrie 2011, Comisia a prezentat o serie de propuneri privind o decizie a Consiliului si patru regulamente ale Consiliului, referitoare la sistemul de resurse proprii pentru perioada 2014-2020. Propunerea de decizie a Consiliului si expunerea de motive din cadrul acesteia furnizeaza argumentele care justifica noua paradigma pentru finantarea bugetului UE si prezinta principalele elemente ale noului sistem de “resurse proprii”. Propunerile de regulamente stabilesc in mai mare detaliu modul in care va fi pusa in aplicare decizia privind resursele proprii.
3. Comisia propune cinci modificari semnificative in ceea ce priveste modul in care urmeaza sa fie finantat bugetul Uniunii Europene in perioada 2014-2020:
– eliminarea actualei resurse proprii bazate pe taxa pe valoarea adaugata (TVA);
– introducerea unei categorii noi de resurse provenite din incasarile din TVA ale statelor membre;
– introducerea unei categorii noi de resurse provenite din incasarile statelor membre din taxa propusa pe tranzactiile financiare (TTF);
– reformarea mecanismelor de corectie;
– reducerea procentului din resursele proprii traditionale retinut de statele membre pentru a-si acoperi costurile de colectare.
4. Prezentul aviz acopera decizia si regulamentele considerate impreuna ca un pachet legislativ. In partea I, la punctele 5-51 sunt descrise modificarile propuse si sunt prezentate observatiile Curtii cu privire la aceste modificari, observatii care se bazeaza, acolo unde este cazul, pe avize anterioare publicate de Curte. Punctele 52-54 se refera la dispozitiile legate de resursa proprie bazata pe venitul national brut (VNB), carora nu li s-au adus modificari semnificative prin noile regulamente, dar in legatura cu care Curtea doreste sa formuleze anumite observatii. Partea II cuprinde lista comentariilor pe care doreste sa le exprime Curtea pentru fiecare propunere legislativa.

PARTEA I

Sinteza
5. Curtea remarca faptul ca propunerea de eliminare a actualei resurse proprii bazate pe TVA raspunde la problema deficientelor identificate de Parlament si de Consiliu, precum si de Curte intr-o serie de avize anterioare.
6. Curtea considera ca noua resursa proprie propusa bazata pe TVA va continua sa fie complexa, dar in mai mica masura decat cea existenta deja. Este important sa se defineasca in mod clar cerintele legate de controlul exercitat de Comisie si de accesul acesteia. Ar trebui sa fie abordata si problema drepturilor de acces ale Curtii de Conturi Europene in temeiul articolului 287 din TFUE.
7. Utilizarea TTF ca resursa proprie depinde de introducerea acestei taxe in toate statele membre ale UE. Este greu de prezis care va fi suma finala a resurselor proprii care poate fi colectata din aceasta sursa. Acest tip de venituri ar reduce dependenta de resursa bazata pe VNB.
8. Corectiile propuse sub forma unor sume forfetare pentru patru state membre constituie o modalitate mai simpla decat sistemul actual, dar exista in continuare dezavantaje.
9. Curtea face observatia ca este in continuare neclara corelatia dintre cota de retinere si costurile de colectare a resurselor proprii traditionale.
10. Resursa proprie bazata pe VNB nu este modificata de propunerile Comisiei. Curtea remarca totusi ca, asa cum s-a intamplat atat in actuala perioada de finantare, cat si in cea anterioara, Comisia face referire la masuri care trebuie luate in cazul unor “modificari semnificative ale VNB”, dar nu a definit ceea ce constituie “modificare semnificativa”.
11. Impactul global al modificarilor propuse de Comisie va consta in transformarea compozitiei resurselor, precum si in modificarea cotei platite de fiecare stat membru la bugetul UE.

