Decizia Curtii Constitutionale nr. 345/2012. Opinie separata

In M. Of. nr. 375 din 1 iunie 2012 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 345/2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (3) si art. 7 alin. (7) din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societatilor comerciale ce detin in administrare terenuri proprietate publica si privata a statului cu destinatie agricola si infiintarea Agentiei Domeniilor Statului.

Din cuprins:
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (3) si art. 7 alin. (7) din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societatilor comerciale ce detin in administrare terenuri proprietate publica si privata a statului cu destinatie agricola si infiintarea Agentiei Domeniilor Statului, exceptie ridicata de Statiunea de Cercetare si Dezvoltare pentru Pomicultura Baneasa din Bucuresti in dosarele nr. 13.954/299/2007 si nr. 26.100/299/2009 ale Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti si care formeaza obiectul dosarelor Curtii Constitutionale nr. 219D/2011 si nr. 1.388D/2011.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 27 martie 2012 si au fost consemnate in incheierea de la acea data, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amanarea pronuntarii la data de 10 aprilie 2012.

CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 22 decembrie 2010, pronuntata in Dosarul nr. 13.954/299/2007, si Sentinta civila nr. 8.942/2011 din 11 mai 2011, pronuntata in Dosarul nr. 26.100/299/2009, Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (3) si art. 7 alin. (7) din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societatilor comerciale ce detin in administrare terenuri proprietate publica si privata a statului cu destinatie agricola si infiintarea Agentiei Domeniilor Statului, exceptie ridicata de Statiunea de Cercetare si Dezvoltare pentru Pomicultura Baneasa din Bucuresti in cauze avand ca obiect anulare act.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca prevederile de lege criticate sunt neconstitutionale in ceea ce priveste trecerea terenurilor proprietate publica catre comisiile de fond funciar, deoarece reglementeaza modalitatea de transmitere a acestor terenuri, fara a face distinctie intre terenurile aflate in proprietatea privata si cele aflate in proprietatea publica a statului, de la Agentia Domeniilor Statului catre comisiile judetene sau locale de fond funciar. In acest context, apreciaza ca prin reglementarea criticata au fost create premisele trecerii acestor terenuri catre comisiile locale sau judetene de fond funciar in vederea reconstituirii dreptului de proprietate in favoarea unor persoane fizice, prin hotarari ale Comisiei judetene de fond funciar a municipiului Bucuresti. Arata ca, in dispretul legii, Comisia de fond funciar a municipiului Bucuresti, organism al administratiei publice locale, fara personalitate juridica, a dispus prin hotarare proprie de terenurile publice si private aflate in administrarea/proprietatea Agentiei Domeniilor Statului si a decis predarea lor de la Agentia Domeniilor Statului catre Comisia de fond funciar din cadrul sectorului 1 Bucuresti.
In final, precizeaza ca, din coroborarea dispozitiilor constitutionale ale art. 136 alin. (2) si (4) referitoare la proprietatea publica cu prevederile art. 10 si art. 11 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, rezulta, fara tagada, ca trecerea din domeniul public in domeniul privat al statului se face prin hotarare a Guvernului, sub sanctiunea nulitatii absolute a oricarui act juridic incheiat cu incalcarea acestor proceduri.
Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti considera ca cererea de sesizare a Curtii Constitutionale nu vizeaza o omisiune de reglementare, ci constituie o veritabila exceptie de neconstitutionalitate, autorul acesteia urmarind ca prevederile legale criticate sa fie declarate neconstitutionale, in masura in care privesc terenurile din domeniul public al statului. Totodata, arata ca exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata, cu atat mai mult cu cat a dat nastere unei practici judiciare neunitare, ce a condus la pronuntarea Deciziei nr. 23/2011 de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu ocazia examinarii unui recurs in interesul legii.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila. In acest sens, arata ca aspectele ce tin de interpretarea legii, semnalate de autorul exceptiei, nu intra sub incidenta controlului de constitutionalitate exercitat de Curte, ci sunt de competenta instantei de judecata investite cu solutionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare in cadrul cailor de atac prevazute de lege.
Avocatul Poporului considera ca prevederile art. 3 alin. (3) si art. 7 alin. (7) din Legea nr. 268/2001 sunt constitutionale. In acest sens, arata ca, intr-adevar, trecerea unui bun proprietate publica se realizeaza, dupa caz, prin hotarare a Guvernului, a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local, daca prin Constitutie sau prin lege nu se dispune altfel. Or, in cazul de fata, Legea nr. 268/2001 instituie o derogare de la regimul general privind trecerea terenurilor din domeniul public in domeniul privat, care nu este interzisa de Legea fundamentala.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, sustinerile avocatului prezent, concluziile procurorului, notele scrise depuse la dosar, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. 3 alin. (3) si art. 7 alin. (7) din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societatilor comerciale ce detin in administrare terenuri proprietate publica si privata a statului cu destinatie agricola si infiintarea Agentiei Domeniilor Statului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 299 din 7 iunie 2001, astfel cum au fost modificate si completate prin Legea nr. 549/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 759 din 17 octombrie 2002.