Observatii specifice
Eliminarea resursei proprii bazate pe TVA

12. Comisia propune eliminarea, cu incepere din 2014, a actualei resurse proprii bazate pe TVA. In expunerea de motive a propunerii de decizie, Comisia afirma ca renuntarea la aceasta resursa proprie complexa ar simplifica in mod considerabil contributiile nationale si ar reduce sarcina administrativa atat pentru Comisie, cat si pentru statele membre. Resursa proprie bazata pe TVA a constituit 11,2 % din resursele proprii in 2010.
13. Curtea a criticat aceasta resursa proprie in mai multe randuri [8], invocand complexitatea calcularii acesteia, care presupune resurse administrative semnificative [9], si lipsa unei corelatii directe cu baza de impozitare. Curtea doreste sa remarce ca propunerea incearca sa remedieze aceste deficiente.
Introducerea unei resurse noi provenite din incasarile din TVA ale statelor membre
14. Comisia propune introducerea unei resurse proprii noi care urmeaza sa provina din incasarile din TVA ale statelor membre. Conform propunerii, cota din TVA care va trebui pusa la dispozitia Comisiei de fiecare stat membru cu titlu de resursa proprie va fi de 1 % [10] din valoarea neta a furnizarilor de bunuri si servicii, din achizitiile intracomunitare de bunuri si din importul de bunuri pentru care se aplica o cota standard de TVA in fiecare stat membru, stabilita conform normelor Uniunii.
15. Metoda detaliata de calcul este stabilita in propunerea de regulament al Consiliului privind metodele si procedura de punere la dispozitie a resursei proprii bazate pe taxa pe valoarea adaugata – COM(2011) 737 din 9 noiembrie 2011. In acest scop, Comisia trebuie sa stabileasca, inainte de 2014, o pondere medie unica la nivelul Uniunii din valoarea bunurilor livrate/serviciilor prestate impozabile [11] raportata la totalul bunurilor livrate/serviciilor prestate.
16. Noua resursa proprie bazata pe TVA ar urma sa fie introdusa de la 1 ianuarie 2014 si sa fie pusa la dispozitie lunar de statele membre intr-un mod similar celui pentru resursele proprii traditionale, dar fara a se aplica o retinere pentru costurile de colectare. Potrivit Comisiei, aceasta resursa proprie va contribui, pana in 2020, in proportie de 18 % la resursele proprii.

Noua resursa bazata pe TVA este simplificata, dar sunt necesare clarificari cu privire la circumstantele care conduc la actualizarea calculelor

17. Intentia a fost ca aceasta noua resursa sa fie mai simpla si sa implice costuri administrative mai scazute. Cu toate acestea, calculul ponderii medii mentionate la punctul 15 va depinde de acelasi tip de date statistice complexe care sunt utilizate pentru calculul actualei resurse proprii bazate pe TVA. Acest calcul al ponderii medii se va efectua o singura data si va fi valabil pentru intreaga perioada 2014-2020; prin urmare, exactitatea lui este extrem de importanta. Exista o prevedere privind actualizarea acestui calcul in cazuri intemeiate. In propunerea Comisiei nu se precizeaza insa care ar fi aceste circumstante care ar justifica actualizarea.
18. Determinarea dreptului Uniunii Europene la aceasta resursa implica, de asemenea, efectuarea de corectii in ceea ce priveste TVA-ul colectat, chiar daca mai putine la numar decat in cadrul actualului sistem bazat pe TVA. Propunerea privind aceasta categorie de resurse proprii bazate pe o cota din TVA ramane deci complexa, dar in mai mica masura decat actuala resursa bazata pe TVA.

Argumentele in sprijinul raportarii cazurilor de frauda si de nereguli sunt neclare

19. Comisia propune ca, pentru noua resursa proprie bazata pe TVA [12], statele membre sa ii raporteze cazurile de frauda si de nereguli identificate care implica drepturi de peste 10000 de euro. Aceasta cerinta are la baza sistemul actual de raportare a cazurilor de frauda si de nereguli aplicat pentru resursele proprii traditionale. Cota din TVA-ul colectat care urmeaza sa fie alocata cu titlu de resurse proprii este de proportii reduse. Curtea sprijina lupta impotriva fraudei si a neregulilor, dar sugereaza Comisiei sa clarifice daca avantajele potentiale ale acestei cerinte de raportare compenseaza dezavantajele probabile pe care le prezinta costurile administrative care vor trebui suportate de statele membre.

Este necesar sa se aduca precizari in ceea ce priveste cerintele legate de control si de acces

20. La articolele 5-8 din propunerea modificata de regulament al Consiliului de stabilire a masurilor de punere in aplicare a sistemului de resurse proprii al Uniunii Europene [COM(2011) 740 din 9 noiembrie 2011], sunt stabilite dispozitii privind controlul si supravegherea noului regim de resurse proprii. Aceste dispozitii reflecta in mare masura modalitatile stabilite deja prin Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000 al Consiliului [13].
21. La articolul 5 alineatul (4) se afirma ca inspectorii Comisiei au acces la documentele justificative pentru constatarea si punerea la dispozitie a resurselor proprii “si la orice alt document adecvat legat de documentele justificative in cauza”. Ca urmare a introducerii noii resurse proprii bazate pe TVA, poate sa fie nevoie ca agenti autorizati ai Comisiei sa aiba acces la evidentele statelor membre cu privire la colectarea si la urmarire aplicarii taxei, avand in vedere corelatia directa dintre taxa colectata si resursa proprie. Ar trebui sa fie stabilite in mod explicit modalitatile exacte privind limitarea acestui acces sau gradul in care este acordat acesta. In plus, ar trebui sa fie abordata si problema drepturilor de acces ale Curtii de Conturi Europene in temeiul articolului 287 din TFUE.
22. Aceste dispozitii nu ar crea discriminare intre resursele proprii traditionale, in cazul carora totalitatea veniturilor colectate revine Uniunii Europene (mai putin costurile de colectare), si TVA, in cazul caruia veniturile revin statului membru, din aceste venituri alocandu-se ulterior o anumita cota Uniunii Europene [14]. In acest context, ar trebui sa se clarifice daca posibilitatea acordata inspectorilor Comisiei de a contacta debitorii, prevazuta la articolul 7 alineatul (2) din propunerea de regulament, ar trebui sa se extinda si la debitorii care nu au platit statelor membre TVA-ul datorat.

Rapoartele statelor membre vor contribui la efortul Comisiei de monitorizare a controalelor interne

23. Al doilea paragraf al alineatului (4) al articolului 5 din COM(2011) 740 este un paragraf nou si prevede ca statele membre sa transmita Comisiei, la cerere, anumite documente, cum ar fi rapoarte de audit intern, lucru care ar permite acesteia sa obtina o asigurare suplimentara privind functionarea sistemelor de control intern.
Procedurile de recuperare si de anulare a creantelor ar trebui armonizate
24. In ceea ce priveste tratamentul creantelor Uniunii care pot face obiectul procedurilor de recuperare, se face o diferentiere intre sumele care au fost platite in mod necuvenit in cadrul politicii agricole comune si creantele legate de incasarea taxelor vamale. Aceasta este situatia, in special, in cadrul actualei legislatii a UE privind procedurile de anulare a creantelor [15]. Articolul 12 din propunerea modificata de regulament al Consiliului privind metodele si procedura de punere la dispozitie a resurselor proprii traditionale si a resursei proprii bazate pe VNB si privind masurile de acoperire a necesitatilor de trezorerie [COM(2011) 742 din 9 noiembrie 2011] are efectul de a mentine aceasta inconsecventa. Curtea considera ca, din moment ce toate creantele Uniunii ar trebui sa beneficieze de acelasi tratament, procedurile ar trebui si ele armonizate.

Introducerea unei resurse proprii noi provenite din incasarile statelor membre din taxa pe tranzactiile financiare

25. Introducerea taxei pe tranzactiile financiare a fost propusa la 28 septembrie 2011 prin COM(2011) 594: propunere de directiva a Consiliului privind sistemul comun al taxei pe tranzactiile financiare si de modificare a Directivei 2008/7/CE. Curtii nu i s-a solicitat furnizarea unui aviz cu privire la aceasta propunere, dar i s-a solicitat sa isi dea avizul cu privire la caracterul adecvat al acestei taxe in calitate de resursa proprie.
26. Taxa pe tranzactiile financiare ar urma sa fie o taxa la nivelul intregii Uniuni Europene care se va aplica pe:
(a) achizitionarea si vanzarea unui instrument financiar;
(b) transferul intre entitatile unui grup al dreptului de a dispune in calitate de proprietar de un instrument financiar si orice operatiune echivalenta care implica transferul riscului asociat instrumentului financiar; si
(c) incheierea sau modificarea contractelor pe instrumente derivate.
27. Ca si in cazul TVA-ului, incasarile din aceasta taxa ar reveni statelor membre. Comisia propune ca o anumita cota din aceasta taxa sa faca parte din resursele proprii. Aceasta cota ar urma sa constituie doua treimi din ratele minime stabilite la articolul 8 alineatul (2) din propunerea de directiva privind TTF. Aceste rate minime sunt stabilite la 0,1 % din valoarea impozabila (0,01 % in cazul instrumentelor derivate).
28. Propunerea este ca resursa proprie bazata pe TTF sa fie introdusa de la 1 ianuarie 2014, sa fie colectata de statele membre si sa fie pusa la dispozitie lunar intr-un mod similar celui pentru resursele proprii traditionale, dar fara a se aplica o retinere pentru costurile de colectare. Potrivit Comisiei, cota din TTF care va reveni Uniunii va constitui, pana in 2020, 23 % din resursele proprii.
29. Aceasta taxa ar constitui o noua sursa de venituri care, potrivit expunerii de motive a Comisiei, ar urma sa reduca contributiile varsate in prezent de statele membre si sa contribuie la efortul general de consolidare bugetara.
Introducerea TTF ar putea sa contribuie la consolidarea bugetara a statelor membre
30. La considerentul 8 al propunerii modificate de Decizie a Consiliului privind sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene [COM(2011) 739 din 9 noiembrie 2011], se afirma ca elaborarea sistemului de resurse proprii ar trebui sa reduca contributiile statelor membre la bugetul anual al Uniunii si sa participe la eforturile de consolidare bugetara ale acestora. Introducerea unei taxe pe tranzactiile financiare, propusa in COM(2011) 594, ar putea sa furnizeze mai multe resurse bugetelor nationale ale statelor membre si ar putea contribui astfel la consolidarea lor bugetara.