Textele de lege criticate au urmatorul continut:
– Art. 3 alin. (3): “Terenurile care urmeaza sa fie retrocedate in conformitate cu prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, se transmit, la cererea comisiilor judetene, comisiilor locale.”;
– Art. 7 alin. (7): “Agentia Domeniilor Statului, impreuna cu Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, va inventaria terenurile care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate, potrivit Legii nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legii nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, si le va preda pe baza de protocol comisiilor locale, in vederea eliberarii titlurilor de proprietate si punerii in posesie a celor indreptatiti.”
Autorul exceptiei invoca incalcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 136 alin. (2) si (4) referitoare la proprietatea publica.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulata, Curtea constata ca aspectele invocate de autorul exceptiei vizeaza probleme de interpretare si aplicare a reglementarii legale criticate, in litigiul dedus judecatii.
Astfel, din motivarea autorului exceptiei, Curtea retine ca prevederile de lege criticate, care reglementeaza modalitatea de transmitere a terenurilor de la Agentia Domeniilor Statului catre comisiile judetene sau locale de fond funciar, sunt considerate a fi neconstitutionale, intrucat nu fac distinctie intre terenurile aflate in proprietatea privata si cele aflate in proprietatea publica a statului, precum si datorita faptului ca prin hotararea emisa de Comisia judeteana de fond funciar a municipiului Bucuresti s-a procedat la predarea unor terenuri cu destinatie agricola, apartinand proprietatii publice si private a statului, aflate in administrarea Agentiei Domeniilor Statului, de la aceasta institutie de interes public catre Comisia de fond funciar din cadrul sectorului 1 Bucuresti.
Ca atare, Curtea observa ca motivul de neconstitutionalitate invocat nu priveste textele de lege criticate ca atare, ci aplicarea acestora, aspect care excedeaza competentei instantei de contencios constitutional, fiind atributul instantelor de judecata sa aprecieze si sa decida, in functie de datele specifice ale fiecarei spete.
Cu privire la modalitatea de trecere a terenurilor din domeniul public al statului in cel privat, precum si la aplicarea neunitara a legislatiei in materie de catre instantele de judecata, Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit, prin Decizia nr. 23 din 17 octombrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 791 din 8 noiembrie 2011, ca o conditie esentiala de validitate a actului administrativ prin care se dispune cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din perimetrul statiunii de cercetare consta in legalitatea procedurii de trecere a terenului din domeniul public al statului in cel privat, operatiune prin care aceste bunuri intra in circuitul civil, putand servi la restituirea dreptului de proprietate. Ca atare, instanta suprema a retinut ca se impune indeplinirea cerintelor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, care stipuleaza ca trecerea din domeniul public in domeniul privat se face prin hotarare a Guvernului, daca prin Constitutie sau prin lege nu se prevede altfel.
De asemenea, Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca nu se poate recunoaste comisiei judetene competenta de a dispune trecerea din domeniul public in domeniul privat a terenurilor aflate in perimetrul statiunilor de cercetare, comisia neputandu-se substitui puterii executive in ceea ce priveste competenta exercitarii atributiilor stabilite de Legea nr. 213/1998. Constatarea trecerii terenurilor din domeniul public in domeniul privat prin hotarare a comisiei judetene reprezinta o operatiune ulterioara, de confirmare si atestare a dezafectarii din domeniul public, in conformitate cu art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, prin hotarare a Guvernului, intrucat un bun aflat in domeniul public de interes national nu poate fi lasat la dispozitia unei institutii de interes judetean.
Comisia judeteana poate doar sa constate trecerea din domeniul public al statului in domeniul privat, dupa parcurgerea procedurii expres prevazute de lege, hotararile sale neintrand in sfera notiunii de lege.
In acest context, Curtea constata ca revine instantei de judecata competente sarcina de a verifica daca au fost respectate procedurile de dezafectare a terenurilor aflate in perimetrul statiunilor, institutiilor si centrelor de cercetare ori al unitatilor de invatamant de profil agricol sau silvic, precum si modalitatea de trecere a acestora din domeniul public al statului in cel privat, si nu instantei de contencios constitutional, motiv pentru care exceptia de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulata, este inadmisibila.