Riscurile existente in ceea ce priveste supozitiile in legatura cu veniturile provenite din TTF

31. In expunerea de motive, Comisia sustine ca initiativa de a introduce o astfel de taxa in Uniunea Europeana ar constitui un prim pas catre aplicarea unei taxe pe tranzactiile financiare la nivel global. Se estimeaza ca veniturile potentiale care se pot colecta din TTF la nivel national sunt semnificative [16], anticipandu-se o contributie de 37 de miliarde de euro la bugetul UE pana in 2020.
32. Curtea considera ca, in lipsa unei taxe pe tranzactiile financiare la nivel global, riscul de delocalizare, si anume ca institutiile financiare sa isi mute sediul pentru a putea executa tranzactii in jurisdictii din afara Uniunii Europene, ar afecta in mod semnificativ aceasta supozitie.
33. Propunerea de a aloca o cota din TTF resurselor proprii se sprijina pe premisa ca Consiliul va accepta propunerea Comisiei potrivit careia toate statele membre ar trebui sa introduca aceasta taxa. Nu este de competenta Curtii sa comenteze cu privire la probabilitatea sau la oportunitatea unei astfel de decizii.
34. Resursele proprii bazate pe TVA si pe VNB utilizate in perioada 2007-2013 constituie baze de impozitare relativ stabile si usor de previzionat. In schimb, o resursa proprie care se va baza pe TTF va fi restransa la o singura activitate economica, care este susceptibila sa fie afectata de variatii puternice si imprevizibile. O astfel de volatilitate ar putea avea un impact asupra nivelului de resurse proprii care se pot colecta din sursa in cauza.
Schimbari in compozitia contributiilor varsate de statele membre
35. Transferul la bugetul UE al unei cote din taxa pe tranzactiile financiare colectata ar avea drept efect reducerea cu acelasi cuantum a contributiilor bazate pe VNB. Efectul asupra contributiilor la bugetul anual al Uniunii ar fi neutru la nivelul UE-27. Cu toate acestea, alocarea unei cote din TTF cu titlu de resursa proprie a UE ar modifica in mod semnificativ proportia cu care trebuie sa contribuie statele membre la bugetul anual al Uniunii.

Este necesar sa se aduca precizari in ceea ce priveste cerintele legate de control si de acces

36. La articolele 5-8 din COM(2011) 740 sunt stabilite dispozitii privind controlul si supravegherea noului regim de resurse proprii. Observatiile Curtii cu privire la cerintele legate de control si de acces pentru noua resursa proprie bazata pe TVA sunt formulate la punctele 20-22. Observatiile Curtii se aplica si taxei propuse pe tranzactiile financiare.

Reformarea mecanismelor de corectie

37. Consiliul European de la Fontainebleau din 1984 a stabilit ca orice stat membru a carui sarcina bugetara este excesiva in raport cu prosperitatea sa relativa poate beneficia de un mecanism de corectie la momentul potrivit. De atunci, o serie de decizii succesive privind resursele proprii au inclus o corectie in favoarea Regatului Unit. De asemenea, s-au aplicat mecanisme temporare de corectie pentru Germania, Tarile de Jos, Austria si Suedia.
38. Comisia propune restructurarea mecanismelor destinate sa corecteze sarcinile bugetare excesive. Toate corectiile existente ar urma sa fie inlocuite cu corectii sub forma unor sume forfetare, care se vor aplica in favoarea a patru state membre pe care Comisia le-a apreciat ca fiind afectate de o astfel de sarcina bugetara excesiva (Regatul Unit, Germania, Tarile de Jos, Austria si Suedia) [17]. Aceste sume forfetare ar urma sa fie stabilite in avans si sa fie aplicate in fiecare an in decursul perioadei 2014-2020.
39. Corectiile sub forma de sume forfetare constituie reducerea bruta cu suma respectiva a contributiilor VNB anuale ale celor patru state membre in cauza. Aceste corectii ar urma sa fie finantate de toate statele membre, inclusiv de cele patru state membre in cauza. Conform calculelor Comisiei, reducerea bruta in cuantum de 7500 de milioane de euro ar conduce la reduceri nete totale anuale de 4334 de milioane de euro pentru cele patru state membre [18].

Corectia sub forma unei sume forfetare reprezinta un pas spre simplificare, dar este in continuare lipsita de transparenta

40. Curtea a declarat cu alte ocazii anterioare [19] ca existenta unui mecanism de corectie compromite simplitatea si transparenta sistemului de resurse proprii si ca balantele nete nu constituie indicatori adecvati pentru a evalua avantajele globale care pot fi obtinute de pe urma politicilor Uniunii, intrucat balantele in cauza nu tin seama de efectul de multiplicare al acestor politici. In documentul de lucru al serviciilor Comisiei [20] se afirma ca orice mecanism nou de corectie va trebui sa fie justificat cu rigurozitate, nu numai apeland la masuri contabile discutabile, ci luand in considerare si balanta globala a beneficiilor pe care le aduc bugetul si politicile Uniunii Europene. Nu exista nicio dovada care sa ateste ca Comisia a facut acest lucru.
41. Actuala decizie a Consiliului privind sistemul de resurse proprii a intrat in vigoare la doi ani si jumatate dupa inceperea perspectivei financiare multianuale curente [21], motivul fiind acela ca statele membre nu au reusit sa se puna de acord asupra modului de finantare a corectiilor pana la incheierea negocierilor oficiale. Propunerea Comisiei este lipsita de claritate in ceea ce priveste regulile pentru finantarea corectiilor, in special in ceea ce priveste modul in care s-a ajuns la sumele corectiilor nete. Curtea considera ca sporirea transparentei in ceea ce priveste finantarea corectiilor ar putea da Consiliului posibilitatea de a adopta la timp legislatia respectiva.
42. Cu toate acestea, sumele forfetare propuse ar reprezenta o imbunatatire relativa pentru simplitatea si transparenta sistemului de resurse proprii. Actuala corectie in favoarea Regatului Unit este un mecanism atat de complex incat precizia lui a fost compromisa, iar calculul corectiei contine erori [22].

Absenta unor criterii pentru stabilirea “sarcinii bugetare excesive”

43. Comisia a informat Curtea ca si-a fundamentat decizia cu privire la care state membre sa beneficieze de o corectie sub forma de suma forfetara pe un indicator privind balanta neta si ca a analizat raportul dintre balanta respectiva si prosperitatea relativa, comunicand, de asemenea, ca au fost calibrate corectiile in asa fel incat cele patru state membre sa ajunga la un raport comparabil. Curtii nu i s-au pus insa la dispozitie aceste calcule, astfel incat nu poate formula nicio observatie cu privire la ele.
44. Din propunerea Comisiei nu reiese cu claritate care au fost criteriile utilizate pentru a defini “sarcina bugetara excesiva”. Este indicat sa se analizeze posibilitatea de a include reguli clare in legatura cu prosperitatea relativa, astfel incat sa se aloce corectii acelor state membre care indeplinesc criteriile, garantand in acest mod un tratament egal al tuturor statelor membre. In plus, procesul de negociere privind finantarea bugetului UE ar deveni astfel mai transparent si ar facilita punerea unui accent mai mare pe modul in care va evolua in viitor partea din bugetul UE constituita de cheltuieli.

Evaluarea la jumatatea perioadei a aplicabilitatii corectiilor prevazute

45. In anumite avize anterioare [23], Curtea a criticat faptul ca nu exista o procedura de monitorizare pentru a verifica daca sunt in continuare justificate corectiile sau daca alte state membre se califica pentru o corectie.
46. Conceptul necesitatii de a plati o corectie “la momentul potrivit” din declaratia din 1984 este repetat in considerentul 10 al COM(2011) 739. In mod similar, la considerentul 11 se declara ca “o corectie ar trebui sa dureze numai atat timp cat aceasta isi indeplineste rolul”. Fixarea unor sume forfetare pentru o perioada de sapte ani nu constituie o actiune compatibila cu acest principiu.
47. Astfel, trebuie sa se analizeze daca exista motive de a efectua o evaluare la jumatatea perioadei pentru a se asigura ca cele patru state membre (Regatul Unit, Germania, Tarile de Jos si Suedia) indeplinesc in continuare criteriile ce le dau dreptul sa beneficieze de o corectie sub forma de suma forfetara, pentru a stabili daca ar trebui modificate sumele si pentru a reverifica daca alte state membre nu indeplinesc criteriile.

Reducerea procentului din resursele proprii traditionale retinut de statele membre pentru a-si acoperi costurile de colectare

48. Comisia propune reducerea cotei din resursele proprii traditionale retinute de statele membre in contul costurilor de colectare de la 25 % la 10 %. Acest din urma procent reprezenta cota de retinere aplicata pana in 2000. Se preconizeaza ca, in 2020, resursele proprii traditionale vor constitui 19 % din resursele proprii (in 2010, acestea reprezentau 13 %).