Pentru motivele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ
In numele legii
DECIDE:

Respinge, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (3) si art. 7 alin. (7) din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societatilor comerciale ce detin in administrare terenuri proprietate publica si privata a statului cu destinatie agricola si infiintarea Agentiei Domeniilor Statului, exceptie ridicata de Statiunea de Cercetare si Dezvoltare pentru Pomicultura Baneasa din Bucuresti in dosarele nr. 13.954/299/2007 si nr. 26.100/299/2009 ale Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 10 aprilie 2012.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

*

OPINIE SEPARATA

Socotim ca exceptiile de neconstitutionalitate invocate in dosarele nr. 219D/2011 si 1.388D/2011 trebuiau admise pentru urmatoarele considerente:
Textele de lege criticate din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societatilor comerciale ce detin in administrare terenuri proprietate publica si privata a statului cu destinatie agricola si infiintarea Agentiei Domeniilor Statului prevad in art. 3 alin. (3) ca: “terenurile care urmeaza sa fie retrocedate in conformitate cu prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, se transmit, la cererea comisiilor judetene, comisiilor locale”, iar in art. 7 alin. (7) ca: “Agentia Domeniilor Statului, impreuna cu Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, va inventaria terenurile care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate, potrivit Legii nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legii nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, si le va preda pe baza de protocol comisiilor locale, in vederea eliberarii titlurilor de proprietate si punerii in posesie a celor indreptatiti.”
Dintru inceput, dorim sa aratam ca, fara a fi probleme de constitutionalitate, prevederile invocate nu raspund exigentelor unor reglementari legale, unii termeni nefiind folositi in intelesul lor juridic.
Astfel, transmiterea dreptului de proprietate asupra acestor terenuri nu se poate face catre comisiile locale sau judetene, ele avand doar rolul de a hotari cu privire la respectarea conditiilor de catre cei indreptatiti a li se reconstitui sau constitui dreptul de proprietate, concretizate la nivel judetean, prin emiterea titlurilor de proprietate.
De asemenea, obligatia de predare, asa cum este reglementata in texte, nu este o obligatie “de a da”, in sensul transmiterii dreptului de proprietate, ci o obligatie “de a face”, ce presupune incheierea unui protocol intre Agentia Domeniilor Statului si comisiile de fond funciar, cu privire la punerea in posesie a celor indreptatiti.
Trecand la probleme de neconstitutionalitate, autorul exceptiei, Statiunea de Cercetare si Dezvoltare pentru Pomicultura Baneasa, invoca incalcarea art. 136 alin. (2) si (4) din Constitutie referitoare la proprietatea publica, dispozitii reflectate in prevederile art. 10 si art. 11 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia (actualmente Legea privind bunurile proprietate publica).
Precizam ca art. 10 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 a fost abrogat prin Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, dar alin. (2) si (3) au ramas in vigoare si prevad ca “trecerea din domeniul public in domeniul privat se face, dupa caz, prin hotarare a Guvernului, a consiliului judetean, respectiv a Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local, daca prin Constitutie sau prin lege nu se dispune altfel”, iar “hotararea de trecere a bunurilor in domeniul privat poate fi atacata in conditiile art. 8 alin. (2)”.