Corelatia dintre cota de retinere si costurile de colectare este in continuare neclara

49. In opinia Comisiei, retinerea de catre statele membre a unui procent de 25 % din sumele colectate pentru resursele proprii traditionale constituie o corectie ascunsa, deoarece exista posibilitatea ca suma aferenta acesteia sa fie mai mare decat costurile suportate efectiv. In Decizia din 2005 a Consiliului privind descarcarea de gestiune, s-a formulat in atentia Comisiei recomandarea de a efectua o evaluare a costurilor administrative pe care le presupune functionarea sistemului resurselor proprii. Nu exista dovezi ca s-a procedat la o astfel de evaluare. Reducerea la 10 % a cotei de retinere contribuie la eliminarea acestui efect considerat ca o corectie ascunsa.
50. Curtea recomanda Consiliului sa analizeze eventualitatea ca o cota de retinere mai mare sa actioneze ca stimulent in vederea incurajarii statelor membre sa depuna eforturi mai mari in cadrul activitatii lor de audit ex post. La import se efectueaza doar un numar mic de controale vamale, principalul control fiind constituit de auditurile ex post desfasurate la sediul operatorului comerciant. Acest gen de audituri ar trebui sa se efectueze cu o frecventa ridicata si cu suficienta rigurozitate pentru a putea proteja interesele financiare ale UE.

Este posibil ca cresterea resurselor proprii traditionale sa fie mai mica decat s-a preconizat, in ciuda reducerii cotei de retinere

51. Potrivit analizei realizate chiar de catre Comisie, se preconizeaza o crestere a proportiei in care resursele proprii traditionale vor contribui la resursele proprii, de la 14,7 % in 2012 la 18,9 % in 2020. Gratie acestei cresteri, ar urma sa scada contributia bazata pe VNB a statelor membre. Reducerea cotei de retinere de la 25 % la 10 % ar contribui la aceasta crestere. Totusi, ar trebui sa se aiba in vedere faptul ca tendinta pe termen lung a resurselor proprii traditionale este in coborare, cauzele principale fiind politica comerciala a UE si liberalizarea comertului in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului. Prin urmare, exista riscul sa nu se materializeze, in modul in care a fost previzionata pana la sfarsitul perioadei, cresterea cotei cu care vor contribui resursele proprii traditionale la buget.

Resursa proprie bazata pe venitul national brut

52. Resursa proprie bazata pe VNB nu este modificata de propunerile Comisiei. Comisia previzioneaza ca aceasta resursa va constitui 40 % din resursele proprii in 2020 (in 2010, ea reprezenta 76 %).

Nedefinirea a ceea ce constituie “modificari semnificative ale VNB”

53. Ca si in cadrul sistemului actual de resurse proprii si al celui anterior, articolul 2 din COM(2011) 740 face referire la masuri care trebuie luate in cazul unor “modificari semnificative ale VNB”. Este vorba in special de datele privind VNB care trebuie luate in considerare pentru plata resurselor proprii ca urmare a modificarii cadrului contabil al Sistemului european de conturi (SEC). De asemenea, in cauza se afla si revizia conexa a plafoanelor pentru platile si angajamentele din buget [exprimate ca procent din totalul VNB-urilor tuturor statelor membre la articolul 3 din COM (2011) 739]. Curtea a declarat cu alte ocazii anterioare [24] ca ar trebui sa se defineasca de catre Comisie ceea ce constituie “modificare semnificativa”. Pana in prezent, Comisia nu a pus la dispozitie o astfel de definitie.
54. Definirea “criteriilor de semnificatie” prezinta o importanta deosebita, intrucat, conform articolului 2, nu mai este prevazut sa se decida de catre Consiliu (in unanimitate pe baza propunerii Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European) daca modificarile aduse cadrului contabil al Sistemului european de conturi se aplica in cazul resurselor proprii. Noua dispozitie propusa nu mentioneaza decat ca Comisia informeaza Parlamentul European si Consiliul cu privire la datele de la care se aplica modificarile Sistemului european de conturi.

PARTEA II

Lista observatiilor pentru fiecare propunere legislativa
Propunerea modificata de decizie a Consiliului privind sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene – COM(2011) 739 |

Referinta | Observatii |
Sectiunea 2.2 din expunerea de motive a COM(2011) 510 [versiunea initiala a COM(2011) 739] | In lipsa unei taxe pe tranzactiile financiare la nivel global, riscul de delocalizare, si anume ca institutiile financiare sa isi mute sediul pentru a putea executa tranzactii in jurisdictii din afara Uniunii Europene, ar afecta in mod semnificativ estimarile realizate de Comisie pentru veniturile bugetului UE (a se vedea punctul 32). |
Referiri | Referirile ar trebui sa mentioneze Curtea de Conturi Europeana. |
Considerentul 8 | Introducerea taxei pe tranzactiile financiare ca resursa proprie nu va permite indeplinirea scopului declarat de reducere a contributiilor nationale la nivelul UE-27. Cu toate acestea, se va modifica proportia cu care trebuie sa contribuie statele membre (a se vedea punctul 35). |
Considerentele 10 si 11 si articolul 2 | Fixarea unor sume forfetare pentru o perioada de sapte ani nu constituie o actiune compatibila cu conceptul necesitatii de a plati o corectie “la momentul potrivit” sau cu principiul ca “o corectie sa dureze numai atat timp cat aceasta isi indeplineste rolul”. Aceste incompatibilitati ar putea fi remediate daca s-ar efectua o evaluare la jumatatea perioadei (a se vedea punctele 45-47). |
Articolul 2 alineatul (1) litera (b) | Acest articol ar trebui sa faca trimitere la articolul 8 alineatul (2) din propunerea de directiva privind TTF [COM(2011) 594] si nu la articolul 8 alineatul (3). |
Articolul 2 alineatul (3) | In ceea ce priveste sumele recuperate ca urmare a efectuarii de audituri vamale ex post, procentul care ar urma sa fie retinut ar putea fi unul mai mare de 10 % in vederea incurajarii acestei activitati de audit ex post (a se vedea punctul 50). |
Articolul 4 alineatul (2) | Existenta unui mecanism de corectie compromite simplitatea si transparenta sistemului de resurse proprii, iar balantele nete nu constituie indicatori adecvati pentru a evalua avantajele globale care pot fi obtinute de pe urma politicilor Uniunii, intrucat balantele in cauza nu tin seama de efectul de multiplicare al acestor politici (a se vedea punctul 40). |
Tabelul de corespondenta din anexa | Trimiterea ar trebui sa fie la articolul 5 si nu la articolul 5 alineatul (1). |
Propunerea modificata de regulament al Consiliului de stabilire a masurilor de punere in aplicare a sistemului de resurse proprii al Uniunii Europene – COM(2011) 740 |
Referinta | Observatii |
COM(2011) 740 | Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1287/2003 al Consiliului din 15 iulie 2003 privind armonizarea venitului national brut la preturile pietei (JO L 181, 19.7.2003, p. 1), care este citat in COM (2011) 740, face referire la VNB-ul stabilit pentru punerea in aplicare a SEC 95. Avand in vedere introducerea planificata a unui nou sistem, SEC 2010, ar trebui sa se faca o trimitere la un nou regulament sau la modificarea Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1287/2003. |
Referiri | Referirile ar trebui sa mentioneze Curtea de Conturi Europeana. |
Articolul 2 alineatul (1) | In 2014, SEC 95 urmeaza sa fie inlocuit de SEC 2010. Acest lucru este posibil sa aiba un impact semnificativ asupra VNB-ului. Articolul 2 alineatul (1) ar trebui sa clarifice ca VNB-ul mentionat inseamna un VNB anual la pretul pietei, stabilit pentru punerea in aplicare a Sistemului european de conturi in vigoare in anul respectiv. |
Articolul 4 alineatul (2) | Cerinta ca statele membre sa transmita Comisiei la fiecare sase luni o descriere a cazurilor de frauda si de nereguli identificate in legatura cu TVA-ul si implicand drepturi de peste 10000 de euro va constitui o sarcina administrativa suplimentara pentru statele membre (a se vedea punctul 19). |
Articolul 5 alineatul (4) si articolul 7 alineatul (2) | Ar trebui definite in mod explicit limitele exacte ale accesului permis inspectorilor Comisiei (precum si ale accesului Curtii de Conturi Europene) in ceea ce priveste TVA-ul si TTF-ul (a se vedea punctele 20-22 si 36). |
Articolul 7 | Nu priveste versiunea in limba romana. |
Propunerea modificata de regulament al Consiliului privind metodele si procedura de punere la dispozitie a resurselor proprii traditionale si a resursei proprii bazate pe VNB si privind masurile de acoperire a necesitatilor de trezorerie – COM(2011) 742 |
Referinta | Observatii |
COM(2011) 742 | Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1287/2003, care este citat in COM(2011) 742, face referire la VNB-ul stabilit pentru punerea in aplicare a SEC 95. Avand in vedere introducerea planificata a unui nou sistem, SEC 2010, ar trebui sa se faca o trimitere la un nou regulament sau la modificarea Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1287/2003. |