In opinia autorului, neconstitutionalitatea prevederilor legale criticate decurge din modalitatea de transmitere a dreptului de proprietate asupra terenurilor de la Agentia Domeniilor Statului catre comisiile judetene sau locale de dreptul funciar, fara a face distinctie intre terenurile aflate in proprietatea privata si cele aflate in proprietatea publica a statului. Acest aspect a facut posibila trecerea unor terenuri proprietate publica catre Comisia de fond funciar a sectorului 1 Bucuresti, care a reconstituit dreptul de proprietate, pe alte amplasamente decat cele initiale, si a emis titluri de proprietate unor persoane fizice, desi bunurile proprietate publica, potrivit art. 136 alin. (4) din Constitutie, sunt inalienabile.
Analizand exceptia, se constata ca, potrivit art. 8 din Legea nr. 268/2001, terenurile agricole apartinand proprietatii publice a statului sunt concesionate institutelor sau statiunilor de cercetare si productie agricola, universitatilor si unitatilor de invatamant agricol si silvice, companiilor sau societatilor nationale, in scopul realizarii obiectivelor cercetarii.
De asemenea, in anexa la Legea nr. 213/1998, ce cuprinde lista cu bunurile ce alcatuiesc domeniul public al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale, la pct. 5, se precizeaza ca fac parte din acesta, printre altele, si terenurile institutelor si statiunilor de cercetari stiintifice si ale unitatilor de invatamant agricol si silvic, destinate cercetarii si producerii de seminte, de material saditor din categoriile biologice superioare si de animale de rasa.
Prin legile fondului funciar, in special prin art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1/2000, se reglementeaza posibilitatea reconstituirii dreptului de proprietate pe vechile amplasamente, cu conditia insa ca acestea sa fie libere, si prin art. 9 alin. (1) s-a instituit posibilitatea reconstituirii dreptului de proprietate pe terenurile aflate in administrarea institutelor, centrelor si statiunilor de cercetare, precizandu-se ca: “Terenurile proprietate de stat, administrate de institutele, centrele si statiunile de cercetare, destinate cercetarii si producerii de seminte, de material saditor din categorii biologice superioare si de animale de rasa, raman in administrarea acestora, cu exceptia terenurilor agricole preluate de la fostii proprietari si solicitate de persoanele indreptatite la reconstituire. Terenurile din perimetrele statiunilor, institutelor si centrelor de cercetare care fac obiectul retrocedarii se vor delimita in sole compacte, incepand de la marginea perimetrului, conform Legii nr. 290/2002 privind organizarea si functionarea unitatilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare si a Academiei de Ştiinte Agricole si Silvice <<Gheorghe Ionescu-Şisesti>>.”
Desi Legea nr. 1/2000 a fost modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/2001, aprobata ulterior prin Legea nr. 400/2002, s-a pastrat prevederea ca terenurile proprietate de stat administrate de institutele si statiunile de cercetare destinate cercetarii si producerii de seminte si material saditor din categorii biologice superioare si cele pentru cresterea de animale de rasa, precum si cele administrate de unitatile de invatamant cu profil agricol sau silvic apartin tot proprietatii publice a statului.
Prin art. I pct. 14 si 15 din titlul VI al Legii nr. 247/2005 au fost modificate si completate prevederile art. 9 din Legea nr. 1/2000, in sensul ca legiuitorul a instituit posibilitatea reconstituirii dreptului de proprietate in favoarea fostilor proprietari pe vechiul amplasament si in ceea ce priveste terenurile din perimetrele statiunilor, institutelor si centrelor de cercetare, specificand ca in proprietatea statului si in administrarea acestor institute urmau sa ramana numai terenurile destinate cercetarii si producerii de seminte, de material saditor din categoriile biologice superioare si de animale de rasa, ipoteza in care se afla Statiunea de Cercetare si Dezvoltare pentru Pomicultura Baneasa.
De asemenea, prin Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificata si completata prin Legea nr. 247/2005, s-a prevazut ca persoanelor carora li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor detinute de institutele si statiunile de cercetare, in conditiile legii, sa li se atribuie terenuri in natura, din proprietatea privata a statului, iar in situatia in care acestea sunt insuficiente sa poata fi suplimentate cu suprafete ce se vor scoate din proprietatea publica a statului.
Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998: “Trecerea din domeniul public in domeniul privat se face, dupa caz, prin hotarare a Guvernului, a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local, daca prin Constitutie sau prin lege nu se dispune altfel.”
Ca atare, schimbarea regimului juridic al bunurilor din proprietatea publica a statului in cel al proprietatii private a acestuia se face, potrivit legii, prin hotarare a Guvernului.
In acest sens este si Decizia nr. 23 din 17 octombrie 2011, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie cu ocazia examinarii unui recurs in interesul legii, decizie publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 791 din 8 noiembrie 2011, prin care s-a statuat ca “se impune indeplinirea cerintelor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, care stipuleaza ca trecerea din domeniul public in domeniul privat se face prin hotarare a Guvernului, daca prin Constitutie sau prin lege nu se prevede altfel”.
Niciuna dintre legile fondului funciar nu prevede o situatie derogatorie, in sensul ca trecerea imobilelor din proprietatea publica in cea privata sa se realizeze altfel decat potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, cu atat mai mult printr-un protocol incheiat intre Agentia Domeniilor Statului si comisiile de fond funciar. Comisiile judetene pot doar sa constate trecerea terenurilor din proprietatea publica a statului in proprietatea privata a acestuia, dupa parcurgerea procedurii expres prevazute de lege.
S-ar putea obiecta faptul ca art. 10 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 prevede ca “in situatia in care suprafetele proprietate privata a statului sunt insuficiente, acestea pot fi suplimentate cu suprafete ce se vor scoate din domeniul public al statului, in conditiile legii, la propunerea prefectului sau se vor acorda despagubiri”.
Din interpretarea sistematica a prevederilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 si a celor ale art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 rezulta ca referirea din art. 10 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 la notiunea “in conditiile legii” trebuie raportata la dispozitiile-cadru ale Legii nr. 213/1998 si, prin urmare, la obligativitatea parcurgerii procedurii de trecere a terenurilor din proprietatea publica in proprietatea privata a statului prin hotarare a Guvernului.
Faptul ca legiuitorul, prin modificarea prevederilor Legii nr. 247/2005, nu a inteles sa deroge de la procedura stabilita prin Legea nr. 213/1998 rezulta si din interventia ulterioara a acestuia, astfel ca prin art. 55 alin. (5) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea si functionarea Academiei de Ştiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu-Şisesti” si a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii si industriei alimentare se stipuleaza ca: “Este interzisa trecerea terenurilor aflate in administrarea unitatilor si institutiilor de cercetare-dezvoltare, indispensabile cercetarii, din domeniul public al statului in domeniul privat al statului, prin hotarare a comisiei locale, a comisiei judetene, respectiv a Comisiei de fond funciar a municipiului Bucuresti.”
Asa fiind, apreciem ca prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor art. 136 alin. (4) din Constitutie, avand in vedere ca, in speta, modalitatea de trecere a terenurilor proprietate publica, aflate in administrarea Statiunii de Cercetare si Dezvoltare pentru Pomicultura Baneasa, s-a realizat pe baza unui protocol incheiat intre Agentia Domeniilor Statului si Comisia locala de aplicare a fondului funciar a sectorului 1 Bucuresti, acestea pastrandu-si in continuare regimul juridic de proprietate publica.

Judecator,
prof. univ. dr. Aspazia Cojocaru