Articolul 12 | Diferentierea existenta la nivelul tratamentului creantelor Uniunii care pot face obiectul procedurilor de recuperare intre sumele care au fost platite in mod necuvenit in cadrul politicii agricole comune si creantele legate de incasarea taxelor vamale este mentinuta (a se vedea punctul 24). |
Propunerea de regulament al Consiliului privind metodele si procedura de punere la dispozitie a resursei proprii bazate pe taxa pe valoarea adaugata – COM(2011) 737 |
Referinta | Observatii |
Articolul 2 alineatul (1) | Curtea recomanda sa se faca referire la “achizitii de bunuri in interiorul Uniunii”, astfel incat sa se reflecte terminologia derivata din Tratatul de la Lisabona. |
Articolul 3 | Unul dintre elementele calculului necesar pentru a determina cota din TVA care trebuie platita cu titlu de resursa proprie depinde de acelasi tip de date statistice complexe care sunt utilizate pentru calculul actualei resurse proprii bazate pe TVA (a se vedea punctul 17). Cu toate acestea, acest element al calculului urmeaza sa fie efectuat o singura data pentru intreaga Uniune Europeana si pentru intreaga perioada de sapte ani. |
Prezentul aviz a fost adoptat de Curtea de Conturi la Luxemburg, la 20 martie 2012.
Pentru Curtea de Conturi
Vítor Manuel da Silva Caldeira
Presedinte
[1] JO C 167, 7.7.2005, p. 1.
[2] JO C 203, 25.8.2006, p. 50.
[3] JO C 192, 29.7.2008, p. 1.
[4] A se vedea Buletinul CE 6-1984.
[5] A se vedea Buletinul UE 3-1999.
[6] A se vedea punctul 6 din Concluziile Presedintiei (documentul Consiliului nr. 15914/1/05, REV 1, CONCL 3 din 30 ianuarie 2006), cu trimitere la documentul Consiliului nr. 15915/05 CADREFIN 268 din 19 decembrie 2005, in special la punctul 77.
[7] Articolul 311 al treilea paragraf.
[8] De exemplu: punctele 9-11 din Avizul nr. 4/2005 si raspunsul Curtii la comunicarea Comisiei Reforming the Budget, Changing Europe (Reforma bugetului pentru o Europa in schimbare) din 9 aprilie 2008.
[9] De exemplu: sunt necesare resurse administrative semnificative la nivelul statelor membre si la nivelul Comisiei in vederea formularii si, ulterior, in vederea retragerii rezervelor. La 31 decembrie 2010, existau 152 de rezerve ramase nesolutionate, unele dintre ele referitoare la ani mergand pana in 1995. A se vedea punctul 2.22 din Raportul anual 2010 al Curtii.
[10] Cota maxima este stabilita la 2 % in propunerea modificata a Comisiei de decizie a Consiliului, COM(2011) 739, 9.11.2011.
[11] Definite ca bunuri/servicii pentru care se aplica o cota standard de TVA in fiecare stat membru.
[12] Propunerea modificata de Regulament al Consiliului de stabilire a masurilor de punere in aplicare a sistemului de resurse proprii al Uniunii Europene – COM(2011) 740.
[13] Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000 al Consiliului din 22 mai 2000 privind punerea in aplicare a Deciziei 2007/436/CE, Euratom privind sistemul de resurse proprii al Comunitatilor Europene (JO L 130, 31.5.2000, p. 1), cu modificarile ulterioare.
[14] La considerentul 7 al COM (2011) 740 se afirma ca dispozitiile ar trebui sa ia in considerare natura specifica a fiecarei resurse proprii.
[15] Articolul 32 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finantarea politicii agricole comune (JO L 209, 11.8.2005, p. 1) si articolul 17 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000, cu modificarile ulterioare.
[16] Document de lucru al serviciilor Comisiei: Rezumatul evaluarii impactului, care insoteste documentul COM(2011) 594 [SEC(2011) 1103], sectiunea 6.1.
[17] Articolul 4 alineatul (2) din COM(2011) 739.
[18] Reducerile brute si nete ale contributiilor VNB exprimate in euro ar fi dupa cum urmeaza: Germania – 2500 de milioane reducere bruta si 990 de milioane reducere neta; Tarile de Jos – 1050 de milioane reducere bruta si 683 de milioane reducere neta; Suedia – 350 de milioane reducere bruta si 119 milioane reducere neta; Regatul Unit – 3600 de milioane reducere bruta si 2542 de milioane reducere neta. Date furnizate de Comisie.
[19] Punctul 19 din Avizul nr. 4/2005.
[20] SEC(2011) 876, care insoteste propunerea modificata de decizie a Consiliului. A se vedea in special pagina 44 (EN).
[21] In cursul cadrului financiar curent, prima contributie in temeiul Deciziei 2007/436/CE, Euratom a fost varsata la data de 1 iunie 2009.
[22] De exemplu, punctele 2.16 si 2.31-2.33 din Raportul anual 2010 al Curtii.
[23] Punctul 14 din Avizul nr. 4/2005 si punctul 9 literele (b) si (c) din Avizul nr. 2/2006.
[24] Punctul 11 din Avizul nr. 2/2008.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close